Analiză: Guțul, noul pariu politic al lui Șor? De ce este promovată pe lista „Victoriei” la parlamentare

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, ar putea conduce lista Blocului „Victorie” la viitoarele alegeri parlamentare. Cu această propunere a venit Ilan Șor, care se ascunde la Moscova de justiția moldovenească. Miza este cu atât mai mare cu cât, pe 5 august, Guțul ar putea fi condamnat în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”. NM a analizat dacă această mutare este o strategie de protejare a unui aliat politic sau o manevră electorală atent calculată.

Poate participarea la alegeri să o ajute pe Guțul să evite condamnarea?

Avocatul Watchdog, Alexandru Bot, a declarat pentru NM că o eventuală condamnare emisă pe 5 august în cazul Evgheniei Guțul va intra în vigoare doar după confirmarea ei de către Curtea de Apel. „Dacă blocul „Victorie” va fi admis în alegeri și va trece pragul electoral, Guțul ar putea obține mandatul de deputat înainte ca sentința Curții de Apel să devină definitivă”, a spus el.

Totodată, avocatul a explicat că mandatul de deputat încetează anticipat după pronunțarea și intrarea în vigoare a unei sentințe definitive de condamnare pentru o infracțiune comisă cu intenție.

„Atâta timp cât sentința primei instanțe nu este definitivă (adică nu a fost examinată în apel), ea nu constituie temei pentru retragerea mandatului, iar Guțul va putea exercita atribuțiile de deputat. Dacă Curtea de Apel menține sentința, iar aceasta devine definitivă după ce Guțul a devenit deputat, atunci mandatul său trebuie să fie revocat anticipat în baza acelei condamnări definitive”, a adăugat expertul.

Întrebat dacă participarea Evgheniei Guțul la alegerile parlamentare ar putea stopa procesul penal împotriva sa, juristul Alexandru Bot a explicat că, în Republica Moldova, statutul de candidat sau chiar de deputat nu oferă automat imunitate și nu constituie un temei legal pentru suspendarea urmăririi penale.

„Instanța poate examina o cerere din partea apărării privind amânarea ședințelor din cauza necesității de a participa la campania electorală, însă o astfel de decizie rămâne la discreția instanței. Procesul, cel mai probabil, va continua conform graficului stabilit de instanță. Statutul de candidat sau deputat nu oferă imunitate față de urmărirea penală într-un dosar deja pornit”, a explicat Bot.

Avocatul a amintit și precedentul lui Ilan Șor, care, deși era deputat, a obținut în repetate rânduri măsuri de detenție mai blânde, invocând participarea la campanii electorale. „Instanțele uneori acceptă astfel de cereri din motive de „interes public” sau „drept la a fi ales”, dar judecarea fondului cauzei penale nu este suspendată”, a subliniat el.

În opinia sa, întrebarea-cheie este dacă Comisia Electorală Centrală va înregistra blocul „Victorie” pentru alegeri. Partidul „Șor” a fost declarat neconstituțional și dizolvat, iar „Victorie” este considerat succesorul său. „CEC și instanțele au refuzat anterior înregistrarea blocului „Victorie” la alegeri, invocând încălcări ale legislației. Este foarte probabil ca CEC să respingă din nou înregistrarea, din aceleași motive. Blocul va contesta, desigur, decizia în instanță, dar practica judiciară anterioară nu le-a fost favorabilă”, a concluzionat Bot.

Politolog: Echipa lui Șor mizează pe imaginea de „victimă a regimului” în cazul Evgheniei Guțul

Doctorul în științe politice Angela Colațchi consideră că echipa lui Ilan Șor încearcă să valorifice la maximum cazul Evgheniei Guțul, prezentând-o drept o „victimă a regimului”. „Prin această mișcare, vor să transmită un mesaj suplimentar: «Priviți cât de siguri suntem pe victorie – o promovăm chiar și pe cineva care este urmărit penal». Astfel, ei încearcă să stârnească emoții în rândul alegătorilor indeciși”, afirmă Colațchi.

Ea subliniază că Guțul nu trebuie să fie neapărat un lider politic clasic sau să participe la dezbateri, deoarece alegerile parlamentare implică o muncă de echipă. În opinia sa, rolul lui Guțul este mai degrabă simbolic – „un lider de fațadă” care va rosti câteva fraze memorate. În plus, experta notează că echipa lui Șor nu mai are în țară figuri politice vizibile, care să se compare cu Marina Tauber, așa că încearcă să transforme situația cu bașcana Găgăuziei într-un avantaj electoral.

Totodată, Colațchi atrage atenția că blocul „Victorie” ar putea să nu fie înregistrat pentru alegeri. Într-un astfel de scenariu, electoratul acestuia ar putea fi redirecționat către o altă candidată apropiată de Șor, Victoria Furtună.

***

Amintim că Evghenia Guțul este vizată într-un dosar privind finanțarea ilegală a campaniei electorale la alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei din 2023. Ea a fost reținută pe 25 martie pe Aeroportul Chișinău, în timp ce încerca să plece la Istanbul. Potrivit Procuraturii, datele SIS arătau că nu intenționa să se întoarcă în Moldova. Procesul este aproape finalizat, iar sentința ar putea fi pronunțată la ședința din 5 august.

Bașcana Găgăuziei mai figurează și într-un alt dosar privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, aflat încă pe rol. Procurorii cer 9 ani de închisoare pentru Guțul în acest dosar. Sentința ar urma să fie pronunțată pe data de 5 august.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: