Când tu conduci, o țară crește. De 35 de ani. maib

Interviu cu președintele Consiliului băncii, Vytautas Plunksnis

Liderul sectorului bancar din Moldova, una dintre cele mai inovatoare instituții din țară, cunoscută pentru centrarea sa pe client și modul agile în care își desfășoară activitatea – maib – marchează 35 de ani de la fondare. Înființată în același an cu țara, banca a evoluat într-un pilon esențial al sistemului financiar al Republicii Moldova și un motor al transformării sale economice.

Despre aniversarea a 35-a, rolul strategic al băncii, inclusiv în pregătirea economiei moldovenești pentru aderarea la Uniunea Europeană, dezvoltarea pieței de capital, transformarea digitală și integrarea inteligenței artificiale, ne-a relatat Vytautas Plunksnis, Președintele Consiliului maib.

Dle Vytautas Plunksnis, maib marchează 35 de ani de activitate, într-o perioadă în care procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană prinde viteză. Ce rol își asumă banca în susținerea dezvoltării economice a țării în anii următori?

Vytautas Plunksnis: Este un moment important pentru Moldova. Marcăm același număr de ani ca și țara. Am crescut împreună.

Parcursul de aderare la Uniunea Europeană deschide oportunități, dar presupune și cerințe de transformare pentru toți. Companiile trebuie să concureze altfel. Sistemul financiar trebuie să de vină mai puternic, mai transparent, mai modern. Chiar și familiile au nevoie de competențe noi. 

Rolul maib este clar: suntem puntea de legătură. Sprijinim companiile din Moldova să se alinieze la standardele europene. Finanțăm investițiile de care au nevoie pentru a crește. Ajutăm oamenii să înțeleagă noile oportunități și ne asigurăm că acestea sunt valorificate. 

Pentru următorii trei-cinci ani, prioritatea noastră este clară: să ajutăm economia reală a Moldovei să se pregătească pentru integrarea în comunitatea europeană. Aceasta înseamnă mai multă finanțare pentru afaceri, acces mai bun la piețe de capital și instrumente care fac mai ușoară dezvoltarea unei afaceri în Moldova.

Pe o piață tot mai competitivă a serviciilor bancare, care sunt, în opinia Dvs., principalele avantaje ale maib? 

Vytautas Plunksnis: Avem trei avantaje-cheie. În primul rând: înțelegem Moldova. Suntem aici de 35 de ani. Știm cum gândesc afacerile locale, cum economisesc familiile și ce îi preocupă pe oameni. Băncile străine pot intra pe piață, dar înțelegerea pieței necesită timp și implicare. Noi nu trebuie să învățăm din mers. Cunoaștem deja piața. 

Al doilea avantaj: suntem agili. Luăm decizii rapid. Echipele noastre sunt centrate pe clienți și pe necesitățile lor. Când un antreprenor vine cu o idee, știm că o putem implementa în decurs de săptămâni, nu luni.

Al treilea: oamenii noștri, cărora chiar le pasă. Nu ne limităm doar la procesarea tranzacțiilor. Suntem pe deplin dedicați succesului clienților. Aceasta se vede în fiecare interacțiune, de la deschiderea unui cont până la gestionarea unei situații dificile. Clienții simt acest lucru și rămân cu noi. 

Și da, avem tehnologie bună. Dar tehnologia fără scop înseamnă doar costuri. Atuul nostru este că folosim tehnologia pentru a rezolva probleme reale, nu pentru a părea moderni.

Finanțarea businessului în Moldova este în creștere. Cum își vede maib rolul în susținerea economiei reale?

Vytautas Plunksnis: Finanțarea afacerilor este pulsul vital al creșterii economice. Nu poți avea o economie puternică fără afaceri puternice și nu poți avea companii puternice fără acces la capital.

Maib a finanțat mii de afaceri: magazine mici care au devenit rețele, ferme care și-au modernizat echipamentele, fabrici care au angajat mai mulți oameni. Am învățat ce funcționează și ce nu.

Privind înainte, ne concentrăm pe trei direcții. În primul rând, facem finanțarea mai rapidă și mai transparentă. Noile noastre instrumente digitale vor reduce drastic timpul de aprobare. 

În al doilea rând, nu finanțăm doar împrumutul, dar și creșterea. Oferim educație pentru antreprenori, consultanță în planificare, conexiuni cu furnizori și parteneri. Împrumutul în sine nu este suficient, afacerile au nevoie de susținere.

În al treilea rând, finanțăm tranziția spre piața europeană. Companiile care doresc să exporte, care trebuie să respecte standardele UE, care vor să investească în tehnologie sunt prioritatea noastră. 

Rezultatul: maib va rămâne banca ce finanțează economia reală a Moldovei. Nu doar în teorie, nu doar marile corporații, ci afacerile și antreprenorii reali, cei care creează cu adevărat locuri de muncă.

Digitalizarea în Moldova avansează cu pași rapizi. Care sunt următoarele obiective pentru maib în materie de transformare digitală și experiență a clientului?

Vytautas Plunksnis: Transformarea digitală la maib nu este despre tehnologie de dragul tehnologiei. Este despre eliminarea barierelor, despre a face viața mai ușoară. Aplicația noastră mobilă este folosită deja de sute de mii de clienți. Este intuitivă, o deschizi și înțelegi imediat ce ai de făcut. Acesta este standardul pe care l-am stabilit. 

Următoarele obiective sunt clare. Până la sfârșitul acestui an, antreprenorii vor putea solicita credite complet online – fără hârtii, fără vizite la bancă. În paralel, construim o experiență financiară integrată. Economiile, investițiile și asigurările vor fi disponibile într-un singur loc, într-o singură aplicație. 

Mai mult, ne vom conecta direct prin aplicație la Bursa Internațională a Moldovei. În următoarele 12-18 luni, clienții vor putea investi în acțiuni ale unor companii și internaționale direct din aplicație. Totodată, automatizăm munca de rutină, pentru ca oamenii noștri să se concentreze pe sarcini importante, să consilieze, să ghideze, nu să completeze formulare. 

Scopul este ca maib să fie, fără îndoială, cea mai comodă și ușor de utilizat bancă din Moldova.

Multe bănci vorbesc despre inteligența artificială (AI), dar puține o transformă într-un avantaj competitiv real. Unde se află astăzi maib în acest parcurs și ce vă va diferenția în următorii doi-trei ani?

Vytautas Plunksnis: Aveți dreptate, multe bănci vorbesc despre AI și nu livrează nimic. AI este un instrument, nu o magie. 

Astăzi, integrăm AI în trei direcții care generează valoare reală pentru clienți. 

Prima: în prevenirea fraudelor. AI învață comportamentul de cheltuieli al clientului și semnalează instantaneu orice activitate neobișnuită. Banii sunt în siguranță, iar clientul nu este deranjat de alertele false. 

În al doilea rând: în relația cu clienții. AI înțelege rapid întrebarea și o direcționează imediat, dacă este necesar, către omul potrivit. Fără așteptare, fără a fi nevoie să explici de două ori. 

În al treilea rând: în deciziile de creditare. AI ne ajută să luăm decizii mai rapide și mai corecte, analizând tipare și profilul de risc, nu doar istoricul de credit. Astfel, tinerii și micile afaceri au acces mai ușor la finanțarea necesară. 

În următorii doi-trei ani, ne vor diferenția câteva aspecte: Vom aprofunda utilizarea AI în serviciile de consultanță. La deschiderea aplicației, veți vedea recomandări personalizate, cum ar fi: „analizând cheltuielile tale, ai putea economisi 15% dacă ai schimba furnizorul acestui serviciu” sau „afacerea crește, poate este momentul să investiți în inventar”. Este ca și cum ați avea în buzunar un consilier financiar inteligent, accesibil fiecăruia.

Antrenăm AI specific pe date și pe limba vorbită de cetățenii Moldovei. AI antrenat pe modele vest-europene nu înțelege specificul local. Al-ul nostru va înțelege.

Diferența: alte bănci vor avea AI. Noi vom dezvolta instrumente AI care ajută Moldova.

Maib a trecut în ultimii ani printr-o transformare profundă, inclusiv prin adoptarea agile. Cum descrieți cultura maib și cum se traduce ea în rezultate pentru clienți și pentru bancă? 

Vytautas Plunksnis: La 35 de ani, cultura maib a devenit unul dintre cele mai puternice avantaje competitive ale noastre. Tot ce construim – produse, experiențe, tehnologii – pornește de la oameni și ajunge la oameni. Nu este un slogan, ci modul în care operăm. 

Avem trei piloni fundamentali: livrarea de soluții financiare simple și inteligente, dezvoltarea continuă a oamenilor noștri și contribuția activă la economie. Dar ceea ce le transformă în realitate sunt valorile noastre: centrarea pe client, orientarea spre rezultate, spiritul de echipă, inovația, agilitatea, transparența și empowermentul. Pentru noi, cultura înseamnă că valorile maib reprezintă criteriile reale care stau la baza deciziilor noastre. 

Cum arată aceasta, de facto? Echipele sunt organizate în jurul clienților și al produselor, nu al funcțiilor. „Agile” este modul nostru de a lucra. Autonomia este reală, pentru că responsabilitatea este clară. Deciziile se iau aproape de client, nu rămân blocate în aprobări. Experimentarea face parte din proces și nu reprezintă o excepție. Aceasta ne oferă un avantaj. Într-o lume volatilă, învățăm rapid și ne adaptăm la fel de repede. 

Totodată, investim în oameni. Dezvoltarea profesională, expunerea la practici internaționale, un leadership puternic – toate sunt esențiale. Dacă ești bun, ai o carieră garantată la maib. Ne axăm pe dezvoltarea talentelor, nu pe atragerea lor temporară.

Cum se reflectă acestea în experiența clienților? Decizii mai rapide, servicii mai bune, inovație reală și oameni cărora le pasă într-adevăr de succesul clienților.

În ansamblu, maib este mult mai mult decât o bancă. Suntem un catalizator pentru antreprenoriat, investiții și pentru modernizarea Moldovei. Cultura internă și impactul nostru extern sunt direct legate. N-am putea construi o cultură solidă pe intern dacă n-am contribui activ la economie.

Un antreprenor care vine la maib întâlnește o echipă implicată în a contribui la succesul proiectului său. Aceasta face diferența.

Integrarea europeană va aduce alinierea reglementărilor și o concurență sporită din partea jucătorilor internaționali. Cât de pregătită este banca pentru această schimbare? 

Vytautas Plunksnis: Suntem pregătiți, pentru că suntem cu un pas înainte. Integrarea în UE va aduce trei schimbări: reglementări mai stricte, concurență din partea unor bănci europene mai mari și standarde mai ridicate pentru tot ce facem. 

Pe partea de reglementare, maib respectă deja majoritatea standardelor bancare europene. 

Ne-am construit sistemul de conformitate, guvernanța și gestionarea riscurilor ca și cum normele UE ar fi fost deja în vigoare. Când vor intra în vigoare, vom fi deja cu un pas înainte.

Referitor la competiție: da, marile bănci europene vor intra pe piață. Dar modelul lor economic este diferit. Nu se vor concentra pe finanțarea micilor afaceri sau pe prezența fizică în orașele mici. Există un segment unde o bancă locală, agilă și centrată pe client, va câștiga întotdeauna. 

Pe partea de standarde, clienții din UE au așteptări diferite de la nivelul serviciilor. Vorbim despre instrumente digitale mai performante, decizii mai rapide și transparență totală. Noi construim deja în această direcție. Atunci când clienții europeni vor ajunge pe piața noastră, vor găsi o bancă pregătită pentru standardele lor. 

Avantajul nostru nu este dimensiunea sau puterea brandului, ci agilitatea și înțelegerea clienților. Băncile europene sunt mari și lente. Noi suntem mai mici și rapizi. Într-un mediu în schimbare, viteza câștigă. 

Tranziția va fi una perturbatoare, dar maib este gata. Vom ieși mai puternici, nu mai vulnerabili.

Maib este cofondator al Bursei Internaționale a Moldovei. Care a fost raționamentul din spatele acestei decizii și ce așteaptă banca de la dezvoltarea unei piețe de capital în Moldova? 

Vytautas Plunksnis: Este cea mai importantă decizie strategică pe care am luat-o în ultimii ani. Raționamentul este simplu: economia Moldovei nu poate crește doar pe baza creditării bancare. O bancă poate împrumuta doar ceea ce atrage ca depozite. Dar o economie, care vrea să crească, are nevoie de surse multiple de capital. Companiile au nevoie de capital propriu, nu doar de împrumuturi. Oamenii au nevoie de oportunități de investiții, iar statul are nevoie de finanțare prin intermediul pieței de capital.

Piața de capital nu concurează cu sistemul bancar, ci îl completează. Atunci când o companie de succes crește dincolo de ce îi poate împrumuta o bancă, are nevoie de o piață de capital pentru a atrage mai mult. Acest lucru nu dăunează băncii. Banca a fost platforma care a făcut posibilă creșterea. Banca are de câștigat.

Atunci când oamenii au opțiuni de investiții, sunt mai responsabili față de propriii bani. Un fermier care poate investi într-o companie de procesare alimentară devine parte din creștere și este mai dispus să-și păstreze banii în sistem. 

Atunci când guvernul emite obligațiuni, iar sectorul privat poate atrage capital direct, întreaga economie devine mai performantă și mai stabilă. 

Vor migra unele depozite către instrumente de piață? Da, o parte. Dar sistemul financiar în ansamblu crește. Vom finanța companii mai mari, proiecte cu orizont mai mare, antreprenori mai ambițioși. 

Prin rolul de cofondator al Bursei, afirmăm că noi credem în potențialul Moldovei. Nu ne temem de o piață de capital. Contribuim la construirea ei, pentru că va face Moldova mai puternică, iar asta este benefic pentru maib, pentru clienții noștri și pentru țară.

Vor putea clienții persoane fizice ai maib să investească în acțiunile unor companii internaționale direct prin aplicația mobilă maibank? Dacă da, care este termenul realist pentru această funcționalitate? 

Vytautas Plunksnis: Da. Lucrăm la asta și se va întâmpla în curând. 

Prima etapă, tranzacționarea acțiunilor listate la Bursa Internațională a Moldovei, va fi activă din septembrie 2026. Clienții vor putea cumpăra acțiuni ale companiilor autohtone direct din aplicație.

A doua etapă, accesul la acțiuni internaționale, este realistă pentru trimestrul al doilea al anului 2027. Lucrăm acum la aprobările de reglementare și la integrarea tehnică. 

De ce este important? În prezent, dacă ești în Moldova și vrei să investești într-o companie listată la New York sau Frankfurt, ai nevoie de un broker străin, conturi străine, valute străine. Este complicat și costisitor. 

Ne propunem să aducem totul acasă. Clientul va deschide aplicația maibank, va vedea companiile internaționale și va putea investi printr-un singur click. Banii rămân în Moldova, la maib, dar investiția este globală. 

Este un salt transformator. Tinerii își vor construi avere altfel. Familiile vor avea opțiuni reale de investiții. Psihologia economisirii se schimbă atunci când poți să investești, nu doar să păstrezi bani în bancă.

Ne propunem ca accesul internațional să fie complet disponibil în 2027.

Sustenabilitatea devine un pilon central în industria bancară. Cum integrează maib principiile ESG în strategie și în procesul decizional? 

Vytautas Plunksnis: La maib, ESG nu este un slogan de marketing. Este modul în care luăm decizii. 

Pe componenta de mediu: finanțăm tranziția către energia verde: companii care trec la panouri solare, afaceri care își modernizează echipamentele către soluții eficiente, proiectele regenerabile ale statului. Finanțăm, de asemenea, reciclarea și tehnologiile verzi. În general, e un fapt demonstrat: companiile prietenoase cu mediul cresc mai repede. 

Pe componenta socială: urmărim incluziunea financiară. Jumătate dintre sucursalele noastre sunt în orașe mici. Finanțăm afaceri mici care creează locuri de muncă la nivel local. Oferim programe de educație financiară. Susținem antreprenori din grupuri sub-reprezentate. O societate mai puternică înseamnă o bază de clienți mai solidă. 

Pe componenta de guvernanță: menținem cele mai înalte standarde de transparență și conduită etică. Consiliul băncii, pe care îl prezidez, este independent și riguros. Respectăm regulile nu pentru că trebuie, ci pentru că așa este corect. 

Când o companie solicită finanțare, întrebăm: este sustenabilă pe termen lung? Își tratează bine angajații? Respectă mediul? Acestea nu sunt aspecte opționale, ele fac parte din modul în care evaluăm riscurile. Când ne investim propriul capital, aplicăm aceleași criterii. Am ieșit din sectoare care nu se aliniază cu valorile noastre. Drept rezultat, portofoliul maib este mai rezilient. Nu finanțăm scheme pe termen scurt. Finanțăm afaceri reale, sustenabile. Într-un mediu în schimbare, acest lucru este mai sigur și mai inteligent.

Privind spre viitor, cum ar arăta succesul pentru maib în următorii trei-cinci ani? 

Vytautas Plunksnis: Succesul are cinci componente măsurabile.

Unu: poziția de lider pe piață. Obiectivul este să deținem cel puțin 25% din finanțarea afacerilor în Moldova, fiind prima și cea mai bună alegere. 

Doi: excelență digitală. Țintim ca 60% dintre interacțiunile cu clienții să fie digitale și de tip self-service, lăsând sucursalele pentru consultanță complexă și pentru relații, nu pentru tranzacțiile de rutină. 

Trei: dezvoltarea pieței de capital. Pe piața de capital, Bursa Internațională a Moldovei ar trebui să aibă cel puțin 20-30 de companii listate și tranzacționare activă, iar maib să fie unul dintre arhitecții acestei piețe, nu doar participant al ei. 

Patru: alinierea la UE. Pe partea pregătirii pentru integrarea în UE, în momentul în care normele UE vor intra în vigoare, noi vom fi deja conformi și competitivi. Obiectivul nu este să recuperăm decalaje, ci să fim pregătiți din start. 

Cinci: oameni și cultură. Urmărim să fim cel mai bun angajator din industria bancară din țară: să atragem cele mai bune talente, să avem cea mai scăzută fluctuație de personal, dar și cea mai mare implicare. Cultura este modul în care câștigăm. 

Prin atingerea acestor cinci obiective, maib va reconfirma că este și cea mai mare bancă, și cea mai bună, și cea care contribuie real la creșterea Moldovei.

În final, la acest moment aniversar, ce mesaj ați dori să transmiteți clienților maib despre viitorul pe care îl construiți împreună? 

Vytautas Plunksnis: Construim un viitor în care Moldova este mai puternică, iar clienții noștri fac parte din el. 

Acum 35 de ani, banca a fost creată, pentru că Moldova avea nevoie de o instituție financiară de încredere. Astăzi, Moldova are nevoie de ceva mai mult: de un partener de creștere. 

Fie că sunteți antreprenor, fermier, tânăr care economisește pentru viitor sau familie care își face planuri pentru copii, maib este partenerul pe care puteți conta pentru a merge înainte. Nu doar prin administrarea banilor, ci și prin instrumente, cunoștințe și oportunități de dezvoltare.

Următorii 35 de ani nu vor fi ușori. Europa avansează rapid. Lumea este incertă. Afacerile vor avea de înfruntat noi concurenți. Dar am învățat un lucru în cei 35 de ani: suntem rezistenți, ambițioși și inteligenți. Supraviețuim. Ne adaptăm. Construim.Maib va fi și în continuare copilotul clienților săi. Va finanța planurile personale și de afaceri, va digitaliza serviciile bancare, va sprijini investițiile în viitor și va susține țara. Acesta este și mesajul aniversar la 35 de ani ai băncii: 

Când tu conduci, o țară crește. De 35 de ani. maib.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/foto simbol

„S-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile”: Ministrul Mediului, despre situația de pe Nistru

Situația de pe Nistru s-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile, după ce au fost înregistrate precipitații în Republica Moldova și Ucraina. Informația a fost comunicată de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în seara zilei de 24 octombrie.

„Sunt din nou la Nistru, aici unde situația s-a îmbunătățit vizibil în ultimele zile. De ce? Pentru că au fost precipitații, atât în Republica Moldova, dar mai cu seamă în Ucraina, de acolo de unde vine majoritatea debitului pe Nistru”, a comunicat Hajder într-un video pe rețelele de socializare.

Într-un mesaj publicat alături de video, Hajder a precizat că „situația privind nivelul apei în nordul Republicii Moldova s-a îmbunătățit considerabil în ultima săptămână” și că „datorită precipitațiilor înregistrate pe teritoriul Ucrainei, dar și celor din nordul țării, nivelul apei a început să crească începând cu data de 18 octombrie”. „Astfel, începând cu data de 22 octombrie, deversările au ajuns la un debit de 60 m³/s. Menționez că și în perioada următoare, acestea vor depinde de precipitațiile din vestul Ucrainei”, a declarat Hajder.

În același video, ministrul s-a adresat liderului partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, liderului MAN, Ion Ceban, și deputatei MAN, Olga Ursu: „Unde ați dispărut? Atunci când a scăzut apa pe Nistru, toți erați la nord de două ori pe zi și arătați cât de grav este și ați învinuit pe toată lumea. (…) De o săptămână crește nivelul pe Nistru, n-ați găsit un minut ca să spuneți oamenilor că situația se schimbă”.

„Ați văzut toată lumea, atunci când era secetă, mai cu seamă în Ucraina, a scăzut nivelul. Când au început ploile (…), lucrurile s-au schimbat. Asta înseamnă că nu ne-a închis nimeni apa, doar a fost o situație destul de dramatică pe acest aspect”, a conchis Hajder.

Amintim că, pe 20 octombrie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, declara că deversările din lacul de acumulare Novodnistrovsk au crescut la 55 m³/s datorită ploilor din ultimele zile. Oficialul adăuga că efectele se vedeau deja în nordul țării și anticipa o creștere a nivelului apei și spre centru, „în următoarele zile”. De cealaltă parte, „Apă-Canal Chișinău” avertiza că debitul Nistrului în zona stației de captare de la Vadul lui Vodă rămânea extrem de redu, punând în pericol siguranța alimentării capitalei cu apă. Detalii AICI.

Valentina Petrova/AP Photo/picture alliance

Alegeri prezidențiale în Bulgaria: 27 de candidați pe buletinul de vot. Doi favoriți

La șase luni de la alegerile parlamentare, Bulgaria își alege următorul președinte. Scrutinul, care are loc pe 25 octombrie, va reprezenta un test de rezistență pentru guvernul fostului președinte Rumen Radev, al cărui partid, „Bulgaria Progresistă”, a obținut o victorie categorică la alegerile parlamentare din aprilie, câștigând o majoritate fără precedent. Deși pe buletinul de vot figurează 27 de candidați la președinție, principală luptă se dă între actuala șefă a statului, Iliana Iotova, care beneficiază de sprijinul lui Radev, și fostul premier Andrei Ghiurov, relatează Deutsche Welle.

Potrivit sursei citate, Iliana Iotova a ocupat anterior, timp de două mandate, funcția de vicepreședintă în perioada în care Rumen Radev, actualul premier, era președinte și beneficiază de sprijinul acestuia. Andrei Ghiurov, susținut de partidele de opoziție, a exercitat funcția de prim-ministru interimar din februarie până în mai anul curent.

Potrivit Constituției Bulgariei, președintele este garantul unității naționale. Acesta reprezintă țara pe plan internațional, cu anumite excepții, este comandantul suprem al forțelor armate, semnează decretele de numire a procurorului general și a președinților instanțelor supreme, desemnează un prim-ministru interimar dintr-o listă restrânsă de persoane stabilite prin Constituție și are drept de veto asupra legilor adoptate de Parlament.

Influența războiului din Ucraina asupra alegerilor prezidențiale din Bulgaria

Potrivit sursei citate, în etapa inițială, campania prezidențială s-a remarcat prin mitinguri rare, absența dezbaterilor televizate și numeroase atacuri personale la adresa celor doi candidați principali. Totuși, în ultimele săptămâni, în urma atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră, în prim-plan au ajuns diferențele dintre pozițiilor favoriților în cursa electorală privind sprijinul acordat Ucrainei.

Guvernul Bulgariei a respins, la un moment dat, invitația de a se alătura așa numitei „coaliții de voință” și programului NATO de combatere a dronelor. Însă, după atacurile recente cu drone, Sofia și-a schimbat poziția în privința celei de-a doua inițiative.

Iliana Iotova s-a pronunțat în favoarea creării unei „coaliții pentru pace”, în cadrul căreia, consideră ea, Bulgaria ar putea juca un rol diplomatic mai important în procesul de încheiere a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. Iotova a încercat să-i asigure pe alegători că militarii bulgari nu vor fi trimiși în Ucraina, deși acest subiect nu a făcut obiectul unei dezbateri publice ample. În plus, anul trecut, Parlamentul a adoptat o declarație prin care a reconfirmat că forțele armate ale țării nu vor participa la operațiuni de luptă pe teritoriul Ucrainei. Cu toate acestea, atacurile recente cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră au intensificat presiunile atât asupra președintei, cât și asupra partidului „Bulgaria Progresistă”.

Consecințele atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră

Mulți oficiali europeni, inclusiv președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, au atribuit în mod direct Rusiei responsabilitatea pentru aceste incidente. Faptul că autoritățile bulgare nu au oferit o evaluare clară a incidentelor și nu au numit vinovații a provocat nemulțumiri în țară, relatează sursa citată. „Nu avem dovezi solide și concludente pentru a formula acuzații împotriva unei anumite părți. Cu toate acestea, logica ne spune că Rusia are de câștigat de pe urma celor întâmplate”, a declarat premierul Radev.

După ce problema securității a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterilor publice, la Sofia au avut loc manifestații de amploare, participanții protestând față de ceea ce consideră a fi poziția ambiguă și contradictorie a guvernului în materie de politică externă în această privință.

Toate aceste evenimente s-au reflectat în rezultatele celui mai recent sondaj realizat de Alpha Research. Deși, potrivit sociologilor, prezența estimată la vot este în creștere, diferența dintre cei doi favoriți se reduce. Conform sondajului, Iotova se menține în continuare pe primul loc, devansându-l pe Ghiurov cu aproximativ 12 puncte procentuale. Totuși, avantajul ei nu mai este la fel de mare ca înainte.

Politologul Hristo Paciugov susține că ultimele evenimente nu înseamnă neapărat o schimbat a raportului de forțe. Potrivit politologului, campania lui Ghiurov a fost afectată de ezitările acestuia, de lipsa de „pasiune” în campania electorală, precum și de faptul că, înainte de a intra în cursa prezidențială, acesta a vorbit de rareori despre problemele politice de actualitate.

CNN/foto simbol

Atac cibernetic asupra mai multor servicii publice digitale ale statului. Avertisment pentru cetățeni

Mai multe servicii publice digitale ale statului au fost vizate de un atac cibernetic. Incidentul a avut loc în noaptea de 22 octombrie și a fost raportat în seara zilei de 24 octombrie de Agenția de Guvernare Electronică din Republica Moldova, care a precizat că atacul a fost stopat.

Potrivit agenției, atacul din noaptea de 22 octombrie a vizat mai multe servicii publice digitale ale statului, cu scopul de a extrage date cu caracter personal.

Instituția a precizat că, în cadrul atacului, au fost identificate activități neobișnuite în accesarea serviciilor publice digitale și în interogările de date. Ca măsură preventivă, serviciile vizate au fost deconectate, iar pe 23 octombrie atacul a fost stopat. Atacul a vizat o serie de servicii publice digitale ale statului, fiind înregistrate circa 11 milioane de solicitări de accesare.

Potrivit agenției, în acest caz au fost informate Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. „Investigația continuă pentru a stabili circumstanțele incidentului. Lucrările de securizare se desfășoară și în weekend. Din acest motiv, unele servicii sau platforme pot fi temporar indisponibile sau greu accesibile”, a precizat agenția.

În context, agenția s-a adresat cetățenilor, menționând că datele lor personale „pot fi folosite în tentative de fraudă”. „Escrocii se pot prezenta drept reprezentanți ai instituțiilor publice, ai băncilor sau ai altor organizații. Pentru a câștiga încrederea, ei pot invoca numele și IDNP-ul persoanei. Faptul că apelantul cunoaște aceste date nu înseamnă că reprezintă o instituție oficială. Nu divulgați parole, coduri de autentificare sau alte informații confidențiale. Nu autorizați operațiuni la cererea unor persoane necunoscute. Instituțiile publice nu solicită astfel de date prin telefon sau prin mesaje. Vom reveni cu informații suplimentare pe măsură ce investigația avansează și vor exista rezultate confirmate”, a declarat instituția.

Noi proteste în peste 100 de orașe din Franța. Poliția a reținut 135 de persoane

În peste 100 de orașe și localități din Franța au loc noi manifestații de amploare sâmbătă, 24 octombrie, în contextul protestelor care se desfășoară în țară de la sfârșitul lunii septembrie. Ministrul francez de Interne, Laurent Nuñez, a anunțat că, până la ora locală 13:00, poliția a reținut 135 de persoane.

Potrivit ministrului, cele mai multe rețineri au avut loc în urma unor controale preventive, în timpul cărora au fost găsite „obiecte care ar fi putut fi folosite drept arme”.

Până sâmbătă dimineață, poliția înregistrase 136 de manifestații, față de 264 în sâmbăta precedentă. Autoritățile estimează că la proteste participă aproximativ 35 000 de persoane. Organizatorii nu au prezentat, deocamdată, propriile estimări.

În mai multe orașe, autoritățile au interzis manifestațiile de teama unor noi violențe și acte de vandalism. La Lyon, poliția a folosit sâmbătă dimineață gaze lacrimogene pentru a dispersa un grup de aproximativ 150 de protestatari. Lyon se numără printre orașele în care manifestațiile au fost interzise.

La Paris, în schimb, are loc un protest autorizat de autorități. Printre participanți se află membri ai partidului de stânga „Franța Nesupusă” (La France insoumise), inclusiv Jean-Luc Mélenchon, candidat la alegerile prezidențiale, notează Meduza.

Amintim că protestele au început la sfârșitul lunii septembrie, când elevii au ieșit în stradă pentru a denunța starea precară a școlilor și lipsa profesorilor. Ulterior, manifestațiile au atras și alte categorii ale populației, printre care studenți, sindicate, activiști de mediu și fermieri.

Între timp, revendicările protestatarilor s-au extins. Aceștia denunță acum creșterea costului vieții și finanțarea insuficientă a serviciilor publice.

Manifestațiile din 17 și 18 octombrie au degenerat, pe alocuri, în violențe. Unii protestatari, în special tineri, au vandalizat și jefuit magazinele și localurile întâlnite în cale. Printre afacerile afectate se numără atât mari lanțuri comerciale, cât și întreprinderi mici.

Zaharova, după ce Chișinăul a decis să expulzeze un angajat al ambasadei ruse: Moscova va da un „răspuns ferm”

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, Maria Zaharova, a calificat drept „antirusă” decizia Chișinăului de a declara persona non grata un angajat al ambasadei ruse în Republica Moldova, după prăbușirea unei drone în raionul Telenești. Potrivit acesteia, Moscova va răspunde măsurii anunțate de autoritățile moldovenești.

„Această decizie a autorităților moldovenești face parte din cursul distructiv antirus al Chișinăului, îndreptat spre distrugerea completă a relațiilor ruso-moldovenești, vechi de secole, și ruperea legăturilor dintre popoarele celor două țări. În ultimii ani, au avut loc mai multe expulzări ale diplomaților ruși din Republica Moldova, sub pretexte inventate sau fără niciun motiv. Scopul real al acestor acțiuni este de a îngreuna la maximum activitatea Ambasadei Rusiei la Chișinău”, a declarat Maria Zaharova, într-un comunicat emis pe 24 octombrie.

Reprezentanta Ministerului rus de Externe a menționat că Moscova va da „un răspuns ferm și adecvat” la măsura Chișinăului.

Amintim că, pe 23 octombrie, o dronă s-a prăbușit în satul Chiștelnița, raionul Telenești, la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Poliția a fost sesizată de un localnic.

Potrivit Ministerului Apărării, drona este de tip Gheran-4 – model rusesc. Aparatul de zbor fără pilot era dotat cu un focos, care a fost dezamorsat și nimicit pe 24 octombrie.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis că incidentul „constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor”. Totodată, instituția a anunțat că, drept răspuns, un colaborator al ambasadei Federației Ruse la Chișinău va fi declarat persona non grata.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: