catena.ro

Boala Lyme în Chișinău: trei copii diagnosticați după ce au fost mușcați de căpușe

În municipiul Chișinău au fost înregistrate trei cazuri de boală Lyme la copii. Potrivit lui Vladimir Bolocan, șef-adjunct al Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, cazurile au apărut după ce populația a petrecut timpul liber în spațiile verzi. Oficialul a recomandat locuitorilor să opteze pentru spațiile amenajate pentru odihnă, dat fiind că angajații de la „Spații Verzi” le prelucrează împotriva căpușelor.

Bolocan a anunțat că, în urma zilelor calde și a faptului că populația din municipiul Chișinău s-a odihnit în spațiile verzi, au fost deja raportate trei cazuri de boala Lyme.

„Este o patologie care apare în urma mușcăturilor de căpușe. Rugăm și atenționăm populația să fie precaută în ceea ce privește acest fenomen. Cu „Spațiile Verzi” (nota red. întreprinderea municipală „Asociația de Gospodărire a Spațiilor verzi”) noi am avut discuții, știu că ei prelucrează spațiile verzi împotriva căpușelor, dar este vorba doar de zonele amenajate. Din păcate, populației îi place să se retragă în unele zone mai discrete și mai puțin amenajate, unde lucrătorii de la Spații Verzi, evident, nu pot ajunge cu acea dezinsecție împotriva căpușelor. De aceea, le recomandăm să utilizeze doar spațiile autorizate și amenajate în sensul odihnei și plimbatului”, a comunicat Bolocan la ședința operativă a serviciilor Primăriei Chișinău din 12 mai. „Le sugerați, n-o să umblăm cu bâta din urma lor să direcționăm acolo unde trebuie”, a ținut să adauge primarul capitalei.

Ulterior, Bolocan a spus că cele trei cazuri au fost confirmate la copii. „Din fericire, tratament există. Medicii noștri sunt pregătiți pentru a acorda asistență medicală. (…) Cel mai bun tratament pentru această boală este atenția, iar în cazul în care s-a întâmplat o mușcătură de căpușă să nu se încerce video-urile de pe internet ca să se vadă cum se extrage căpușa, dar să se adreseze la medic”, a adăugat el.

Potrivit lui Bolocan, copiii sunt tratați în condiții de ambulator.

***

Potrivit datelor specialiștilor, aproximativ 20-30% dintre căpușe transmit infecții. Boala Lyme este considerată cea mai răspândită afecțiune din Republica Moldova transmisă de căpușe. În 2023, au fost înregistrate 185 de cazuri, iar în 2024 – 249. Primele manifestări ale bolii Lyme sunt asemănătoare simptomelor unei răceli: temperatură ridicată, ganglioni limfatici măriți, frisoane, dureri de cap și în tot corpul, oboseală generală. În stadiile avansate, boala poate provoca sindroame neurologice, poate afecta pielea, poate cauza artrită și dureri articulare severe. De asemenea, poate avea un impact negativ asupra sarcinii.

Citește aici istoria unei locuitoare din Chișinău, care s-a îmbolnăvit din cauza înțepăturii unei căpușe.

În martie 2025, NewsMaker a discutat cu Ludmila Lungu, șefa direcției supraveghere epidemiologică a bolilor extrem de contagioase din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, care a vorbit despre riscurile și metodele de prevenire a infecțiilor cauzate de mușcăturile de căpușe. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

ТАСС

Cine este Vladimir Plahotniuc, de ce a fost reținut în Grecia și ce urmează? Analiză

Unul dintre cei mai influenți și căutați oameni din istoria recentă a Republicii Moldova — fostul lider al Partidului Democrat, oligarhul Vladimir Plahotniuc — a fost reținut în Grecia. Reținerea a avut loc la șase ani după ce acesta a fugit din țară și a fost dat în urmărire internațională. NM explică ce se știe până acum despre acest caz, care este stadiul dosarelor penale pornite pe numele său și ce ar putea urma în continuare.

Principalul fugar al Moldovei, prins

Oligarhul moldovean, fugarul Vladimir Plahotniuc, a fost reținut în dimineața zilei de 22 iulie pe aeroportul din Atena. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, Plahotniuc se afla în tranzit prin aeroport, în drum spre Dubai. Ministerul Justiției și Procuratura din Moldova au anunțat deja că au inițiat procedura de extrădare, îndată ce au primit confirmarea oficială de la autoritățile elene.

Potrivit NM, împreună cu Plahotniuc ar fi fost reținut și partenerul său, fostul deputat Constantin Țuțu. Cernăuțeanu a refuzat să confirme sau să infirme această informație, invocând „restricții procedurale”. El a promis că va oferi mai multe detalii după finalizarea tuturor procedurilor necesare cu partea greacă.

Principalul figurant în „furtul miliardului”

Plahotniuc este unul dintre principalii inculpați în dosarul cunoscut drept „frauda bancară”, numit și „furtul miliardului”. Este vorba despre scoaterea din sistemul bancar al Republicii Moldova a unui miliard de dolari. Potrivit procurorilor, în perioada 2013–2015, prin intermediul unor companii afiliate lui Ilan Șor, Plahotniuc ar fi primit pe conturile sale peste 39 de milioane de dolari și 3,5 milioane de euro. Aceste sume reprezentau credite obținute fraudulos din băncile Unibank, Banca Socială și Banca de Economii.

Procuratura susține că Plahotniuc a folosit acești bani „în scopuri personale și în interesul organizației sale criminale”. Fondurile ar fi fost cheltuite, printre altele, pentru achiziția unui avion Embraer Legacy 650, bunuri imobiliare, plata unor servicii, investiții, organizarea unui șir de evenimente și acoperirea unor datorii.

Plahotniuc a reușit să părăsească țara înainte de începerea urmăririi penale. La 18 iulie 2023, Procuratura Anticorupție a trimis dosarul în instanță, pentru a fi examinat în lipsa inculpatului. În 2023, au avut loc doar câteva ședințe de judecată, după care avocații oligarhului au cerut comasarea dosarului cu un alt proces judiciar – cu aceleași acuzații, dar împotriva altor persoane. Procuratura Anticorupție a considerat acest demers o încercare de tergiversare. Totuși, la 22 ianuarie 2024, judecătorii Angela Catană, Liudmila Beșliu și Alexandru Negru au decis comasarea cauzelor.

Astfel, procesul are loc acum împotriva a opt inculpați, printre care fostul guvernator al Băncii Naționale, Dorin Drăguțanu, și adjuncta sa, Emma Tăbîrță. Cauza este tratată ca prioritară – ședințele se desfășoară de câteva ori pe săptămână. În prezent sunt examinate probele acuzării și sunt audiați martori. Următoarele ședințe vor avea loc, cel mai probabil, în toamnă, întrucât luna august și începutul lui septembrie sunt perioade de vacanță în Moldova.

Ce urmează pentru Plahotniuc?

Autoritățile din Republica Moldova au încercat ani la rând să obțină darea în urmărire internațională a lui Plahotniuc. În februarie 2025, după revizuirea unei decizii anterioare de refuz, Interpol a emis o „notificare roșie” – ceea ce înseamnă o solicitare oficială de arestare în vederea extrădării.

Acum, autoritățile moldovene trebuie să transmită de urgență în Grecia o cerere oficială de extrădare, însoțită de toate documentele necesare – la fel cum s-a procedat recent în cazul reținerii lui Veaceslav Platon în Marea Britanie.

Ulterior, instanța greacă va examina solicitarea și va verifica dacă aceasta respectă legislația națională și tratatele internaționale. Judecătorul va analiza dacă există motive de refuz, de exemplu, dacă dosarul este considerat motivat politic sau dacă există riscuri de încălcare a drepturilor omului.

Decizia finală aparține justiției elene. Interpol nu mai are un rol activ în această etapă – implicarea sa se limitează la notificarea și facilitarea reținerii.

De la „Abramovici al Moldovei” la stăpânul țării

Vladimir Plahotniuc este un om de afaceri și politician moldovean. Începând cu anii 2000, și-a dezvoltat activ afacerile în domeniul financiar, imobiliar și media, devenind unul dintre cei mai bogați și influenți oameni din țară, care pentru o vreme a acționat din umbră. A fost comparat cu oligarhul rus Roman Abramovici. Mai târziu, și-a creat propriul imperiu media — General Media Group — și a ajuns să dețină direct mai multe posturi TV.

A stabilit primele conexiuni politice în perioada guvernării lui Vladimir Voronin și a Partidului Comuniștilor, iar din 2010 și-a sporit influența politică prin intermediul Partidului Democrat, ajungând treptat să controleze Parlamentul, Guvernul și sistemul judecătoresc. Deja atunci era considerat principalul sponsor și conducător de facto al formațiunii. La sfârșitul anului 2010, Plahotniuc a fost inclus pe lista electorală a PDM și, în decembrie, a devenit deputat și vicepreședinte al Parlamentului.

Partidul Democrat făcea parte atunci din Alianța pentru Integrare Europeană — o coaliție formată din trei forțe proeuropene de dreapta, care înlăturase comuniștii de la putere. Fiecare partid controla propriile instituții. Partidul Liberal Democrat a primit funcția de prim-ministru — ocupată de Vladimir Filat — și controlul asupra MAI, vămii și fiscului. Liberalii și democrații și-au împărțit alte instituții, iar „activul” principal al Partidului Democrat a devenit Procuratura Generală, pe care Plahotniuc ar fi folosit-o în mod repetat pentru a-și întări puterea și pentru a-și elimina oponenții.

La un moment dat, un astfel de adversar a devenit chiar Vladimir Filat. Rivalitatea cu Plahotniuc s-a încheiat în toamna anului 2015, când liderul liberal-democraților a fost arestat direct în Parlament, fiind acuzat de corupție, și condamnat la nouă ani de închisoare. După dezintegrarea PLDM, Plahotniuc a obținut controlul total asupra Parlamentului, atrăgând deputați din alte fracțiuni prin bani sau amenințări. În ianuarie 2016, având deja majoritate, PDM a format un nou guvern condus de Pavel Filip.

Creșterea protestelor în 2016 l-a determinat pe Plahotniuc să reintroducă alegerile prezidențiale directe, prin intermediul Curții Constituționale, aflată sub controlul său — o mișcare care a dus la divizarea opoziției. Câștigătorul scrutinului, Igor Dodon, nu reprezenta o amenințare reală pentru regimul său din cauza atribuțiilor limitate ale președinției, iar Occidentul îl percepea mai degrabă ca pe o amenințare prorusă. În același an, Plahotniuc a devenit președintele Partidului Democrat.

În 2017, ignorând criticile Bruxellesului, Plahotniuc a modificat sistemul electoral împreună cu socialiștii — sistemul proporțional a fost înlocuit cu unul mixt, mai favorabil partidelor cu resurse financiare și administrative, care permitea câștigul în circumscripții uninominale. În vara lui 2018, atunci când rivalul său declarat, Andrei Năstase, a câștigat alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, Plahotniuc a obținut anularea rezultatului printr-o instanță aflată sub controlul său. Pentru Uniunea Europeană, deja nemulțumită de starea drepturilor omului și de modul în care guverna PDM, acest gest a reprezentat o linie roșie: reacțiile au fost dure, iar finanțarea UE a fost înghețată.

Căderea regimului Plahotniuc

Răcirea relațiilor cu Occidentul l-a determinat pe Vladimir Plahotniuc să-și caute aliați în Est. În septembrie 2018, Serviciul de Informații și Securitate a reținut șapte cetățeni turci – profesori ai rețelei de licee „Orizont”, afiliate lui Fethullah Gülen, considerat inamic politic al președintelui turc Recep Tayyip Erdoğan. Cinci dintre profesori solicitaseră azil politic în Moldova, însă toți au fost acuzați de extremism și islamism, declarați o amenințare la adresa securității naționale și expulzați fără proces, cu o cursă charter spre Ankara. Acolo au fost condamnați la pedepse grele – între șase și nouă ani de închisoare. La o lună și jumătate după expulzare, președintele Turciei a efectuat o vizită la Chișinău și a mulțumit autorităților moldovene, oferind în schimb mai multe mașini blindate pentru dispersarea protestelor. Ulterior, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor omului.

Pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, Plahotniuc a modificat sistemul electoral în favoarea sa, iar toate instituțiile statului se aflau sub controlul său. Partidul Democrat a obținut 30 de mandate, satelitul său încă șapte, iar alți trei deputați „independenți” îi erau loiali. Partidul Socialiștilor a obținut 35 de mandate, iar blocul proeuropean ACUM – 26.

Au urmat negocieri complicate pentru formarea unei coaliții. Totul părea să se îndrepte spre o alianță între democrați și socialiști, în timp ce blocul ACUM ar fi rămas în opoziție. Dar, cu implicarea SUA, UE și Rusiei, lucrurile au luat o altă întorsătură.

Pe 7–8 iunie a fost formată o coaliție între Partidul Socialiștilor și blocul ACUM, care a anunțat formarea unei majorități parlamentare și învestirea unui guvern. Însă democrații au refuzat să recunoască noul guvern condus de Maia Sandu, declanșând o perioadă de dualitate a puterii. Curtea Constituțională, aflată atunci sub influența lui Plahotniuc, a început să anuleze deciziile noului Parlament: a declarat nelegitime coaliția și guvernul, a dizolvat Parlamentul, l-a suspendat temporar pe Igor Dodon și l-a desemnat președinte interimar pe Pavel Filip, care a semnat decretul de dizolvare a Legislativului.

Democrații au organizat proteste și au blocat instituțiile statului. Pe 9 iunie, Plahotniuc a convocat un miting, la care a promis că va lupta împotriva „trădătorului Dodon” și că va „salva țara”. Între timp, UE, Germania, Marea Britanie, Franța, Suedia, Polonia și alte țări au recunoscut legitimitatea noului guvern.

Pe 14 iunie, ambasadorul SUA în Moldova, Dereck Hogan, a vizitat sediul Partidului Democrat, unde a avut o întâlnire privată de 15 minute cu Vladimir Plahotniuc. La câteva ore după această întrevedere, Plahotniuc a dispărut. Potrivit unor surse, ar fi zburat în SUA, unde anterior își mutase familia. Oficial, s-a spus că plecase „pentru câteva zile, la familie”. După câteva zile, și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Partidului Democrat. A trăit o vreme în SUA, însă în ianuarie 2020 autoritățile americane i-au declarat șederea indezirabilă. Potrivit unor informații neverificate, s-ar fi mutat în Ciprul de Nord.

De atunci, a reapărut sporadic în spațiul public cu declarații. Într-un interviu acordat în octombrie 2022, promitea că va reveni în curând în politica moldovenească. De la acea promisiune au trecut aproape trei ani.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: