Colaj NM

Cahulul a învins Bălțiul. Noul top al celor mai transparente Primării din Moldova

Primăria municipiului Cahul și Primăria municipiului Bălți au avut, în anul 2020, cea mai transparentă activitate și au fost cele mai deschise la solicitările cetățenilor. Clasamentul celor mai transparente APL-uri din Republica Moldova a fost realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”. Potrivit datelor, Primăria municipiului Cahul a avut un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, în timp ce Primăria municipiului Bălți – 73,15%.

92 de APL-uri de nivelul I și II în 2020 au fost monitorizate, dintre care: 32 de consilii raionale, 40 de municipii/orașe și 20 de comune/sate.

Potrivit raportului IDIS, Primăria municipiului Cahul a avut în 2020 un nivel de transparență și deschidere de 76,99%, Primăria municipiului Bălți – 73,15%, Primăria orașului Cimișlia – 57,23%, Primăria orașului Fălești – 57,11%, iar Primăria municipiului Ungheni – 52,58%.

Dintre autoritățile publice de nivelul II, Consiliul raional Strășeni a ocupat locul de frunte, realizând 66,97% a indicatorilor de transparență, Consiliul raional Criuleni – 64,78%, Consiliul raional Fălești – 63,73%, Consiliul raional Cimișlia – 57,17%, iar Consiliul raional Ungheni – 56,81%.

Nicolae Dandiș, primar al municipiului Cahul, a declarat că premiul este foarte important pentru municipiu. „Cel mai important lucru pe care îl poate face un ales local este să obțină încrederea și susținerea cetățenilor. Să obții o performanță este una, dar să o menții și să o crești este și mai complicat. Pentru mine acest premiu este o motivație în plus, o apreciere din partea comunității. Este un indicator care arată că se poate dacă există dorință. Doi ani în urmă, analizând un asemenea raport de transparență, am văzut capitolele unde eram mai slab apreciați și respectiv am împărțit sarcinile tuturor ca să îmbunătățim aceste capitole”, a declarat Dandiș

La rândul său, secretarul Consiliului municipal Bălți, Irina Serdiuc, a spus că este un premiu așteptat și meritat. „Suntem la a cincea ediție și de fiecare dată venim aici la dumneavoastră cu multe planuri și idei”, a declarat Serdiuc.

Vladimir Aculov, specialist în atragerea investițiilor din cadrul Primăriei orașului Cimișlia, a mulțumit colegilor din cadrul primăriei. „Au depus un efort foarte mare pentru a realiza această transparență, care ne-a permis nouă să fim astăzi aici pentru a lua acest premiu. În continuare ne vom strădui, vom depune tot efortul pentru a crește în acest clasament”, a precizat Aculov.

Alexandr Severin, primar al orașului Fălești, a spus că având doar doi ani de mandat și menținerea în top 5 este pentru un lucru important. „Tot timpul este loc pentru poziția de a munci și de a lua un rezultat mai bun și spre asta ne îndreptăm”, a spus Severin.

Dionisie Ternovschi, viceprimar al Primăria municipiului Ungheni, a declarat că premiul este valoros pentru municipiu. „Într-adevăr aceste recomandări vor fi foarte utile pentru noi. Avem foarte mult de lucru, dar avem persoane capabile care vor ajuta ca acest proces să fie unul și mai transparent. Aici vorbim despre factorul uman. Nu poate să facă totul primarul sau viceprimarul. Trebuie să fie persoane care să preia informația, să știe cum să o publice, ca să fie cât mai accesibilă pentru cetățeni”, a declarat Ternovschi.

Potrivit raportului, nivelul de transparență al APL-urilor de nivelul I și II din Republica Moldova a cunoscut în 2020 un anumit progres. Media generală de transparență obținută de către raioane a fost de 42,22%, iar de către cele 60 de orașe/municipii și comune/sate – 30,44%, fiind în creștere în comparație cu media celor patru clasamente de transparență realizate până în prezent de IDIS ”Viitorul”.

De menționat că, Primăria municipiul Bălți a fost timp de 4 ani fruntaș în topul cu cele mai transparente activități, dar și deschidere la solicitările cetățenilor. Patru ani consecutiv a ocupat primul loc în ratingul transparenței după prezentarea informațiilor despre activitatea organelor administrației publice locale.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

președinte.md

Grosu respinge speculațiile: Moldova nu va produce drone pentru Ucraina

Președinta Maia Sandu a declarat, pe 8 octombrie, că cea mai mare vulnerabilitatea a Moldovei este spațiul aerian, iar Guvernul lucrează la modificarea legii pentru ca „să putem produce aici, acasă” echipamente. Întrebat dacă la ședința cu ușile închise de la Parlament s-a discutat despre producerea internă a unor sisteme de apărare antiaeriană, speakerul Igor Grosu a spus că subiectul nu a fost abordat, dar a confirmat că Guvernul va veni cu o inițiativă legislativă. Totodată, Grosu a respins speculațiile că Moldova va produce drone pentru Ucraina. Amintim că, în luna iunie curent, Sandu declara că Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare și că Guvernul pregătește modificări legislative pentru a permite parteneriate public-private în industria de apărare.

„Se lucrează pe mai multe dimensiuni. Una dintre dimensiuni este ca să putem produce aici, acasă, și pentru asta Guvernul lucrează la modificarea legii. Cred că, în curând, această lege va fi transmisă în Parlament pentru aprobare. În același timp, din resursele noastre, din resursele partenerilor, procurăm aceste echipamente din exterior, acolo unde reușim să le găsim, pentru că este un rând mare la asemenea echipamente și nu întotdeauna noi suntem în fruntea acestui rând. Dar și astăzi am discutat despre importanța Republicii Moldova, despre faptul că noi suntem totuși într-o zonă mai vulnerabilă și de asta avem nevoie de mai mult sprijin ca să putem să le oferim mai multă protecție cetățenilor”, a declarat Maia Sandu jurnaliștilor la Moldova Security Forum.

În timpul declarațiilor, șefa statului a mai spus că „cea mai mare vulnerabilitate a noastră este spațiul aerian”. „Și aici prioritizăm și investițiile și acțiunile noastre și parteneriatele cu țările prietene”, a adăugat președinta.

Întrebat de jurnaliști dacă la ședința secretă de la Parlament s-a discutat despre necesitatea producerii interne a unor sisteme de apărare antiaeriană, în contextul declarațiilor Maiei Sandu, Grosu a comunicat: „Nu, astăzi nu. O să fie o inițiativă legislativă. O să vină Guvernul cu o astfel de inițiativă legislativă. Știu că se muncește acum în Guvern”.

Solicitat să comenteze speculații precum că Moldova va produce drone pentru Ucraina, Grosu a declarat: „Eu tare aș vrea să le producem pentru noi. Nouă ne trebuie și ne trebuiesc pentru destinații duble. Le folosești atunci când e vorba de situații excepționale, IGSU, în agricultură poți să le folosești”. La precizarea dacă informația nu este adevărată, liderul PAS a insistat: „Nu, evident. De unde? Noi de le-am produce pentru noi”.

***

Amintim că, în luna iunie curent, șefa statului, Maia Sandu, a declarat că Republica Moldova intenționează să dezvolte capacități de producție a dronelor interceptoare pentru combaterea aparatelor care încalcă spațiul aerian național și că, în acest scop, Guvernul pregătește modificări legislative care să permită parteneriate public-private și investiții străine în industria de apărare. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: