US Embassy in Ukraine

Blinken a refuzat să se întâlnească cu Lavrov, însă a avut o întrevedere cu Kuleba, la Washington

Secretarul american de stat Antony Blinken a refuzat să se întâlnească cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Declarația a fost făcută în cadrul unei conferințe de presă, după discuțile cu ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitri Kuleba, care a efectuat o vizită oficială la Casa Albă și s-a întâlnit inclusiv cu președintele SUA. „După invazia Rusiei în Ucraina nu mai văd sensul unei întâlniri”, a menționat Blinken. Și Casa Albă a anunțat că președintele american Joe Biden nu planifică vreo întâlnire cu Vladimir Putin.

Secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că a refuzat că se întîlnească cu ministrul de Externe al Rusiei Serghei Lavrov. Acesta a menționat că una dintre condițiile întrevederii era „renunțarea Rusiei la invazia Ucrainei”, însă în acest moment SUA nu mai vede sensul întrevederii. Blinken a mai spus că și-a informat deja omologul despre decizie. Totuși, oficialul american a subliniat că SUA rămâne deschisă către relațiile diplomatice cu Rusia, dacă Moscova „va demonstra intenții serioase”.

Declarația a fost făcută după o întrevedere, la Washington, cu ministrul ucrainean de externe Dmitri Kuleba. Oficialul de la Kiev s-a întâlnit inclusiv cu președintele SUA, Joe Biden, deși liderul american are foarte rar întrevederi cu miniștri de externe, notează Evropeiskaya Pravda.

https://twitter.com/DmytroKuleba/status/1496255243289509896?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1496255243289509896%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.eurointegration.com.ua%2Frus%2Fnews%2F2022%2F02%2F23%2F7134464%2F

Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, secretarul de presă al Casei Albe Jen Psaki a declarat că, chiar dacă administrația americană nu închide ușa relațiilor diplomatice cu Rusia, o eventuală întrevedere dintre Biden și Putin nu este deocamdată luată în considerare, în pofida discuțiilor anterioare.

Amintim că, pe 22 februarie, Joe Biden a făcut o nouă adresare în contextul agresiunii Rusiei față de Ucraina și a anunțat un pachet de sancțiuni pentru faptul că Moscova a recunoscut independența regiunilor separatiste Donețk și Lugansk. Anterior, Casa Albă a calificat decizia Rusiei drept „invazie” în Ucraina.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

b1.ro

Fondul de pensii, mai stabil, în pofida migrației populației: CNAS promite scăderea deficitului la 1,9 miliarde de lei până în 2028

Bugetul asigurărilor sociale se află, în prezent, într-o stare „satisfăcătoare”, în pofida vulnerabilităților cauzate de evoluțiile demografice, situația de pe piața muncii și contextul economic general. Declarațiile au fost făcute de directoarea general a Casei Naţionale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă, în ediția de 19 decembrie, a emisiunii „Banii” de la Moldova 1. Acesta a subliniat că indicatorii arată o stabilizare progresivă a bugetului.

Potrivit datelor prezentate, anul 2023 a marcat cel mai mare deficit din istoria sistemului de asigurări sociale, în valoare de 5,4 miliarde de lei. Pentru anul viitor, deficitul estimat este de 3,6 miliarde de lei, iar prognozele pe termen mediu indică o reducere până la 1,9 miliarde de lei în 2028. Evoluția pozitivă este pusă pe seama politicilor implementate în ultimii patru ani, care ar urma să dea rezultate vizibile pe termen mediu, susține Elena Țîbîrnă.

Cum se formează bugetul asigurărilor sociale

Directoarea CNAS mai spune că bugetul asigurărilor sociale este constituit din contribuțiile achitate de angajați și angajatori, iar toate prestațiile – pensii, indemnizații, alocații și alte forme de sprijin – sunt acordate exclusiv în baza acestor contribuții. Nicio prestație nu poate fi stabilită în afara sistemului contributiv.

„Cunoaștem deja că avem cote procentuale și din 2018 această cotă nu s-a modificat. Astfel, în sectorul bugetar se achită o cotă de 29% din fondul de retribuire a muncii, iar în sectorul privat – 24%. Cel mai înalt procent îl achită aviatorii, cei care lucrează în aviație, și aici, la fel, avem: dacă compania lucrează în sectorul de stat, avem 39% din fondul de retribuire a muncii, sectorul privat – 32%. Mai nou, de 4 ani, avem o categorie nouă, se numește zilieri și ei achită cota procentuală cea mai mică, 6%”, susține Elena Țîbîrnă.

De facilități beneficiază și sectorul agricol: fermierii care desfășoară activități agricole în proporție de cel puțin 70% primesc un suport din partea statului de 6%, achitând efectiv o cotă de 18%.

Contribuții fixe și acoperirea deficitului

Pe lângă cotele procentuale, există și contribuții fixe, diferențiate în funcție de categorie. Cea mai mare taxă fixă, de 27.772 de lei anual, este achitată de liberii profesioniști – avocați, notari, mediatori și executori judecătorești – care beneficiază de întregul spectru de prestații de asigurări sociale. Pentru alte categorii, precum titularii de întreprinderi individuale sau fondatorii, contribuția fixă este de 20.500 de lei.

„Așa formăm bugetul, reieșind din contribuțiile pe care noi le primim și cheltuielile pe care urmează să le facem, în acest context apare și un deficit, despre care am menționat și, respectiv, acest deficit îl acoperă bugetul de stat”, a mai declarat directoarea CNAS.

Ce trebuie să știe cetățenii despre pensia viitoare

Contribuțiile achitate influențează direct mărimea pensiei, atât prin nivelul salariului din care sunt calculate, cât și prin durata stagiului de cotizare. Cu cât salariul declarat și contribuțiile sunt mai mari, cu atât pensia va fi mai ridicată.

„Aș vrea să spun că, în formulă, pe lângă contribuțiile despre care noi vorbim, mai apar și anii pentru care se achită contribuțiile, adică stagiul acesta de cotizare, care este foarte important. Sistemul de pensii, în primul rând, nu este creat, hai să spunem așa, de stat. Cum mai auzim, statul este dator să achite pensii. Da, statul este dator să asigure o pensie minimă pentru această persoană, dar cetățeanul, ca să-și creeze o pensie decentă, este obligată să achite contribuții și, din aceste contribuții, va primi înapoi o pensie pentru vârstă, o pensie de dizabilitate sau o pensie de urmaș”, a încheiat Elena Țîbîrnă.

***

Amintim că pensiile din Republica Moldova vor fi majorate, începând cu 1 aprilie 2026, cu aproximativ 6,8%. Potrivit proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale pentru 2026, peste 665.000 de beneficiari ar urma să primească pensii indexate în anul viitor.

Pentru anul 2026, Guvernul a prevăzut un buget al asigurărilor sociale de stat de 51,45 miliarde de lei, sumă destinată achitării pensiilor, indemnizațiilor și altor prestații sociale.

În ultimii ani, pensia minimă a înregistrat o creștere semnificativă, majorându-se de la 1.188 de lei în 2021 la 3.055 de lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 157%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: