Cât a cheltuit statul pe compensații la energie în Zona de Securitate? Măsuri speciale în unele localități

Locuitorii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului, aflate sub jurisdicția autorităților constituționale, au beneficiat, în sezonul rece 2025-2026, de compensații la energie în valoare totală de aproape 38,8 milioane de lei. Datele au fost comunicate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale pentru TVR Moldova.

Potrivit Ministerului, aproape 11 000 de familii din localitățile de pe malul stâng al Nistrului, aflate sub jurisdicția autorităților constituționale ale Republicii Moldova, s-au înregistrat pe platforma „Ajutor la contor”. Sprijinul a fost acordat lunar sub formă de plată monetară, iar atât numărul beneficiarilor, cât și sumele achitate au variat de la o lună la alta, în funcție de consumul de energie din perioada rece.

În noiembrie 2025, 10 527 de familii au primit compensații în valoare totală de 7,5 milioane de lei. În decembrie, numărul beneficiarilor a crescut la 10 859 de familii, iar suma totală a ajuns la 7,7 milioane de lei. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în ianuarie 2026, atunci când 10 960 de familii au beneficiat de sprijin în valoare de 7,8 milioane de lei. În februarie, numărul a rămas ridicat – 10 937 de familii, cu compensații de 7,8 milioane de lei, iar în martie au fost înregistrate 10 908 familii beneficiare, care au beneficiat de compensații în valoare de sub 7,8 milioane de lei.

Datele Ministerului mai arată că, în sezonul rece 2024-2025, statul a acordat mai multe compensații comparativ cu sezonul rece 2025-2026. Acestea au constituit, în total, 46,6 milioane de lei sub formă de compensații pentru energie.

Potrivit Ministerului, unele localitățile din Zona de Securitate sunt aprovizionate cu gaze provenite din regiunea transnistreană și plătesc tarife similare celor din stânga Nistrului. Astfel, locuitorii din mai multe sate din raioanele Dubăsari, Căușeni și Anenii Noi beneficiază de compensații la energie în baza unei legi ce acoperă diferența de tarife la gaz și energie electrică dintre cele două maluri ale Nistrului. Potrivit Ministerului, mecanismul de calcul al compensațiilor este standardizat: se ia în calcul consumul de gaze naturale și energie electrică din facturi, raportat la tarifele oficiale stabilite de ANRE, iar suma rezultată este comparată cu prețurile mai mici din regiunea transnistreană. Diferența constituie valoarea compensației acordate. Totodată, sunt stabilite limite de consum: până la 350 de metri cubi pentru gaze naturale și până la 100 kWh pentru energie electrică. Dacă o familie primește și alte compensații în bani pentru energie, acestea sunt deduse din suma finală, pentru a evita dublarea sprijinului.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

comisarul.ro

Rusia acuză România că ar putea folosi Portul Giurgiulești pentru transportul de arme în Ucraina

Ministerul Afacerilor Externe din Federația Rusă a venit cu o serie de acuzații la adresa României, după ce Bucureștiul a cumpărat recent Portul Internațional Giurgiulești din Republica Moldova. Directorul Iuri Pilipson, din MAE rus, susține că țara noastră va folosi portul pentru a transporta arme în Ucraina. Oficialul rus și-a exprimat revolta și în legătură cu acțiunile „unioniste” de pe cele două maluri ale Prutului, transmite Digi24.

Într-un amplu interviu oferit agenției de presă controlată direct de către Kremlin, Pilipson a vorbit pe larg despre subiectele de actualitate, lăudând printre altele și direcția pro-Moscova a noului premier bulgar.

În cadrul aceleiași discuții cu oficiosul Kremlinului, Pilipson a vorbit pe larg despre acțiunile României din Republica Moldova, acuzând țara noastră de „presiune propagandistică”.

Directorul celui de-al Doilea Departament din cadrul diplomației ruse a fost întrebat: „În România este discutată tot mai frecvent ideea unirii cu Republica Moldova. Cât de aproape este Bucureștiul de realizarea practică a acestui proiect? La ce ar putea conduce acesta? Și de ce Chișinăul nu se opune integrării cu România? De asemenea, România a devenit recent proprietara portului moldovenesc Giurgiulești. De ce are nevoie România de acest port și ar putea, în calitate de stat membru NATO, să îl utilizeze în mod activ împotriva Rusiei?”.

Iuri Pilipson a răspuns: „Promovarea în spațiul mediatic a temei unirii celor două state face parte dintr-o campanie de influențare a opiniei publice din Republica Moldova, menită să creeze impresia unei susțineri populare tot mai largi pentru așa-numita „unire”, cum este denumit acest proces. În pofida presiunii propagandistice, majoritatea covârșitoare a locuitorilor Republicii Moldova, după cum știm, nu dorește să renunțe nici la identitatea sa națională, nici la statalitate. Contrar cercetărilor sociologice din România, care ar indica o creștere a numărului susținătorilor unirii, la ultimul recensământ al populației 76,7% dintre cetățenii Republicii Moldova s-au declarat moldoveni și doar 8,0% români. Cu greu mai este nevoie de vreun comentariu”.

Achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești, prin care se realizează peste 70% din importurile și exporturile Republicii Moldova pe cale navigabilă, a fost prezentată la București drept un pas către „reunificarea economică”, fiind anunțată și utilizarea acestui nod de transport „în procesul de reconstrucție a Ucrainei”. Punerea în aplicare a unor planuri atât de ambițioase ține însă de un viitor incert. Între timp, România este deja implicată în acordarea unui sprijin militar și logistic direct regimului de la Kiev. Această împrejurare ridică semne de întrebare cu privire la adevăratele scopuri ale utilizării portului Giurgiulești în viitorul apropiat. Cu atât mai mult cu cât portul a fost transformat de multă vreme într-un nod de tranzit pentru livrarea către Ucraina a unor diverse categorii de mărfuri, inclusiv a celor destinate necesităților forțelor armate ale Ucrainei”, a mai afirmat oficialul MAE rus.

După cum a demonstrat procesul îndelungat de negociere a celui de-al 21-lea „pachet de sancțiuni”, consecințele politicii ostile antiruse devin tot mai resimțite de statele Uniunii Europene. Restricțiile îi lovesc dureros tocmai pe cei care le concep. <…> La rândul nostru, subliniem constant caracterul nelegitim al măsurilor coercitive unilaterale impuse de Uniunea Europeană. Acestea nu sunt în măsură să influențeze cursul politicii externe a țării noastre”, a mai precizat Iuri Pilipson.

Conform ultimului sondaj făcut public, aproape jumătate dintre cetățenii Republicii Moldova susțin ideea unirii cu România.

În ceea ce privește achiziționarea Portului Giurgiulești, Guvernul a precizat la momentul respectiv: „Prin această cumpărare, România, prin CN Administrația Porturilor Maritime SA Constanța, își asumă angajamente ferme privind dezvoltarea de lungă durată a Portului Internațional Giurgiulești și consolidarea poziției acestuia în regiunea Mării Negre și a bazinului Dunării. Se au în vedere investiții importante, pe termen lung, pentru creșterea capacității portului, îmbunătățirea și modernizarea infrastructurii, precum pentru consolidarea importanței sale strategice în zonă”.

***

Amintim că, în aprilie 2026, România a preluat compania ICS Danube Logistics, operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești, de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Tranzacția a fost realizată prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” Constanța.

Portul Giurgiulești este singurul port din Republica Moldova accesibil atât navelor maritime, cât și celor fluviale și prin care sunt gestionate peste 70% dintre importurile și exporturile țării realizate pe cale navigabilă.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: