Constantin Borosan

Borosan, numit de Parlament director al ANRE. Cu ce avere pleacă de la minister

Constantin Borosan a fost numit în funcția de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Un proiect de hotărâre care prevede acest lucru a fost votat de 57 de deputați. Conform Parlamentului, documentul va intra în vigoare la data de 1 septembrie 2025.

Candidatura lui Constantin Borosan a fost propusă urmare a organizării unui concurs public. Opt candidați au fost admiși la proba interviului, iar Constantin Borosan a obținut cel mai mare punctaj.

Potrivit reprezentanților Parlamentului, Constantin Borosan este licențiat în energie și mediu și, în prezent, își face studiile de doctorat. De asemenea, el a urmat cursuri de formare în domeniu în Italia și în Statele Unite ale Americii. Din anul 2023, este secretar de stat la Ministerul Energiei, responsabil pe domeniile energie electrică, gaze naturale, produse petroliere, energie termică și cogenerare, infrastructură, piețele de energie și securitate energetică. La fel, a fost secretar de stat pentru energie în cadrul Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în perioada 2021-2023. De asemenea, în perioada 2020-2023, Constantin Borosan a fost cercetător științific la Institutul de Energetică, iar, de mai bine de aproximativ 12 ani, este lector universitar la Facultatea de Energetică și Inginerie Electrică a Universității Tehnice a Moldovei (UTM).

Ce arată declarația sa de avere

Potrivit declarației de avere completată în 2025, în anul 2024 Borosan a obținut un salariu de peste 568 de mii de lei, ceea ce reprezintă aproximativ peste 47 de mii de lei lunar. Totodată, a încasat peste 33 de mii de lei de la UTM. De asemenea, a primit indemnizații pentru calitatea de reprezentant al statului în societăți comerciale: peste un milion de lei de la Moldovagaz, 30 de mii de lei de la întreprinderea de stat „Nodul Hidroenergetic Costești” și peste 35 de mii de lei de la Energocom.

Borosan a acumulat dobânzi din conturi bancare și a primit donații de familie în valoare totală de 100 de mii de lei. Familia sa a beneficiat de indemnizații sociale și alocații de peste 200 de mii de lei.

A declarat un teren intravilan cumpărat în 2024, evaluat la 500 de mii de lei, și o casă de locuit aflată în construcție, dobândită în 2025, a cărei valoare de piață depășește 2 milioane de lei. Familia sa mai deține un apartament primit prin donație în 2024, estimat la un milion de lei, trei autoturisme și 10 conturi bancare. În 2024, Borosan a contractat un credit de 750 de mii de lei.

NewsMaker by Mihaela Conovali

Consiliul de administrație al ANRE este constituit din cinci directori. Potrivit legislației, aceștia sunt numiți de Parlament, pe bază de concurs.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: