Profimedia

Bilanțul deceselor în urma inundațiilor din Germania și Belgia a crescut la 153. Peste 1000 de persoane, date dispărute

Bilanţul victimelor în urma inundațiilor din Germania a crescut, sâmbătă, la cel puţin 133 de morţi, ceea ce ridică la 153 numărul deceselor înregistrate în Germania şi Belgia, două state europene puternic afectate de fenomene meteorologice extreme în ultimele zile. Totodată, peste 1000 de persoane sunt date dispărute în Germania, informează Digi24 cu referire la AFP.

Serviciile de intervenţie şi de salvare continuă căutările eventualilor supravieţuitori în regiunile din vestul Germaniei, în timp ce nivelul apei rămâne ridicat în multe oraşe.

În ultimele zile, inundaţiile care au afectat în special landurile Renania-Palatinat şi Renania de Nord-Westfalia au lăsat comunităţi întregi fără curent electric şi servicii de comunicaţii.

Preşedintele german Frank-Walter Steinmeier şi premierul landului Renania de Nord-Westfalia, Armin Laschet, urmau să se deplaseze sâmbătă la Erftstadt, unul dintre cele mai afectate oraşe din acest land.

De asemenea, autorităţile belgiene au raportat, vineri după-amiază, 20 de decese şi 19 persoane date dispărute. Guvernul federal belgian a declarat o zi de doliu naţional pentru marţi, 20 iulie, în memoria victimelor inundaţiilor.

În acelaşi timp, ploile torenţiale au provocat numeroase prejudicii în Olanda, Luxemburg şi Elveţia.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

Furtună va contesta sancțiunile UE: „Grupările de la Bruxelles au decis să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră”

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

Astăzi vedem cum are loc, în mod deliberat, distrugerea a tot ceea ce am iubit la Uniunea Europeană. Grupările de la Bruxelles au decis, fără rușine și la vedere, după tradițiile colonialiste, să aleagă ei înșiși cine trebuie să conducă țara noastră — suverană. (…) Regimul PAS aplică sancțiuni prin intermediul acoliților lor străini, doar în privința politicienilor care au susținere și de care PAS se teme. Niciodată nu am fost și nu vom fi o opoziție comodă pentru junta galbenă!”, a declarat Victoria Furtună.

Politiciana a menționat că va contesta la Curtea de Justiție a Uniunii Europene decizia prin care i-au fost impuse sancțiuni.

PAS nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de Victoria Furtună.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: