Uniunea Europeană introduce reguli noi privind salariile. Angajatorii vor fi obligați să spună cât plătesc încă din anunțul de angajare

Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența salarială, menite să reducă diferențele de plată dintre femei și bărbați și să asigure condiții mai echitabile pe piața muncii. Măsurile se aplică treptat în toate statele membre și vizează atât procesul de angajare, cât și modul în care sunt gestionate salariile în interiorul companiilor.

Noile reglementări prevăd că angajatorii vor trebui să informeze candidații încă din anunțul de angajare sau înainte de interviu despre salariul de pornire sau intervalul de plată. De asemenea, angajatorilor li se interzice să solicite informații despre istoricul salarial al candidaților.

După angajare, lucrătorii vor avea dreptul să solicite informații despre nivelul propriu de salarizare, dar și despre salariile medii din companie, defalcate pe gen, pentru posturi similare sau de valoare egală. În plus, companiile cu cel puțin 100 de angajați vor fi obligate să publice date privind diferențele salariale dintre femei și bărbați.

Dacă se constată un decalaj salarial de cel puțin 5% care nu poate fi justificat, angajatorii vor trebui să efectueze o evaluare detaliată a structurii salariale și să ia măsuri pentru corectarea dezechilibrelor.

Noile reguli întăresc și accesul la justiție pentru persoanele discriminate salarial. Angajații care au fost plătiți inegal pe criterii de gen vor putea solicita compensații, iar sarcina de a demonstra lipsa discriminării va reveni angajatorilor în cazul nerespectării obligațiilor de transparență. Statele membre vor trebui, de asemenea, să stabilească sancțiuni pentru încălcarea principiului egalității salariale.

În plus, organismele pentru egalitate și reprezentanții angajaților vor putea sprijini lucrătorii în proceduri administrative sau judiciare legate de discriminarea salarială.

Dreptul la salariu egal pentru muncă egală sau de valoare egală este un principiu fundamental al Uniunii Europene, consfințit încă din Tratatul de la Roma din 1957. În prezent, diferența de remunerare dintre femei și bărbați în UE este de aproximativ 11,1%. Pentru reducerea acestui decalaj, Comisia Europeană a propus directiva privind transparența salarială, adoptată în 2023.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Mediafax/Marius Vale

Dunărea la cote minime: apa sărată din Marea Neagră avansează în Deltă. Risc pentru apa potabilă

Debitul extrem de redus al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație datorită influenței Mării Negre, însă viteza mică a curentului permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte. Fenomenul poate afecta ecosistemele și, în condiții extreme, alimentarea cu apă potabilă a localităților din apropierea litoralului, transmite Mediafax.

Dunărea traversează în această perioadă un episod hidrologic excepțional. La intrarea în România, în secțiunea Baziaș, debitul a coborât în intervalul 16-17 august la 1 350 de metri cubi pe secundă, în timp ce media multianuală pentru luna august este de 3 900 mc/s, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. INHGA estima menținerea debitului în jurul acestei valori, urmată de o nouă scădere spre 1 300 mc/s în zilele următoare.

În aval de Porțile de Fier, debitele sunt de asemenea în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre este diferită de cea de pe cursul fluvial.

Marea Neagră „ține” nivelul Dunării la Sfântu Gheorghe

În Delta Dunării, debitul foarte mic nu se traduce automat printr-o scădere similară a nivelului apei la gurile de vărsare.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos pentru 18 august arată o cotă de 18 centimetri la Tulcea și de 58 de centimetri la Sulina, după valori apropiate în zilele precedente. AFDJ indica totodată o adâncime minimă sondată de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina, Sulina-Tulcea și Tulcea-Isaccea.

Explicația este influența directă a Mării Negre. Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor de geografie fizică la Universitatea din București și coordonator al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe, a precizat pentru Radio România Constanța că nivelul Dunării în apropierea gurii de vărsare este controlat într-o măsură importantă de nivelul mării.

Astfel, chiar dacă din amonte vine o cantitate mult mai mică de apă, nivelul fluviului nu poate coborî în apropierea vărsării în aceeași măsură ca pe sectorul fluvial.

Problema apare însă în altă parte: curentul Dunării devine mult mai slab.

Apa sărată poate urca la 25 km pe brațul Sfântu Gheorghe

În condițiile unui debit redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. Apa din Marea Neagră, mai densă decât apa dulce, poate înainta în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe.

Se formează astfel ceea ce specialiștii numesc o „pană salină”.

Au fost cazuri în care am putut-o înregistra până la 20-25 de kilometri în amonte”, adaugat pentru Radio România Constanța Alfred Vespremeanu-Stroe.

Fenomenul nu înseamnă însă că întreaga apă de pe braț devine sărată. Apa marină rămâne în principal în straturile profunde, în timp ce apa dulce, mai puțin densă, se menține deasupra.

Din acest motiv, pătrunderea apei sărate în lacurile și canalele mai puțin adânci ale Deltei este mult mai limitată. O creștere a debitului Dunării ar împinge din nou pana de apă salină către mare.

Un alt pericol: lacurile Deltei primesc mai puțină apă proaspătă

Problemele nu se limitează însă la salinitate. Viteza redusă a Dunării înseamnă și o circulație mai lentă a apei prin canalele care alimentează lacurile din Deltă.

Apa se reînnoiește mai greu și poate deveni mai slab oxigenată, condiții care favorizează eutrofizarea – proliferarea algelor și a plantelor acvatice, urmată de deteriorarea calității apei și de perturbarea ecosistemelor acvatice.

Efectele pot deveni importante mai ales dacă perioada cu debite foarte mici se prelungește.

Risc pentru apa potabilă

Una dintre cele mai sensibile probleme privește localitățile de la gurile Dunării care folosesc apa fluviului.

Dacă pana de apă sărată înaintează suficient de mult pentru a ajunge în apropierea captărilor, apa extrasă pentru alimentarea populației se poate amesteca cu apa marină și poate deveni sălcie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: