Veridica

Bețe-n roate pentru presa din Găgăuzia? 9 ONG-uri de media critică o inițiativă a Executivului de la Comrat

Nouă organizații neguvernamentale (ONG) de media solicită autorităților de la Comrat să retragă un proiect de lege care prevede că presa online din Găgăuzia va avea nevoie de autorizație pentru a activa. ONG-urile au menționat că inițiativa încalcă dreptul la libera exprimare, legislația națională și tratatele internaționale la care Moldova este parte. O declarație o oficială în acest sens a fost publicată de Centrul de Jurnalism Independent (CJI).

Pe 22 februarie, Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a organizat audieri publice cu privire la un proiect de lege privind insituțiile mass-media. Cu toate acestea, ședință au participat, în principal, membri ai APG și Comitetului Executiv.

Proiectul de lege ar urma să modifice mecanismele de funcționare a furnizorului public de servicii audiovizuale Gagauziya Radio Televizionu (GRT), precum și să creeze un mecanism de autorizare pentru mass-media online din autonomie.

În nota informativă a proiectului de lege se indică faptul că scopul inițiativei este:

– controlul funcționării mass-mediei online private;

– optimizarea funcționării presei online private;

– distincția între mediile private și cele publice;

– implementarea activității pe bază de Izin.

Pe 26 februarie, CJI a publicat declarație semnată de nouă ONG-uri de media, care denunță inițiativa legislativă elaborată de autoritățile din autonomie.

Instituirea unor condiționalități, precum obținerea unui act permisiv (Izin) din partea autorităților UTAG, pentru ca mass-media online să poată furniza informații publicului constituie o încălcare a dreptului constituțional la libera exprimare. Prevederile proiectului de lege elaborat de organul executiv al Găgăuziei depășesc obiectul de reglementare al Legii UTAG a audiovizualului și contravin legislației statului (…), precum și tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. (…) În același timp, subliniem că intervențiile pe mecanismele ce vizează activitatea GRT, propuse de Comitetul Executiv al UTAG, sunt irelevante demersului de a îmbunătăți calitatea legii locale. Reducerea cotei de difuzare a conținutului în limba găgăuză, investirea directorului tehnic/financiar cu atribuția de administrare a GRT sau reducerea numărului membrilor Consiliului de Supraveghere pe motiv că „este complicat să aduni atâția oameni în același loc” nu constituie modificări pertinente de a duce la îmbunătățirea reglementărilor locale”, se arată în declarație.

Totodată, ONG-urile semnatare au cerut autorităților din Găgăuzia să retragă proiectul de lege.

ONG-urile care au semnat declarația sunt:

– Centrul pentru Jurnalism Independent;
– Centrul „Acces-info”;
– Asociația Presei Electronice;
– Asociaţia Presei Independente;
– RISE Moldova;
– Centrul de Investigații Jurnalistice;
– Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic;
– Asociația Media Guard;
– Comitetul pentru Libertatea Presei.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Poliția Republicii Moldova

Fiul unui primar din Moldova ar lupta în Ucraina de partea Rusiei? Presa: domiciliul edilului, percheziționat

Domiciliul primarului comunei Zorile, raionul Orhei, a fost una dintre locațiile percheziționate de oamenii legii pe 29 octombrie, în dosarul care vizează „activitatea mercenarilor”, potrivit TVR Moldova. Primarul a confirmat pentru sursa citată perchezițiile, menționând că „s-au ridicat niște lucruri” personale ale fiului său, care se află în Ucraina. Edilul a precizat că nu știe cu ce scop fiul său se află în Ucraina. Potrivit sursei citate, perchezițiile au avut loc deoarece fiul edilului ar lupta în Ucraina de partea Rusiei.

Potrivit TVR Moldova, primarul Marian Jelăuc a recunoscut că la el acasă au fost făcute percheziții și că „s-au ridicat niște lucruri” personale de ale fiului său. „Se presupune că ar fi înrolat în Ucraina pentru a lupta, eu nu am răspunsuri la aceste întrebări. Ca părinte, eu nu știu, nu mi-a spus. Știu că este în Ucraina, dar nu știu cu ce scop”, a comunicat primarul.      

„Eu nu știu cât de adevărat este, eu nu știu dacă luptă sau nu. Da, el este în Ucraina, dar cu ce scop, nu știu”, a declarat primarul, relatează sursa citată.

Edilul a mai spus că el nu are niciun statut în dosarele procurorilor. În ceea ce-l privește pe fiul său, a menționat că acesta deține cetățenia Franței și a Republicii Moldova.

NewsMaker a solicitat confirmarea informației relatate de sursa citată și de primar, din partea IGP. Deocamdată, nu am primit un răspuns.

***

Amintim că, în dimineața zilei de miercuri, Inspectoratul General al Poliției a anunțat că pe întreg teritoriul Republicii Moldova au loc percheziții într-o cauză penală ce vizează „activitatea mercenarilor”.

Potrivit Codului Penal al Republicii Moldova, prin mercenar se înțelege persoana special recrutată, în ţară sau în străinătate, pentru a lupta într-un conflict armat, care ia parte la operaţiunile militare în vederea obţinerii unui avantaj personal sau a unei remunerări promise de către o parte la conflict sau în numele acesteia, care nu este nici cetăţean al părţii la conflict, nici rezident pe teritoriul controlat de o parte la conflict, nu este membru al forţelor armate ale unei părţi la conflict şi nu a fost trimisă de către un stat, altul decât partea la conflict, în misiune oficială ca membru al forţelor armate ale statului respectiv.

Participarea mercenarului într-un conflict armat, la acţiuni militare sau la alte acţiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituţionale ori violarea integrităţii teritoriale a statului se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 10 ani. Angajarea, instruirea, finanţarea sau altă asigurare a mercenarilor, precum şi folosirea lor într-un conflict armat, în acţiuni militare sau în alte acţiuni violente orientate spre răsturnarea sau subminarea orânduirii constituţionale ori violarea integrităţii teritoriale a statului, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: