Colaj NM

Buletine de știri identice la Primul în Moldova, NTV și la două posturi ale GMG. Cum explică reprezentanții televiziunilor

De curând, posturile de televiziune Primul în Moldova și NTV Moldova difuzează fie concomitent, fie la ore diferite aceleași buletine de știri, prezentate de aceiași moderatori. O situație similară se atestă și la canalele Publika TV și Prime TV. Reprezentanții canalelor explică acest fapt prin reducerea veniturilor. De cealaltă parte, experți din domeniul media consideră că astfel de practici „ar trebui curmate”, iar CA anunță că a inițiat monitorizări la acest capitol la mai multe canale TV, informează portalul Media-Azi.  

Pe 31 mai, unii jurnaliști ai postului Primul în Moldova anunțau pe rețelele sociale despre faptul că în acea zi urma să fie difuzat ultimul buletin de știri. „E timpul să ne luăm rămas bun. Este cea mai tristă știre din multe altele pe care le-am scris timp de trei ani de activitate la Primul în Moldova (…) Astăzi, la 21:00, este ultimul nostru buletin de știri…”, a scris bunăoară Denis Borșevici. Colega acestuia, Daria Bucatari, a publicat pe pagina sa o secvență video în care apare în calitate de reporteră a televiziunii, precizând în postare că, „din păcate, deja nu va mai apărea în eter [știrea, n.a.]”. Totodată, atât pe site-ul oficial al televiziunii, cât și pe paginile de pe rețelele sociale, ultimul buletin de știri datează cu data de 31 mai.

Potrivit observațiilor reporterilor Media Azi, știrile difuzate ulterior la Primul în Moldova sunt similare celor de la NTV Moldova și sunt prezentate de aceiași moderatori. Un exemplu recent ar fi buletinul în limba rusă din 8 iunie, ora 21:00. Totodată, deși fiecare canal păstrează propriul logo, microfonul din mâinile reporterilor este cel al NTV Moldova în ambele cazuri.

Potrivit raportului din 2022, disponibil pe site-ul Consiliului Audiovizualului (CA), beneficiarii finali ai postului de televiziune Primul în Moldova sunt doi cetățeni din Federația Rusă – Natalia Ermilova și Samvel Grigorean. Același raport indică faptul că NTV Moldova aparține lui Corneliu Furculiță, deputat în Parlament. Pe de altă parte, într-un interviu recent pentru Newsmaker.md, șefa CA, Liliana Vițu, a precizat că parlamentarul a rescris activele pe care le deține pe numele soției sale, Ludmila Furculiță, fiind vorba inclusiv de NTV Moldova.

ȘTIRI CLONATE ȘI LA ALTE 2 POSTURI TV

Anterior, o situație similară a fost observată și la posturile de televiziune Prime TV și Publika TV. „Optimizare la holdingul media al lui Plahotniuc: Publika TV și Prime TV dau același buletin de știri. (…) De fapt, și înainte erau cam aceleași știri, totuși se deosebeau un pic, erau și prezentatori diferiți”, remarca la mijlocul lunii mai directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei. Potrivit Media Azi, cel puțin pe 8 iunie ambele posturi de televiziune au pus pe post știri similare, prezentate de aceeași persoană – jurnalistul  Alex Luca de la Prime TV.

Ambele televiziuni aparțin în continuare fostului lider democrat, Vladimir Plahotniuc, și sunt gestionate de compania General Media Group Corp (GMG). Potrivit relatărilor din presă, proprietarul holdingului media nu se află în prezent în țară, după ce a cedat puterea în vara anului 2019.

IMPACTUL CRIZEI DE PE PIAȚA PUBLICITĂȚII

La întrebarea despre cauzele acestor decizii, administratorul Primul în Moldova, Stanislav Vîjga, a precizat pentru Media Azi că activitatea televiziunii a fost periclitată din cauza crizei regionale de pe piața publicitară și că postul face restructurări pentru a crește ulterior volumul de produse proprii. „Există noțiunea de optimizare a cheltuielilor. În condițiile când s-a creat o situație complicată pe piața de publicitate, compania Telesistem, care deține licența de emisie pentru Primul în Moldova, întâmpină dificultăți financiare legate de îndeplinirea unor obligații față de partenerii externi. De aceea, trecem printr-o etapă de restructurare, iar situația actuală în eter e temporară. Noi chiar acum vrem să sporim conținutul propriu, așa cum cere legislația. Primul în Moldova este un furnizor de servicii media național și respectiv trebuie să creeze nu mai puțin de opt ore de conținut propriu pe zi. Noi acum acumulăm forțe, revedem cheltuielile și sperăm la o reacție pozitivă din partea publicului atunci când vom vedea rezultatele”, a spus Stanislav Vîjga.

La prima etapă, managerul media susține că televiziunea se va concentra pe talk-show-uri. De altfel, recent pe post a fost lansată emisiunea „TEMA”, moderată de politologul Corneliu Ciurea.

Și reprezentanții GMG au invocat drept cauză reducerea publicității. „Din cauza crizei pe piaţa regională de publicitate şi a deciziei unor companii de a nu mai plasa publicitate în cadrul programelor informative, Publika TV a redus volumul programelor în primă difuzare şi preia programe informative de la alte posturi tv. Deja de 12 ani, Publika TV este unul dintre puţinele posturi din Moldova care realizează şi difuzează programe locale conform cotelor stabilite de lege”, a precizat pentru Media Azi Ana Butnariuc, editoră-şefă la General Media Group.

EXPERT: „ATARE PRACTICI AR TREBUI CURMATE”

Directorul executiv al Asociației Presei Electronice (APEL), Ion Bunduchi, remarcă faptul că, în Republica Moldova „a devenit firească încetățenirea unor practici proaste în diverse domenii, inclusiv în jurnalism”, exemplificând cu situații când unii furnizori de servicii media, cu aprobarea CA, obțin licențe atât pentru TV, cât și radio și transmit la radio serviciul media televizat. „În toată lumea bună aceasta este o anomalie. Orice licență trebuie să lărgească pluralismul audiovizual, spre beneficiul și bucuria cetățeanului. Dar nu este să fie. (…) Logica economică este de înțeles, nu și rigorile legii; nu și bunul simț al furnizorului. Atare practică anapoda începe să dispară, deși tare greu, dar trebuie să dispară”, consideră Ion Bunduchi.

„S-ar părea că problema ține de deontologia jurnalistică, care apelează mai cu seamă la cumsecădenia și bunul simț al meseriașilor din breaslă. După mine, avem însă de-a face cu o abatere de la niște rigori legale. Nu sunt jurist, dar, de fapt, nici nu trebuie să fii jurist pentru a înțelege niște prevederi ale legii”, mai argumentează el.

Expertul consideră că scopul primar al legislației audiovizuale este lărgirea pluralismului real în audiovizual. „Pluralismul, la rândul său, că-i intern ori extern, presupune diversitate. Iar diversitatea este cuprinzătoare – diversitate de servicii media adresate tuturor categoriilor de beneficiari; de genuri jurnalistice și de teme; de autori, inclusiv cu referire la echilibrul de gen; de protagoniști, care pot avea statut social și profesional diferit; de prezentatori/moderatori care, la fel, pot fi femei sau bărbați de toate vârstele, în funcție de ce tip de programe audiovizuale prezintă/moderează; diversitate geografică și tot așa. Orice încercare, cu bună știință sau fără, de a restrânge diversitatea/pluralismul, după mine contravine și buchei, și spiritului legii. Și, cu siguranță, atare practici ar trebui curmate din suficientul motiv că, fiecare dintre noi, beneficiar al produselor radiofonice ori televizate, dorește diversitate”, conchide Ion Bunduchi.

PROBLEMA, ÎN VIZORUL CA

În context, președinta CA, Liliana Vițu, a precizat pentru Media Azi că autoritatea a inițiat o monitorizare la subiect, săptămâna trecută, după autosesizarea vicepreședintei Consiliului, Aneta Gonța. Sunt vizate Prime TV, Publika TV, Canal 2 și Canal 3. „Și la ședința de astăzi [10 iunie], la propunerea mea, membrii au votat și am inițiat același control al respectării concepției prin prisma structurii aprobate de CA la NTV Moldova, Exclusiv TV, Accent TV și Primul în Moldova. Tocmai pentru că vrem să vedem dacă se respectă concepția lor sau nu”, a menționat Liliana Vițu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

La 5 luni după anunțul privind închiderea, Centrul Cultural Rus încă funcționează. Popșoi precizează când va fi închis

Autoritățile de la Chișinău au pregătit toate materialele necesare pentru neprelungirea acordului care permite funcționarea Centrului Cultural Rus, ca urmare a incidentelor recente legate de încălcarea suveranității Republicii Moldova și a utilizării acestuia în moduri considerate dubioase de autorități. Declarația a fost făcută de Ministrul Afacerilor Externe în exercițiu, Mihai Popșoi, la emisiunea „În Context” de la Moldova 1. Vicepremierul a subliniat că pachetul de documente va fi prezentat la una dintre primele ședințe ale noului Guvern, pentru ca procedura de închidere să fie demarată legal.

„Acordul în baza căruia acest centru funcționează a fost semnat în 1998 între ministerele culturii ale celor două țări și prevede doar posibilitatea neprelungirii, echivalentă cu denunțarea unilaterală. Toate materialele necesare pentru neprelungire au fost pregătite de colegii de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Culturii. În cel mai scurt timp, acest pachet va fi prezentat, urmat de decizia guvernului, votul Parlamentului și decretul președintelui, pentru ca acordul să-și înceteze efectele juridice”, a spus Popșoi.

Decizia de a închide Centrul Cultural Rus vine după o serie de evenimente considerate grave de autoritățile de la Chișinău. În februarie anul trecut, Rusia a violat spațiul aerian al Republicii Moldova, folosind drone iraniene produse în Federația Rusă.

„Dronele, inclusiv cele care transportau explozibil și au căzut la distanță foarte mică de casele oamenilor în sudul țării, precum și altele care s-au împrăștiat pe întreg teritoriul Republicii Moldova, demonstrează necesitatea de a lua atitudine”, a menționat șeful diplomației de la Chișinău.

Întrebat dacă centrul a fost folosit pentru activități subversive sau de spionaj, oficialul a răspuns că există „suficiente dovezi care să demonstreze lipsa de bună intenție” a activităților acestui centru.

„Am acționat de fiecare dată și, inclusiv prin acest gest politic, asumat public anul trecut, urmează să parcurgem toți pașii juridici necesari pentru finalizarea procesului și notificarea oficială a părții ruse privind decizia suverană a Republicii Moldova referitoare la acest centru”, a adăugat oficialul.

Amintim că, în noaptea de 12 spre 13 februarie, două drone au traversat teritoriul Republicii Moldova, explodând – una lângă satul Ciumai, cealaltă între Ceadîr-Lunga și Valea Perjei, în raionul Taraclia. Ca răspuns, Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a prezentat ambasadorului desemnat al Rusiei fragmentele dronelor și a decis denunțarea unilaterală a Acordului moldo-rus din 1998 privind centrele culturale, ceea duce la închiderea Centrului Cultural Rus în țară.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: