Biserica „Sf. Dumitru”

Biserica pro-rusă din Moldova se orientează spre România? Explicăm „exodul” preoților și analizăm posibilele scenarii

Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, în pofida îndemnului unor preoți de a adera la Patriarhia Română. Între timp, alți preoți continuă să părăsească în mod independent Mitropolia Moldovei și să se alăture Mitropoliei Basarabiei. NM vă povestește despre confruntarea dintre Mitropolia Moldovei și cea a Basarabiei, „exodul” preoților și posibile scenarii de viitor.

„Nu se va discuta aderarea la Patriarhia Română”

Pe 11 noiembrie, preotul Bisericii „Sf. Dumitru”, părintele Pavel (Pavel Borșevschi), a publicat o adresare către șeful Bisericii Ortodoxe din Moldova, Mitropolitul Vladimir (Nicolae Cantarean) în care solicita aderarea la Biserica Ortodoxă Română. Pe 16 noiembrie,  Biserica Ortodoxă din Moldova a organizat o ședință cu protopopii și stareții mănăstirilor, la care s-a decis menținerea statutului actual al bisericii.

„La ședință a fost luată o decizie conform căreia Biserica Ortodoxă din Moldova își menține statutul actual. Clerul și poporul rămân credincioși Bisericii Ortodoxe din Moldova și Mitropolitului Vladimir. Solicitarea aderării Bisericii Ortodoxe a Moldovei la Patriarhia Română nu va fi discutată”, a declarat reprezentantul Bisericii Ortodoxe din Moldova Ioan Moșneguțu.

„Patriarhul Kiril nu îmi este șef”

Acum Biserica Ortodoxă din Moldova se află sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. În 1992, după ce Moldova și-a câștigat independența, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a declarat Biserica Ortodoxă din Moldova parte autonomă a Bisericii Ortodoxe Ruse. Conform tomosului (decret bisericesc – NM), semnat în 1994 de Patriarhul Alexei al II-lea, Biserica Ortodoxă din Moldova este independentă în treburile bisericești-administrative, bisericești-economice, bisericești-educative și bisericești-civile, dar rămâne sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Moscovei.

În adresarea sa, Pavel Borșevschi a menționat relațiile dificile cu Rusia din cauza războiului declanșat în Ucraina și a subliniat că șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kiril (Vladimir Gundiaev), după invazia rusă, a devenit o persoană angajată politic și nu un mentor spiritual al bisericii. Într-adevăr, de la începutul războiului din Ucraina, Patriarhul Kiril și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru invazie și a reiterat narațiunile autorităților ruse.

Borșevschi a menționat că majoritatea preoților și enoriașilor Bisericii „Sf. Dumitru” și ai bisericilor din sectorul Botanica al Capitalei, în general, sunt de acord cu această solicitare. Cu toate acestea, adresarea este semnată doar de către părintele Pavel.

Pavel Borșevschi este destul de cunoscut în cercurile bisericești. El a acordat în repetate rânduri interviuri pentru mass-media. NM a vorbit cu Borșevschi anterior despre războiul din Ucraina și poziția bisericii referitor la această problemă. Atunci el a declarat că Patriarhul Kiril „nu îi este șef”, deoarece „i-a întors spatele lui Hristos”.

„Scrisoarea nu a funcționat”?

„Scrisoarea Mitropolitului Vladimir, adresată Patriarhului Kiril în care se afirmă că poporul nostru de origine latină nu are nimic comun cu russkii mir, ne dă curaj să credem că acum ca niciodată e momentul potrivit să reparăm greșelile istorice și să ne repunem în demnitatea de care am fost lipsiți de ocupația rusească”, a menționat părintele Pavel în adresarea sa.

Scrisoarea în cauză a Mitropolitului Vladimir către Patriarhul Chiril a fost expediată la începutul lunii septembrie și a provocat rezonanță în societate. Înainte de această scrisoare, Vladimir nu a numit Rusia drept stat agresor și a continuat să coopereze strâns cu Moscova. În scrisoare, însă el a demonstrat o poziție clară împotriva războiului și a descris, de asemenea, problemele cu care se confruntă Biserica Ortodoxă din Moldova. Printre acestea se numără sprijinul slab din partea Bisericii Ortodoxe Ruse, inclusiv financiar, plecarea preoților la Mitropolia Basarabiei și scăderea nivelului de încredere în biserica din Moldova în ansamblu.

Expertul în teologie și mass-media, Victor Gotișan, a remarcat că scrisoarea mitropolitului Vladimir trebuia să cheme la calm clerul Bisericii Ortodoxe din Moldova. „Dar din câte înțelegem, nu a funcționat. Mai mult, scrisoarea a avut efect invers – a complicat situația și i-a forțat pe unii preoți să vorbească și mai îndrăzneț despre dorința lor de a părăsi Biserica Ortodoxă Moldovenească și de a se alătura Mitropoliei Basarabiei”, a spus Gotișan.

Nu a existat nicio reacție din partea Rusiei, sau cel puțin nici un răspuns la scrisoare nu a ajuns în spațiul public. Pe 24 octombrie, NM a trimis o solicitare Bisericii Ortodoxe Ruse pentru a afla dacă a existat un răspuns de la Moscova și care este esența acestuia. Însă nu am primit niciun răspuns. Fostul deputat al Partidului Creștin Democrat Vlad Cubreacov, care este un apropiat al Mitropoliei Basarabiei, a menționat că un răspuns de la Moscova ar ajuta la înțelegerea multor probleme: „Este nevoie de o doză de transparență aici – pentru o evaluare obiectivă a ceea ce se întâmplă cu adevărat”.

Este posibilă o aderare la Biserica Română?

Moldova are deja o mitropolie subordonată Bisericii Ortodoxe Române – Mitropolia Basarabiei. Adică trecerea la Biserica Ortodoxă Română înseamnă o schimbare de mitropolie. Dacă Biserica Ortodoxă a Moldovei ar fi luat o astfel de decizie, atunci Mitropolitul Vladimir și-ar fi pierdut statutul, întrucât Mitropolia Basarabiei are deja un șef – Mitropolitul Petru. Mitropolia Moldovei și Biserica Ortodoxă Rusă nu-l recunosc și îl consideră schismatic.

„Singura soluție realistă, legală și canonică pe care o au preoții și parohiile, călugării și mănăstirile este accesul liber la Mitropolia Basarabiei”, consideră Cubreacov.

Este Biserica Ortodoxă din Moldova „în agonie”?

„Relațiile dintre Mitropolii nu au fost niciodată foarte bune sau prietenoase”, spune Gotișan. Acum, potrivit lui, situația s-a înrăutățit.

Unul dintre motivele agravării situației este că tot mai mulți preoți pleacă de la Biserica Ortodoxă a Moldovei la Mitropolia Basarabiei. De exemplu, în noiembrie 13 parohii au decis să-și schimbe Mitropolia. „Fenomenul de mutare a preoților de la Mitropolia Moldovei la cea a Basarabiei este în creștere și va continua să crească”, este sigur Cubreacov.

Biserica Ortodoxă a Moldovei, la rândul său, condamnă astfel de acțiuni ale reprezentanților clerului. Pe 25 octombrie, la o ședință a sinodului Bisericii Ortodoxe a Moldovei, șase preoți care au aderat la Mitropolia Basarabiei au fost eliberați din funcția de paroh, iar la o ședință din 15 noiembrie, alți cinci au fost opriți din a oficia cele sfinte. Vlad Cubreacov consideră nevalidă derogarea clerului. „Permiteți-mi să vă reamintesc că Actul Patriarhal și Sinodal al Patriarhiei Române privind recunoașterea reluării activităților Mitropoliei Basarabiei precizează cât se poate de clar că tot clerul care este deja sau va deveni membru al Mitropoliei Basarabiei, care este sub subordonarea canonică a Patriarhiei Române, sunt clerici canonici”, a explicat Cubreacov. El a adăugat că Biserica Ortodoxă din Moldova „este în agonie”, iar deciziile sunt luate din dorința Mitropolitului Vladimir de a se răzbuna pe preoți.

Gotișan crede că preoții pleacă din două motive: „În primul rând, influența și importanța Bisericii Ortodoxe din Moldova a scăzut. Actualul Guvern a dat un semnal clar: „Suntem un stat laic, nu ar trebui să se acorde preferință vreunui cult”. În al doilea rând, Mitropolia Basarabiei devine din ce în ce mai reprezentată și influentă în societate. Cu alte cuvinte, interesele unei părți (Mitropolia Basarabiei) cresc în detrimentul celeilalte (Mitropolia Moldovei), iar acest lucru nu poate duce decât la creșterea tensiunii în relațiile dintre ele.”

Potrivit lui Gotișan, „Ortodoxia în ansamblu” suferă din cauza situației actuale. „Să nu uităm că credința împărtășită de ambele Mitropolii este aceeași. Ca urmare, după părerea mea, încrederea în biserică, sau mai exact, încrederea în Ortodoxie ca religie, ca cult, va scădea. Nu m-aș mira dacă, după ceva timp, încrederea în Biserică ca instituție va scădea la 50-55% în sondaje”, subliniază expertul. Menționăm că, conform Barometrului de Opinie Publică (BOP), până în 2022, peste 70% dintre respondenți au avut încredere în biserică. În 2022, această cifră era de 62,5%, iar în 2023 – 58%.

Este posibilă o a treia cale?

Cubreacov a calificat inițial scrisoarea lui Borșevschi drept una nesinceră. Potrivit acestuia, adresarea face parte din planul „Cantarean  Borșevschi”, al cărui scop real este discreditarea Mitropoliei Basarabiei, precum și agravarea relației dintre Biserica Ortodoxă Rusă și Biserica Ortodoxă Română.

Gotișan, la rândul său, a notat că crede în impulsul sincer al lui Borșevschi, dar presupune că părintele Pavel ar dori aderarea la Biserica Ortodoxă Română, ocolind Mitropolia Basarabiei.

Într-un fel sau altul, deocamdată Biserica Ortodoxă din Moldova își păstrează statutul actual. Adică, în ciuda scrisorilor și apelurilor, Biserica Ortodoxă din Moldova rămâne sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe Ruse. Există o a treia variantă: nici Biserica Ortodoxă Rusă, nici Biserica Ortodoxă Română? Teoretic, există o astfel de opțiune – acordarea autocefaliei. De exemplu, Biserica Ortodoxă din Ucraina a urmat această cale. În 2018, i s-a acordat autocefalia de către Consiliul de la Constantinopol.

Până acum, puțini oameni examinează cu seriozitate un astfel de scenariu. „O posibilă autocefalie moldovenească, diferită de cea românească, nu este una viabilă din punct de vedere canonic și contravine cursului firesc al istoriei noastre”, este convins Cubreacov.

Victor Gotișan nu înțelege cum poate fi implementat scenariul privind acordarea autocefaliei. „Presupun că Biserica Ortodoxă din Moldova se poate împărți în mai multe biserici. Unii vor trece la Biserica Ortodoxă Română, alții vor rămâne parte a Bisericii Ortodoxe Ruse, iar alții vor lupta pentru autocefalie”, presupune expertul.

NM a încercat să-l contacteze pe părintele Pavel pentru a clarifica detaliile din adresarea publicată și acțiunile ulterioare, dar preotul nu a răspuns la apelurile redacției


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Mult succes slugilor poporului”. Reacții la începerea activității noului Parlament

Ședința de constituire a noului Parlament al Republicii Moldova a provocat un val de reacții din partea politicienilor, pe rețelele de socializare. În timp ce unii au felicitat cetățenii și au urat succes deputaților, alții s-au arătat dezamăgiți de calitatea legislativului. NM vă prezintă o selecție a comentariilor.

Ex-premierul Ion Sturza a transmis felicitări moldovenilor cu ocazia începerii lucrărilor noului Parlament.

Partidul de guvernare are o majoritate relativ confortabilă și, sperăm, una incoruptibilă. Împreună cu doamna Maia Sandu și guvernul, ar trebui să continue reformele începute. E un început bun, deși mă aștept ca prestația PAS în Parlament să se mai subțieze, odată cu plecarea unor „pasageri” ocazionali de campanie. Ceea ce chiar mă bucură este opoziția. Demult nu am mai avut o asemenea diversitate – de la motoc la oboroc, dar unii cu substanță. Nu-s eu de acord politic cu ei, dar trebuie spus: Tcaciuc, Stoianoglo, Chicu și Dodon și încă câțiva nu sunt bufonii lui Șor. Păzea, domnule Grosu – ascute paloșul! Mult succes slugilor poporului!”, a adăugat el.

Președintele Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, s-a arătat dezamăgit de calitatea noului legislativ. „Astăzi, după peste trei decenii, am ajuns să avem un Parlament plin de semidocți, diletanți, bișnițari, tiktokeri și analfabeți funcționali. Din patru în patru ani, calitatea legiuitorilor se degradează dramatic. (…) Soluția există, dar depinde doar de voința cetățenilor. Parlamentul este, până la urmă, oglinda societății – nu poate fi nici mai bun, nici mai rău decât poporul care îl alege. Dacă vrem un stat normal, trebuie să votăm oameni normali. (…) Până data viitoare trebuie să învățăm să votăm nu pentru glume, pomeni și circ, dar pentru demnitate, competență și calitate”, a spus politicianul.

La rândul său, fosta deputată Olesea Stamate a enumerat așteptările sale de la actualul Parlament, printre care „mai puține acuzații geopolitice”, legi în interesul cetățenilor, un proces legislativ transparent și respect pentru opoziția parlamentară.

Într-un ceas bun și să ne fie nouă tuturor cu Doamne Ajută!”, a mai menționat ea.

Irina Vlah, lidera Partidului Republican „Inima Moldovei”, formațiune care urma să candideze la alegerile parlamentare în cadrul Blocului „Patriotic”, dar a fost exclusă din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală, a declarat că noul Parlament nu este „curat” și nici „eficient”.

Din start, trebuie de spus că acest Parlament a fost ales în urma celei mai murdare campanii electorale din istoria modernă a Republicii Moldova. Nu se pune la îndoială voinţa cetăţenilor – ea trebuie respectată. Însă, trebuie de menţionat condiţiile în care cetăţenii şi-au expus voinţa, or alegerile nu au fost nici libere, nici corecte. (…) Un Parlament ales în aceste condiţii nu are cum să fie unul curat şi eficient. (…) Nu ne rămâne decât să monitorizăm atent activitatea noului Parlament şi să taxăm toate abuzurile şi derapajele ce se vor înregistra. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, cei ce le vor comite, vor trebui să răspundă pentru faptele lor”, a spus ea.

Președinta Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, Arina Spătaru, a spus că țara noastră „are nevoie de o nouă clasă politică”.

PAS a obosit. Am urmărit atent ședința Parlamentului. (…) Am ascultat discursurile din prima ședință a Parlamentului și am văzut aceeași boală a puterii: superficialitate, aroganță și autosuficiență. Cei care ieri promiteau reforme și verticalitate, astăzi dau din umeri, bâlbâie și tratează cetățenii ca pe un public obosit. (…) Republica Moldova are nevoie de o nouă clasă politică, una care nu se teme să spună adevărul și care stă drept în fața cetățeanului ( drept de la cuvântul “slujire” și nu stăpân)”, a menționa lidera ALDE.

Iar eurodeputatul Siegfried Mureșan a salutat constituirea noului legislativ de la Chișinău și a transmis susținere pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Mult succes, dragi colegi! (…) Este pentru prima dată în istoria Republicii Moldova când există o majoritate absolută pro-europeană pentru două mandate consecutive ale Parlamentului. (…) Noi, Parlamentul European, suntem pregătiți să reluăm deja munca cu colegii din Parlamentul de la Chișinău și să continuăm să-i sprijinim în procesul de aderare la Uniunea Europeană”, a spus Mureșan.

Amintim că, astăzi, 22 octombrie, a avut loc ședința inaugurală a Parlamentului de legislatura a XII-a, ales în urma alegerilor din septembrie. În cadrul acesteia, au fost formate 6 fracțiuni parlamentare: a Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, Partidului Comuniștilor din Republica Moldova, Blocului „Alternativa”, „Partidului Nostru” și Partidului „Democrația Acasă”. De asemenea, liderul Partidului „Pentru Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, ales deputat pe lista Blocului electoral „Patriotic”, care s-a destrămat după ce comuniștii și socialiștii au decis să-și formeze propriile fracțiuni, va fi parlamentar neafiliat.

Totodată, PAS, care are 55 de deputați, a anunțat despre formarea majorității parlamentare. Iar socialiștii, comuniștii, Blocul „Alternativa”, „Partidul Nostru”, Partidul „Democrația Acasă” și Vasile Tarlev s-au declarat în opoziție.

Liderul PAS, Igor Grosu, a fost reales președinte al Parlamentului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: