Bild: Germania analizează scenarii în care Rusia ar putea ataca țările NATO. Reacția Kremlinului

Ministerul german al Apărării analizează un posibil scenariu în care Rusia atacă flancul estic al NATO, în 2025. Cel puțin asta susține publicația tabloidului german Bild, care spune că a intrat în posesia unui document secret de la Ministerul german al Apărării. Scenariul, numit „Apărarea Alianței 2025”, descrie posibile acțiuni ale Rusiei și Occidentului „lună de lună”. Punctul culminant este numit de Bild „izbucnirea inevitabilă a războiului, în vara anului 2025”, scrie publicația Meduza.

Evenimentele descrise în scenariu încep în februarie 2024, cât autoritățile ruse ar urma să anunțe un nou val de mobilizare, recrutând încă 200 de mii de oameni în armată. După aceasta, armata rusă ar urma să lanseze o ofensivă de primăvară în Ucraina, care până în iunie „va fi un mare succes”.

Conform scenariului, în iulie, va începe „mai întâi un atac ascuns, apoi un atac rusesc din ce în ce mai deschis asupra Occidentului”. Este vorba despre atacuri cibernetice și „alte forme de război hibrid”, în principal în țările baltice, care vor duce la „noi crize”.

În martie 2025, potrivit scenariului, Rusia va desfășura trupe suplimentare la granițele țărilor baltice. În total vor fi peste 70 de mii de militari, precizează publicația.

În scenariul său, Ministerul german al Apărării afirmă că NATO va lua „măsuri de descurajare” în mai 2025, pentru a preveni un atac rusesc asupra decalajului Suwalki. Se așteaptă ca 300 de mii de soldați să fie transferați pe flancul estic, inclusiv 30 de mii de soldați Bundeswehr. În scenariu nu este specificat dacă aceste măsuri vor putea să țină sub control Rusia. Bild notează că furnizează în material date incomplete despre numărul și mișcările trupelor NATO din motive de securitate.

Cum a reacționat Germania, NATO și Rusia la subiectul Bild

Ministerul german al Apărării nu a comentat detaliile scenariului publicat de publicație. „Luarea în considerare a diferitelor scenarii, chiar dacă acestea sunt extrem de puțin probabile, face parte din practica militară de zi cu zi, în special în timpul antrenamentului armatei”, a declarat ministerul pentru Bild.

Pe de altă parte, directorul Centrului de Excelență al Comunicațiilor Strategice NATO, Janis Sarts, a spus că scenariul publicat de Bild este un plan de exerciții, și nu o analiză secretă de informații.

„Bild a avut la dispoziție un scenariu de exerciții, care reprezintă întotdeauna o situație imaginară pentru a testa capacitățile militare într-o anumită zonă. Pe vremuri, scenariile erau complet fictive – cu țări și zone geografice inexistente. Țările și zonele existente sunt acum utilizate. Aceasta nu este o analiză secretă de informații care prezice cum se va dezvolta situația”, a spus Sarts.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat la publicația Bild pe canalul său de telegram: „Am citit „planul secret” german scurs în groapa informațională Bild. (…) Nu exclud că partea analitică să fi fost furnizată de Ministerul german de Externe sub conducerea (ministrului german de externe Annalena) Baerbock”, a scris Zaharova.

Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze materialul tabloidului german. „Nu aș comenta acest subiect de la Bild. În ultima vreme, nici această publicație nu se sfiește să publice diverse falsuri”, a declarat Peskov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Constantinov, primul mesaj public după ce a fost condamnat: „Nu ascund – nu vreau să merg la închisoare” VIDEO

La aproape două luni după ce a fost condamnat la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei (APG), Dmitri Constantinov, a venit cu primele declarații publice. Într-un mesaj video publicat pe 16 februarie pe rețelele de socializare, acesta spune că nu își dorește să execute pedeapsa și respinge acuzațiile împotriva sa. Mai mult, Constantinov, care este în continuare de negăsit, anunță că a contestat cu apel, pe 9 februarie, decizia primei instanțe. Ex-liderul APG cere public justiție independentă.

„Nu ascund, nu vreau să merg în închisoare din cauza unei decizii nedrepte. Având în vedere starea mea de sănătate, trebuie să fiu în contact cu medicul curant. Dar astăzi nu este vorba doar despre mine. Dacă citiți atent actele, este clar că dosarul nu este despre delapidarea bugetului. (…) 46 de milioane de lei au fost acordate nu statului, nu Fisc-ului, nu Ministerului Finanțelor. Este un litigiu economic între entități private. Cu toate acestea, pedeapsa este de 12 ani de închisoare”, a declarat Constantinov.

Fostul lider al Adunării Populare a Găgăuziei, care și-a anunțat demisia cu puțin timp înainte de pronunțarea sentinței și care, potrivit autorităților, s-ar afla în regiunea transnistreană – teritoriu necontrolat de autoritățile constituționale – spune că mesajul său nu este o cerere pentru „sprijin politic”, ci un apel la „o evaluare independentă” a cazului.

„Sunt gata să pun la dispoziția juriștilor și jurnaliștilor internaționali documentele, expertizele și materialele dosarului. Dacă Moldova merge cu adevărat pe calea europeană, atunci acest drum trebuie măsurat nu prin declarații, ci prin standardele justiției (…) Sunt sigur că dreptatea va triumfa”, a mai declarat Constantinov.

Amintim că Dmitri Constantinov a fost condamnat pe 26 decembrie 2025, prin decizia Judecătoriei Comrat, la 12 ani de închisoare într-un dosar de delapidare și abuz în serviciu. Instanța a dispus, de asemenea, încasarea a peste 40 de milioane de lei din contul fostului lider al APG cu titlu de prejudiciu material și moral, precum și cheltuieli de judecată, și l-a privat de dreptul de a exercita funcții publice pentru o perioadă de 5 ani.

Constantinov nu a fost prezent la pronunțarea sentinței. Judecătoria a dispus darea sa în căutare și aplicarea arestului preventiv din momentul reținerii. Ulterior, Inspectoratul General al Poliției (IGP) a anunțat inițierea unui dosar de căutare pentru localizarea și reținerea acestuia.

Pe 29 decembrie, ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a declarat că fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei „s-a deplasat în direcția regiunii transnistrene”. A doua zi, informația a fost confirmată de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, care a precizat că Constantinov ar fi schimbat trei mijloace de transport pentru a ajunge în regiunea din stânga Nistrului. Potrivit autorităților, acesta ar fi intrat în regiune pe 25 decembrie, cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul nu este singular. În 2025, și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul controlat de autoritățile constituționale înainte de a fi condamnați la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Conform informațiilor oferite de autorități, ambii s-ar ascunde, la rândul lor, în regiunea transnistreană.

În acest context, președinta Maia Sandu a cerut modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepselor. Potrivit șefei statului, simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile existenței unei regiuni aflate în afara controlului autorităților constituționale.

La sfârșitul lunii ianuarie, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că Legislativul ar putea examina și vota, în sesiunea de primăvară, modificări la lege menite să împiedice fuga persoanelor condamnate în regiunea transnistreană.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: