Carolina de Nord: Cel puţin 155 de morţi, după trecerea uraganului Helene

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a declarat că statul „nu este parte” a operațiunii americano-israeliene împotriva Teheranului, după amenințările Teheranului cu privire la decizia Bucureștiului de permite dislocarea unui contigent militar american și echipamente la bazele sale. MAE a menționat că România găzduia deja capacități militare ale SUA, conform unui acord bilateral. Totodată, instituția a menționat că pledează pentru de-escaladarea ostilităților din Orientul Mijlociu și a condamnat atacurile de represalii ale Teheranului împotriva statelor din regiune.

Ministerul de Externe al României a transmis într-un comunicat că acordul bilateral de acces din 2006 oferă SUA cadrul legal garantat de a utiliza baze militare din România cu titlu continuu.

„România găzduiește de mai bine de 10 ani capabilități de apărare antirachetă împotriva unor amenințări din afara spațiului euro-atlantic. Sistemul are caracter strict defensiv, utilizat numai pentru scopuri de autoapărare, conform Cartei ONU”, a adăugat MAE.

Totodată, MAE a subliniat că „România nu este parte a conflictului”. Instituția a menționat că „prioritatea” sa este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care a pledat „din prima zi” a conflictului militar din Orientul Mijlociu.

„În același timp, condamnăm atacurile complet nejustificate ale Iranului împotriva statelor din regiunea Golfului și mulțumim acestora din urmă pentru că i-au protejat și pe cetățenii noștri prezenți în țările lor. Solicităm Iranului să înceteze aceste atacuri, care pun în pericol vieți omenești și conduc la degradarea securității și a economiei globale”, a mai spus ministerul.

Amintim că, pe 11 martie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din România, care este prezidat de președintele Nicușor Dan, a dat undă verde dislocării unui contingent adițional de militari americani, precum și avioane de realimentare, echipamente de monitorizare și comunicații satelitare, după o solicitare din partea Washingtonului. Cererea a venit pe fondul operațiunii militare americano-israeliene împotriva Iranului. Parlamentul de la București a aprobat hotărârea CSAT cu o majoritate largă în aceeași zi.

Potrivit presei de peste Prut, primele trei avioane de realimentare au ajuns în România duminică, 15 martie, la Baza 90. Acestea urmează să fie transferate la Baza „Mihail Kogălniceanu”.

Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat într-o conferință de presă că hotărârea Bucureștiului de a permite dislocarea de trupe și echipamente americane în bazele de pe teritoriul României, în contextul operațiunii americano-israeliene împotriva Iranului, este „inacceptabilă din punctul de vedere al dreptului internațional”. El a spus că folosirea bazelor pentru atacuri va fi considerată o „participare la agresiunea militară împotriva Iranului”, care va fi urmată de un răspuns politic și juridic din partea Teheranului.

SUA și Israelul au început operațiunea împotriva Iranului pe 28 februarie, cu scopul de a elimina programul nuclear și capacitățile militare ale țării. Acțiunile militare constau în atacuri aeriene. Drept răspuns, regimul teocratic de la Teheran a lansat bombardamente asupra Israelului și altor state din Orientul Mijlociu, inclusiv asupra bazelor militare americane din regiune.

Recent, generalul român în rezervă, Virgil Bălăceanu, a declarat că riscurile ca România să fie atacată de Iran pentru că sprijină SUA în război sunt mici. El a spus că o rachetă balistică cu rază medie de acțiune, adică de până la 2 000 km, maximul pe care-l ating proiectilele aeriene ar trebui să parcurgă spațiul aerian al Turciei sau să treacă de Mediterana de Est, Marea Egee și Marea Neagră – zone apărate de NATO.

De altfel, Turcia a interceptat, cu sprijin NATO, trei rachete balistice lansate de Iran care au intrat în spațiul său aerian, de la începutul ostilităților.