Candidatul PSRM la șefia Primăriei Bălți, după ce a fost întrebat despre legăturile cu interlopul Grigore Caramalac: „Nu inventați basme”

Candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) la funcția de primar de Bălți, Maxim Moroșan, a vorbit, pe 15 noiembrie, despre relațiile pe care le are cu interlopul din Moldova Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”. Întrebat despre legătura pe care o au, Moroșan a recunoscut că îl cunoaște pe Caramalac, dar a îndemnat jurnaliștii să nu-l mai lege de „povestea veche” în care acesta este vizat.

„Îl cunosc pe acest om ca vicepreședinte al Federației de lupte sportive din Rusia.  Am luat parte la campania pentru a ajuta boxerii și sportivii noștri. Ne-am cunoscut atunci când s-a oferit să doneze echipament pentru sportivii de lupte. Am acceptat-o. Îl cunosc ca pe o persoană care participă la acțiuni și își ajută compatrioții. Nu are rost să mă legați de povestea lui veche. În 1998 aveam 9 ani. Și când mass-media încearcă să mă prezinte ca un fel de element criminal, atunci, repet, aveam 9 ani. Nu ar trebui să inventați basme și povești pentru a speria oamenii”, a spus Moroșan.

Întrebat de un jurnalist de ce „acceptă în continuare cadouri de la un criminal care este căutat în Moldova”, Moroșan a spus că „pe teritoriul Federației Ruse el nu este un criminal”.

„Îl vezi lângă mine? Ți-am răspuns la întrebare”, a spus Moroșan.

Reamintim că Maxim Moroșan deține o afacere în Rusia, iar în declarațiile de venit depuse de candidații electorali, toate veniturile sale sunt indicate în ruble. El conduce organizația „Eu sunt bălțean”, care, potrivit presei, este asociată cu autoritatea criminală Grigore Caramalac. Moroșan se află, inclusiv, la conducerea Uniunii ruso-moldovenești a antreprenorilor. Anterior, presa a scris că Fundația „IFAVIS”, condusă de Caramalac, ar participă și la organizarea evenimentelor Uniunii.

***

Menționăm că dosarul în care Grigore Caramalac a fost acuzat de crearea unei comunități criminale, responsabilă de multe infracțiuni grave, a fost clasat în Moldova. Reprezentanții Procuraturii pentru Combaterea Crimelor Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) au declarat anterior pentru NM că este vorba despre un dosar penal, materialele căruia Moldova le-a transmis de mai mult timp în Rusia.

În anul 2008, Grigore Caramalac a obținut cetățenia Rusiei, dar de la sfârșitul anilor 1998 era anunțat în căutare. Autoritățile Moldovei au solicitat de nenumărate ori extrădarea lui Caramalac, iar Rusia refuza. Apoi a solicitat materialele din acest dosar penal.

În anul 2013, Andrei Pântea, pe atunci prim-adjunct al procurorului general, a dat indicații ca dosarul penal împotriva lui Caramalac să fie transmis în Rusia. Ulterior, Caramalac a comunicat jurnaliștilor că în Rusia, acest dosar penal împotriva sa a fost clasat din „lipsa componenței infracțiunii”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: