Tudor Mardei | NewsMaker

Botgros, după investigația RISE: „Ceea ce e scris pe Facebook este un pic exagerat, fiindcă încă nu s-a ajuns la milion”

Deputatul PAS Nicolae Botgros susține că centrul internațional folcloric „Lăutarii”, pe care intenționa să-l construiască în Chișinău pe un teren primit gratuit de la Guvern, nu s-a realizat din cauza unor sponsori care au refuzat pe rând să finanțeze proiectul. În lipsa finanțării, deputatul spune că a fost nevoit să vândă totul pentru a acoperi datoriile acumulate. Declarația a fost făcută înaintea ședinței Parlamentului din 12 martie, în contextul investigației publicate de RISE Moldova care arată că terenul destinate centrului s-a transformat într-un bloc de 20 de apartamente, evaluat la 1,2 milioane de euro, care a revenit integral Asociației „Lăutarii” pe care o conduce Botgros.

„Au trecut niște ani și cam prin 2017 s-a găsit un alt om care a vrut să mă ajute, dar până la urmă n-a fost înțelegerea normală. Ne-am înțeles într-un fel, a făcut un alt fel, a ieșit cum a ieșit. Până la urmă, am fost nevoit să vând tot ceea ce era acolo, fiindcă intrasem în niște datorii foarte mari și nu voiam să ajung la zero”, a declarat Botgros.

Deputatul a explicat că totul a început în jurul anului 2006, când un om de afaceri din Moscova i-a propus să construiască un centru de cultură în Chișinău, după ce asistase la un spectacol aniversar al orchestrei.

„Pe atunci, eu aveam un om de afaceri din Moscova care mi-a propus să facem un centru de cultură aici, în Chișinău. Am pornit lucrurile astea, am fost la domnul președinte, mi-a semnat foarte rapid toate chestiile astea, după care s-au schimbat niște lucruri și domnul din Moscova a refuzat să fie sponsor”, a spus Botgros.

Referitor la suma menționată în presă, deputatul a negat că ar fi vorba de un milion

„Ceea ce e scris pe pagina de Facebook este un pic exagerat, fiindcă încă nu s-a ajuns la milionul cum se vorbește. S-a ajuns la niște bănuți acolo care trebuia să fie remunerați pentru pământul pe care l-am primit. Mie mi l-a alocat guvernul, nu primăria. Primăria avea acolo câteva sote, dar pământul tot era al guvernului”, a explicat parlamentarul.

Reacția lui Igor Grosu

Președintele Parlamentului Igor Grosu a fost și el întrebat înaintea ședinței din 12 martie despre cazul deputatului Nicolae Botgros și investigația RISE Moldova privind centrul cultural transformat în bloc locativ pe un teren primit gratuit de la Guvern. Oficialul a precizat că orice subiect neclarificat bate in imaginea partidului.

„Am citit investigația și l-am rugat pe domnul Botgros să vină și să comunice informația, pentru că e corect să răspundă pe acest subiect. Orice subiect care rămâne neclarificat afectează imaginea partidului”, a declarat Grosu.

Ce arată investigația RISE

Potrivit investigației RISE Moldova publicate pe 11 martie, Asociației „Lăutarii” i-a fost oferit în 2007 un teren public de aproape 30 de ari, gratuit de la Guvern, pentru construcția unui Centru internațional folcloric. Planul inițial presupunea o școală lăutărească, studio de înregistrări, cramă-muzeu și spații hoteliere pentru artiști. În 2016 a fost semnat un contract cu compania Estate Invest Company SRL, controlată de familia fostului deputat liberal Iurie Dîrda, iar jumătate de an mai târziu în proiect au apărut și „blocuri locative”.

Când compania a solicitat autorizațiile de construcție, primăria a refuzat — construcțiile planificate nu corespundeau destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Soluția a venit în 2019, când Guvernul condus de Pavel Filip a modificat hotărârea inițială, permițând construcția și de „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Decizia a fost luată în plină campanie electorală pentru parlamentarele din februarie 2019, perioadă în care Botgros promova activ referendumul inițiat de democrați.

Pe terenul destinat centrului cultural au fost ridicate în cele din urmă trei blocuri locative. Clădirea cu șase nivele care trebuia să devină „centru socio-cultural” s-a transformat într-un bloc de 20 de apartamente și două spații comerciale, cu o suprafață de aproape 1.500 de metri pătrați, care a revenit integral Asociației „Lăutarii”. La momentul construcției, aceasta valora la prețul pieței 1,2 milioane de euro. Beneficiarii finali nu au nicio legătură cu „Lăutarii” sau cu domeniul artelor.

RISE mai notează că Botgros, deși s-a retras de la conducerea orchestrei după ce a devenit deputat, continuă să fie administrator al Asociației cultural-artistice „Lăutarii”, deși legea prevede un termen maxim de o lună pentru renunțarea la astfel de funcții. Nici Botgros, nici reprezentanții companiei de construcții nu au răspuns întrebărilor jurnaliștilor RISE. Investigația integrală poate fi citită AICI.

Totodată, Partidul Național Moldovenesc a depus pe 11 martie o nouă sesizare la Autoritatea Națională de Integritate, cerând verificarea dacă Botgros respectă regimul de incompatibilitate — o sesizare similară fusese respinsă de ANI în urmă cu aproape o lună.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Nistrul poluat: cum se va acționa în cel mai rău scenariu pentru Chișinău? Răspunsul ministrului Mediului

Stare de alertă instituită inclusiv în municipiul Chișinău va permite autorităților centrale să aibă o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât cei din urmă să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative. În acest sens, există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, după ședința Guvernului din 15 martie, după ce a fost întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu.

În timpul declarațiilor de presă, ministrul a spus că „datele de laborator se schimbă de la oră la oră”. Potrivit oficialului, până la această etapă, au fost instalate cinci filtre de protecție. „La fel a fost și securizată stația care aprovizionează Soroca. Mai mult de atât, în aceste momente, specialiștii sunt la stația de captare, la Chișinău, pentru a instala alte filtre, suplimentare, absorbante la măsurile care au fost aplicate de către echipa de la Apă Canal”, a adăugat Hajder.

Întrebat care este probabilitatea că pata de ulei nu va ajunge la Chișinău și ce vor întreprinde autoritățile în cel mai rău scenariu, ministrul a răspuns: „În acest moment, nu există niciun risc pentru locuitorii din municipiul Chișinău, dar decizia de astăzi ne va permite să avem o conclucrare juridică cu operatorii de Apă Canal, astfel încât ei să se asigure că în caz de necesitate vor fi pregătiți să utilizeze apa din surse alternative, cum ar fi din sonde care sunt de rezervă”.

La întrebarea care este cantitatea de rezervă, oficialul a declarat: „Noi cunoaștem că există sonde care sunt strategice pentru apa de rezervă, astfel încât urmare a acestei decizii noi trebuie să solicităm operatorilor de Apă Canal să ne comunice acest fapt”.

Întrebat dacă a discutat cu primarii din țară despre faptul dacă ei pot asigura sau au mecanismele necesare pentru a asigura oamenii cu apă, oficialul a răspuns: „Suntem într-o comunicare permanentă cu reprezentanții autorităților locale. Mai mult de atât, înțelegem că în Soroca deja sunt curățite sondele care pompează apa din sursele subterane și în alte localități deja s-a început acest proces. În următoarele ore vom veni cu recomandări clare către autoritățile locale pentru a inventaria toate alternativele de apă pentru a fi pregătiți în caz de necesitate de a închide total apa”.

***

Pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat că au fost semnalate pete uleioase în amonte de localitatea Naslavcea. Instituția declara că au fost solicitate informații de la Ucraina pentru a clarifica originea scurgerilor. Pe 11 martie, Ministerul Mediului a declarat că pata uleioasă este o substanță petrolieră. Potrivit instituției, odată ce această substanță va fi eliminată, apa își va reveni la normal. În aceeași zi, ministrul Mediului declara că în Chișinău nu a ajuns această apă, „pentru că avem și barajul de la Dubăsari, ceea ce este un filtru care nu permite trecerea acestor substanțe petroliere”.

Pe 12 martie, Kievul declarat că poluarea Nistrului ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina. Potrivit Kievului, în apele râului s-ar fi scurs combustibil de rachetă

În contextul poluării râului Nistru, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. Totodată, a fost oprită temporar alimentarea cu apă în localitatea Naslavcea, precum și în raioanele Soroca, Bălți, Florești și Sîngerei, până la confirmarea calității apei. De asemenea, a fost interzis pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea – lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie-1 aprilie 2026. Pe 14 martie, Ministerul Mediului preciza că sursa de poluare continuă să se reverse în fluviul Nistru. 

Pe 15 martie, Guvernul a instituit starea de alertă de mediu, pe bazinul fluviului Nistru pentru 15 zile, începând cu 16 martie 2026. Starea de alertă vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, mun. Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, mun. Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial: Briceni, Edineț, Ocnița, Dondușeni, Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Strășeni, Hîncești, Ialoveni, Cimișlia, Căușeni și Ștefan Vodă. Autoritățile au precizat că starea de alertă nu înseamnă că situația a devenit critică, dar că se instituie din timp un mecanism juridic care permite prevenirea agravării acesteia.

Citește AICI cele mai importante evoluții, decizii ale autorităților și informații despre situația ecologică de pe Nistru.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: