Bild: Germania analizează scenarii în care Rusia ar putea ataca țările NATO. Reacția Kremlinului

Ministerul german al Apărării analizează un posibil scenariu în care Rusia atacă flancul estic al NATO, în 2025. Cel puțin asta susține publicația tabloidului german Bild, care spune că a intrat în posesia unui document secret de la Ministerul german al Apărării. Scenariul, numit „Apărarea Alianței 2025”, descrie posibile acțiuni ale Rusiei și Occidentului „lună de lună”. Punctul culminant este numit de Bild „izbucnirea inevitabilă a războiului, în vara anului 2025”, scrie publicația Meduza.

Evenimentele descrise în scenariu încep în februarie 2024, cât autoritățile ruse ar urma să anunțe un nou val de mobilizare, recrutând încă 200 de mii de oameni în armată. După aceasta, armata rusă ar urma să lanseze o ofensivă de primăvară în Ucraina, care până în iunie „va fi un mare succes”.

Conform scenariului, în iulie, va începe „mai întâi un atac ascuns, apoi un atac rusesc din ce în ce mai deschis asupra Occidentului”. Este vorba despre atacuri cibernetice și „alte forme de război hibrid”, în principal în țările baltice, care vor duce la „noi crize”.

În martie 2025, potrivit scenariului, Rusia va desfășura trupe suplimentare la granițele țărilor baltice. În total vor fi peste 70 de mii de militari, precizează publicația.

În scenariul său, Ministerul german al Apărării afirmă că NATO va lua „măsuri de descurajare” în mai 2025, pentru a preveni un atac rusesc asupra decalajului Suwalki. Se așteaptă ca 300 de mii de soldați să fie transferați pe flancul estic, inclusiv 30 de mii de soldați Bundeswehr. În scenariu nu este specificat dacă aceste măsuri vor putea să țină sub control Rusia. Bild notează că furnizează în material date incomplete despre numărul și mișcările trupelor NATO din motive de securitate.

Cum a reacționat Germania, NATO și Rusia la subiectul Bild

Ministerul german al Apărării nu a comentat detaliile scenariului publicat de publicație. „Luarea în considerare a diferitelor scenarii, chiar dacă acestea sunt extrem de puțin probabile, face parte din practica militară de zi cu zi, în special în timpul antrenamentului armatei”, a declarat ministerul pentru Bild.

Pe de altă parte, directorul Centrului de Excelență al Comunicațiilor Strategice NATO, Janis Sarts, a spus că scenariul publicat de Bild este un plan de exerciții, și nu o analiză secretă de informații.

„Bild a avut la dispoziție un scenariu de exerciții, care reprezintă întotdeauna o situație imaginară pentru a testa capacitățile militare într-o anumită zonă. Pe vremuri, scenariile erau complet fictive – cu țări și zone geografice inexistente. Țările și zonele existente sunt acum utilizate. Aceasta nu este o analiză secretă de informații care prezice cum se va dezvolta situația”, a spus Sarts.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a reacționat la publicația Bild pe canalul său de telegram: „Am citit „planul secret” german scurs în groapa informațională Bild. (…) Nu exclud că partea analitică să fi fost furnizată de Ministerul german de Externe sub conducerea (ministrului german de externe Annalena) Baerbock”, a scris Zaharova.

Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a refuzat să comenteze materialul tabloidului german. „Nu aș comenta acest subiect de la Bild. În ultima vreme, nici această publicație nu se sfiește să publice diverse falsuri”, a declarat Peskov.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: