Candidatul PSRM la șefia Primăriei Bălți, după ce a fost întrebat despre legăturile cu interlopul Grigore Caramalac: „Nu inventați basme”

Candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la funcția de primar de Bălți, Maxim Moroșan, a vorbit, pe 15 noiembrie, despre relațiile pe care le are cu interlopul din Moldova Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”. Întrebat despre legătura pe care o au, Moroșan a recunoscut că îl cunoaște pe Caramalac, dar a îndemnat jurnaliștii să nu-l mai lege de „povestea veche” în care acesta este vizat.

„Îl cunosc pe acest om ca vicepreședinte al Federației de lupte sportive din Rusia.  Am luat parte la campania pentru a ajuta boxerii și sportivii noștri. Ne-am cunoscut atunci când s-a oferit să doneze echipament pentru sportivii de lupte. Am acceptat-o. Îl cunosc ca pe o persoană care participă la acțiuni și își ajută compatrioții. Nu are rost să mă legați de povestea lui veche. În 1998 aveam 9 ani. Și când mass-media încearcă să mă prezinte ca un fel de element criminal, atunci, repet, aveam 9 ani. Nu ar trebui să inventați basme și povești pentru a speria oamenii”, a spus Moroșan.

Întrebat de un jurnalist de ce „acceptă în continuare cadouri de la un criminal care este căutat în Moldova”, Moroșan a spus că „pe teritoriul Federației Ruse el nu este un criminal”.

„Îl vezi lângă mine? Ți-am răspuns la întrebare”, a spus Moroșan.

Reamintim că Maxim Moroșan deține o afacere în Rusia, iar în declarațiile de venit depuse de candidații electorali, toate veniturile sale sunt indicate în ruble. El conduce organizația „Eu sunt bălțean”, care, potrivit presei, este asociată cu autoritatea criminală Grigore Caramalac. Moroșan se află, inclusiv, la conducerea Uniunii ruso-moldovenești a antreprenorilor. Anterior, presa a scris că Fundația „IFAVIS”, condusă de Caramalac, ar participă și la organizarea evenimentelor Uniunii.

***

Menționăm că dosarul în care Grigore Caramalac a fost acuzat de crearea unei comunități criminale, responsabilă de multe infracțiuni grave, a fost clasat în Moldova. Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au declarat anterior pentru NM că este vorba despre un dosar penal, materialele căruia Moldova le-a transmis de mai mult timp în Rusia.

În anul 2008, Grigore Caramalac a obținut cetățenia Rusiei, dar de la sfârșitul anilor 1998 era anunțat în căutare. Autoritățile Moldovei au solicitat de nenumărate ori extrădarea lui Caramalac, iar Rusia refuza. Apoi a solicitat materialele din acest dosar penal.

În anul 2013, Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, a dat indicații ca dosarul penal împotriva lui Caramalac să fie transmis în Rusia. Ulterior, Caramalac a comunicat jurnaliștilor că în Rusia, acest dosar penal împotriva sa a fost clasat din „lipsa componenței infracțiunii”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Nu văd cum ar fi o lacună legislativă”. Șeful PA, despre fuga condamnaților în regiunea transnistreană

Șeful Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, nu vede o lacună în legislație în cazul condamnaților care fug de justiție în regiunea transnistreană. „Problema este de regiunea transnistreană”, a menționat Dumbravan. Declarațiile au fost făcute în cadrul ediției din 5 ianuarie a emisiunii „În context” de la Moldova 1.

În timpul emisiunii, șeful Procuraturii Anticorupție a fost întrebat dacă vede o lacună în legislație în contextul persoanelor care se eschivează de la pedeapsă și care, potrivit datelor autorităților, se ascund în regiunea transnistreană sau au părăsit țara prin această regiune.

„Avem regiunea transnistreană, care nu este controlată de către autoritățile de stat ale Republicii Moldova – aici este o etapă sau o lacună de care beneficiază unii inculpați. (…) Când părăsesc Republica Moldova, preponderent o părăsesc prin regiunea transnistreană”, a comunicat Dumbravan.

Șeful Procuraturii Anticorupție a adăugat că persoanele nu pot părăsi hotarele țării prin posturile controlate de către Republica Moldova. „Când sunt aplicate măsuri preventive, chiar și non-privative de libertate precum obligarea de a nu părăsi țara sau obligarea de a nu părăsi localitatea, procurorii și instanța de judecată întreprind măsuri și prin încheieri sau prin ordonanțe se pune consemn la frontieră, deci electronic. Faptul dat este vizibil și aceste persoane nu pot părăsi hotarele Republicii Moldova prin posturile vamale sau ale poliției de frontieră, controlate de către Republica Moldova. Nu văd probleme în sensul în care se raportează plecarea, fiindcă nu este posibilă așa plecare sau ieșirea peste hotare prin aceste posturi controlate de organele de drept ale Republicii Moldova. Problema este de regiunea transnistreană”, a menționat Marcel Dumbravan.

În continuare, șeful Procuraturii Anticorupție s-a referit la procesul care precede pronunțarea unei sentințe. „Învinuiții/inculpații care se prezintă în instanța de judecată, de regulă, o fac în felul următor: ca să nu le fie aplicată o măsură preventivă și în cazul în care lipsesc aceste temeiuri de a aplica o măsură preventivă, ei se prezintă în instanța de judecată de fiecare dată la examinarea cazului, iar pronunțarea sentinței de judecată într-un final instanța o poate pronunța și în lipsa părților în judecată. Nu văd cum ar fi o lacună legislativă, mai mult ar putea fi vorba despre regiunea necontrolată de autoritățile Republicii Moldova, de care am văzut că în ultimul timp beneficiază inculpații/criminalii care părăsesc pe acolo țara și se eschivează de la răspundere”, a spus Dumbravan.

***

Pe 30 decembrie, președinta Maia Sandu a solicitat Guvernului „îmbunătățirea cadrului existent și întreprinderea măsurilor legislative necesare de prevenire a eschivării persoanelor condamnate de la executarea pedepsei, inclusiv prin simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei, odată cu pronunțarea sentinței și a măsurii de arest în scopul executării sentinței”. Solicitarea a venit la câteva zile după ce, potrivit datelor autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, a ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Precizăm că acesta nu este primul caz de condamnare cu rezonanță din acest an în care inculpatul a reușit să se sustragă justiției. Și foștii deputați afiliați fugarului condamnat Ilan Șor, Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, au părăsit teritoriul Republicii Moldova aflat sub controlul autorităților constituționale înainte de pronunțarea sentințelor de condamnare la închisoare pentru fapte de corupție și finanțare ilegală a partidelor. Autoritățile declara inițial că cei doi s-ar ascunde în regiunea din stânga Nistrului. Pe 29 decembrie, șeful IGP a spus că una din versiunile examinate de poliție este că Nesterovschi și Lozovan ar fi părăsit regiunea transnistreană și ar fi ajuns în Federația Rusă. 

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: