Veridica

Bețe-n roate pentru presa din Găgăuzia? 9 ONG-uri de media critică o inițiativă a Executivului de la Comrat

Nouă organizații neguvernamentale (ONG) de media solicită autorităților de la Comrat să retragă un proiect de lege care prevede că presa online din Găgăuzia va avea nevoie de autorizație pentru a activa. ONG-urile au menționat că inițiativa încalcă dreptul la libera exprimare, legislația națională și tratatele internaționale la care Moldova este parte. O declarație o oficială în acest sens a fost publicată de Centrul de Jurnalism Independent (CJI).

Pe 22 februarie, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a organizat audieri publice cu privire la un proiect de lege privind insituțiile mass-media. Cu toate acestea, ședință au participat, în principal, membri ai APG și Comitetului Executiv.

Proiectul de lege ar urma să modifice mecanismele de funcționare a furnizorului public de servicii audiovizuale Gagauziya Radio Televizionu (GRT), precum și să creeze un mecanism de autorizare pentru mass-media online din autonomie.

În nota informativă a proiectului de lege se indică faptul că scopul inițiativei este:

– controlul funcționării mass-mediei online private;

– optimizarea funcționării presei online private;

– distincția între mediile private și cele publice;

– implementarea activității pe bază de Izin.

Pe 26 februarie, CJI a publicat declarație semnată de nouă ONG-uri de media, care denunță inițiativa legislativă elaborată de autoritățile din autonomie.

Instituirea unor condiționalități, precum obținerea unui act permisiv (Izin) din partea autorităților UTAG, pentru ca mass-media online să poată furniza informații publicului constituie o încălcare a dreptului constituțional la libera exprimare. Prevederile proiectului de lege elaborat de organul executiv al Găgăuziei depășesc obiectul de reglementare al Legii UTAG a audiovizualului și contravin legislației statului (…), precum și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. (…) În același timp, subliniem că intervențiile pe mecanismele ce vizează activitatea GRT, propuse de Comitetul Executiv al UTAG, sunt irelevante demersului de a îmbunătăți calitatea legii locale. Reducerea cotei de difuzare a conținutului în limba găgăuză, investirea directorului tehnic/financiar cu atribuția de administrare a GRT sau reducerea numărului membrilor Consiliului de Supraveghere pe motiv că „este complicat să aduni atâția oameni în același loc” nu constituie modificări pertinente de a duce la îmbunătățirea reglementărilor locale”, se arată în declarație.

Totodată, ONG-urile semnatare au cerut autorităților din Găgăuzia să retragă proiectul de lege.

ONG-urile care au semnat declarația sunt:

– Centrul pentru Jurnalism Independent;
– Centrul „Acces-info”;
– Asociația Presei Electronice;
– Asociaţia Presei Independente;
– RISE Moldova;
– Centrul de Investigații Jurnalistice;
– Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic;
– Asociația Media Guard;
– Comitetul pentru Libertatea Presei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Dodon

Dodon cere Curții Constituționale să verifice dacă foștii președinți pot fi judecați în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție

Igor Dodon contestă la Curtea Constituțională norma în baza căreia dosarele penale ale foștilor șefi de stat pot fi examinate în primă instanță de Curtea Supremă de Justiție (CSJ). Fostul președinte, al cărui dosar „Sacoșa neagră” este examinat în primă instanță chiar de CSJ, susține că după încheierea mandatului un șef de stat ar trebui să fie judecat de instanțele de drept comun, scrie IPN.

Sesizarea depusă de deputatul socialist vizează articolul 39 punctul 2 din Codul de procedură penală, care prevede că CSJ judecă în primă instanță cauzele penale privind infracțiunile săvârșite de președintele Republicii Moldova.

Dodon susține că această normă este aplicată prin analogie și foștilor șefi de stat, deși, în opinia sa, legea nu face o distincție clară între infracțiunile comise de un președinte în timpul mandatului, faptele de drept comun și situația unei persoane al cărei mandat prezidențial s-a încheiat.

Potrivit fostului șef de stat, după încetarea mandatului, în cazul în care nu a fost inițiată procedura constituțională de punere sub acuzare, fostul președinte ar trebui să fie cercetat și judecat conform regulilor generale de procedură penală, de instanțele de drept comun.

Deputatul socialist susține că menținerea competenței exclusive a CSJ pentru foștii președinți creează un regim juridic discriminatoriu. Pe de o parte, aceștia nu ar beneficia de mecanismul constituțional privind imunitatea și punerea sub acuzare de către Parlament, iar pe de altă parte ar fi privați de dreptul de a fi judecați de o instanță de fond și de a beneficia de o cale ordinară de atac.

Potrivit sursei citate, în sesizare se invocă încălcarea mai multor prevederi constituționale, inclusiv cele privind egalitatea în fața legii, accesul liber la justiție, imunitatea președintelui și interzicerea instanțelor extraordinare. „Aplicarea mecanică” a normei, susține deputatul, transformă Curtea Supremă de Justiție dintr-o instanță supremă ordinară într-o instanță de excepție pentru un fost demnitar, lucru interzis de Constituție.

Igor Dodon solicită Curții Constituționale să suspende, până la examinarea sesizării pe fond, acțiunea articolului 39 punctul 2 din Codul de procedură penală. Totodată, el cere declararea ca neconstituțională a prevederii în partea referitoare la aplicarea acesteia în cazul infracțiunilor săvârșite de foști președinți și sesizarea Parlamentului pentru înlăturarea ambiguității legislative.

Sesizarea vine în timp ce Igor Dodon este judecat chiar de Curtea Supremă de Justiție în dosarul cunoscut generic drept „Sacoșa neagră”. Fostul șef de stat este acuzat de corupere pasivă, acceptarea finanțării partidului politic din partea unei organizații criminale, trădare de patrie și îmbogățire ilicită.

Dodon pledează nevinovat și susține că dosarul ar fi motivat politic.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: