X/Maia Sandu

„Câmpul de luptă îl reprezintă alegerile”. Maia Sandu, discurs în Parlamentul European: ce le-a spus eurodeputaților?

Președinta Maia Sandu, care se află într-o vizită la Strasbourg, a ținut pe 9 septembrie un discurs în Parlamentul European. Șefa statului le-a vorbit eurodeputaților despre lupta Republicii Moldova pentru democrație și tacticile folosite de Federația Rusă pentru a influența rezultatele alegerilor parlamentare de la sfârșitul acestei luni. Maia Sandu a făcut și o adresare către cetățenii moldoveni în care a menționat că scopul Kremlinului este oprirea țării noastre din drumul său către UE. Oficiala i-a îndemnat moldovenii să iasă la vot și să aleagă „un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană”.

Maia Sandu a subliniat că, în pofida provocărilor cu care s-a confruntat de la obținerea independenței, Republica Moldova a reușit să rămână un stat democratic.

Ea a subliniat că, de-a lungul timpului, Uniunea Europeană, alături de SUA, a ajutat țara noastră să implementeze reforme și să se modernizeze, dând astfel „speranță” cetățenilor moldoveni că locul lor este în UE. Șefa statului a menționat că, odată cu 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă asupra Ucrainei, Republica Moldova a știut că „nu mai poate aștepta”, având nevoie de siguranță, și a depus cererea de aderare la UE câteva zilei mai târziu, iar ulterior a devenit țară-candidată și a deschis negocierile de aderare.

Nu cerem scurtături. Ne facem temele cu sârguință. Dar pentru noi, aderarea nu este doar un exercițiu tehnocratic. Este o cursă contra cronometru – pentru a ancora democrația noastră în Uniunea Europeană, acolo unde va fi protejată de cea mai mare amenințare: Rusia”, a spus ea.

Președinta Sandu a declarat că sacrificiile Ucrainei pentru a rezista în fața agresiunii militare ruse este „un avertisment” că pacea nu este garantată, de aceea drumul european al R. Moldova nu este doar despre valori, ci și despre „supraviețuire”. „Și tocmai pentru că am înaintat mult pe acest drum, Rusia și-a dezlănțuit întregul arsenal de atacuri hibride împotriva noastră. Câmpul de luptă îl reprezintă alegerile noastre”, a adăugat aceasta.

Maia Sandu a menționat că, după ce, anul trecut, nu a reușit să deturneze rezultatele scrutinului prezidențial și referendumului constituțional privind integrarea europeană, în ciuda schemei de corupere electorală desfășurată, Rusia vizează acum alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii curente.

Scopul Kremlinului este limpede: să captureze Moldova prin intermediul urnelor de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să ne transforme într-o rampă de lansare a atacurilor hibride împotriva Uniunii Europene”, a spus ea.

Lidera de la Chișinău a declarat că Rusia mizează pe influențarea rezultatul scrutinului parlamentar, între altele, prin finanțarea partidelor pe care le sprijină, deepfake-uri, campanii de dezinformare, atacuri cibernetice și exploatarea religiei.

Președinta a mai remarcat că Uniunea Europeană a ajutat Republica Moldova să-și apere democrația, prin suport financiar, tehnic și politic, exprimând recunoștință pentru acest lucru. „În același timp, Moldova a dobândit o experiență dură în a contracara amenințări hibride. Și suntem gata să o împărtășim. Pentru că Moldova deja gândește ca un stat membru, acționează ca un stat membru — și aceasta este parte din securitatea Europei”, a adăugat.

La final, Maia Sandu a transmis un mesaj cetățenilor Republicii Moldova referitor la alegerile parlamentare. Președinta a declarat că ingerințele Rusiei în scrutin au drept scop oprirea țării noastre din drumul european.

Depinde de noi dacă aceste presiuni vor reuși să ne oprească sau, dimpotrivă, ne vor face mai uniți și mai hotărâți. Anul trecut, am arătat lumii întregi că putem sta drepți, prin vot, în fața unor forțe mult mai mari. Acum trebuie să facem pasul decisiv: să alegem un Parlament care să ducă Moldova în Uniunea Europeană. Aceasta este responsabilitatea noastră. Viitorul Moldovei depinde de curajul și unitatea cu care vom merge la vot”, a spus șefa statului.

Facebook/Maia Sandu
Facebook/Maia Sandu

***

Amintim că președinta Maia Sandu a convocat, la sfârșitul lunii iulie, Consiliul Suprem de Securitate în ședință. Șefa statului a declarat, ulterior, că Rusia vrea să controleze Republica Moldova din toamnă și pregătește o imixtiune fără precedent în alegerile din septembrie. Președinta a menționat că statul rus mizează pe mai multe instrumente, printre care: corupere electorală, campanii de manipulare informațională, atacuri cibernetice, organizarea de proteste plătite, implicarea bisericii, sabotarea procesului de alegeri din diaspora și mobilizarea și radicalizarea online.

Alegerile parlamentare vor fi organizate în data de 28 septembrie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: