Andrei Mardari / NewsMaker

Câteva companii aeriene au venit în Moldova. Unde vom putea zbura și la ce preț și cum se va schimba piața avia

În ultima lună, mai multe companii aeriene au anunțat că vin pe piața moldovenească. NM vă spune dacă acestea vor oferi noi destinații de zbor, ce prețuri propun și de ce autoritățile continuă să negocieze cu alți transportatori.

Cine a venit pe piața noastră?

În ultimele săptămâni, câteva companii aeriene au anunțat că intră pe piața moldovenească. Așadar, weekendul trecut, compania aeriană elenă Aegean Airlines a anunțat că va lansa din 2 noiembrie zboruri pe linia Chișinău-Atena. Zborurile va fi operate de două ori pe săptămână, iar prețul unui bilet tur-retur pornește de la 100 EUR.

Puțin mai devreme, Air Baltic și-a anunțat intrarea pe piața moldovenească. Compania va lansa un zbor direct de la Chișinău la Riga. Aceasta își va începe activitatea în Moldova abia în mai 2024. Dar biletele sunt deja puse în vânzare pentru perioada mai-august 2024. Serviciul de presă al Air Baltic a anunțat pentru NM că compania aeriană intenționează să opereze zboruri cel puțin până în octombrie 2024. Cu toate acestea, funcționalitatea site-ului permite vânzarea biletelor doar pentru un an înainte. Prețul unui bilet tur-retur pornește de la 175 EUR.

În același timp, compania aeriană azeră Azal va începe din 15 septembrie operarea zborurilor pe linia Chișinău-Baku. Avionul va zbura de două ori pe săptămână, iar costul biletelor este de peste 300 de euro dus-întors.

Anterior, autoritățile au anunțat că din 29 octombrie, compania israeliană Israir va începe să opereze zboruri pe linia Chișinău-Tel Aviv. Până acum, însă, nu există bilete în vânzare pe site-ul companiei aeriene.

Sunt acestea direcții noi?

Nu, nu sunt noi. În toate aceste direcții au mai zburat avioane din Chișinău. Fly One și Hisky, două companii aeriene moldovenești,  operează acum zboruri directe între Chișinău și Tel Aviv.

Anterior, zborurile între Chișinău și Atena erau efectuate de către Wizz Air, care a părăsit piața, și Air Moldova, care și-a suspendat activitatea. În Grecia, menționăm, există o diasporă moldovenească destul de mare.

La sfârșitul lunii martie, aceeași Air Moldova a început să opereze zboruri pe linia Chișinău-Baku. Serviciul de presă al Azal a explicat pentru NM că zborul Chișinău-Baku este prevăzut atât pentru cetățeni ai Azerbaidjanului, cât și pentru cetățenii Republicii Moldova. „Baku este unul dintre nodurile principale; companiile aeriene operează multe zboruri internaționale de aici. Ținând cont de acest lucru, pasagerii pot folosi cursa Chișinău-Baku-Chișinău pentru un transfer rapid și comod. În plus, poate fi util în special pentru pasagerii care preferă să călătorească cu o singură companie aeriană, astfel încât toate zborurile să fie în cadrul aceluiași sistem de bilete”, ne-a spus serviciul de presă al Azal.

Compania nu a răspuns însă solicitării NM de a concretiza care direcții ar putea fi de perspectivă pentru tranzitul către Baku. Trebuie să remarcăm faptul că de pe aeroportul din Baku avioanele zboară către mai multe orașe din Rusia (nu există zboruri directe între Moldova și Rusia după începerea războiului), precum și către Uzbekistan, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Qatar și alte ţări.

Air Baltic a operat deja zboruri de la Chișinău la Riga acum câțiva ani. Serviciul de presă al companiei aeriene a spus că se așteaptă ca ruta să fie solicitată nu numai de cei care trebuie să zboare la Riga, dar și de cei care intenționează să folosească Riga ca aeroport de tranzit. „În special, pentru zborurile către țările din Europa de Nord și cele baltice, unde compania aeriană are o ofertă foarte bună”, ne-au spus reprezentanții Air Baltic.

Între timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova că autoritățile continuă negocierile cu transportatorii low-cost Wizz Air, Easy Jet și Ryanair pentru a-i invita pe piața din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

gov.md

FMI explică de ce am ratat împrumutul de $170 mln. Progres anticorupție „dezechilibrat”; bani publici – cheltuiți ineficient?

Ratarea ultimei tranșe de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea Fondului Monetar Internațional este direct legată de restanțele Republicii Moldova în domeniul guvernanței, al luptei împotriva corupției și de capacitățile limitate în gestionarea banilor publici. Deși autoritățile au făcut progrese pe parcursul programului, care a durat patru ani, acestea nu au fost suficiente în etapa finală, iar unele instituții-cheie, precum Procuratura Anticorupție, au rămas fragile, a declarat șefa Misiunii FMI, Alina Iancu, care și-a încheiat astăzi, 17 decembrie, vizita de lucru la Chișinău.

Potrivit reprezentantei FMI, autoritățile de la Chișinău au reușit să încheie cu succes șase revizuiri ale programului, însă, în faza finală, nu a mai existat timp suficient pentru a recupera întârzierile în domenii-cheie. „Progresul în sectorul finanțelor publice și guvernanță au fost insuficiente și nu mai era suficient timp rămas pentru a accelera furnizarea rezultatelor”, a explicat Alina Iancu.

Finanțele publice și fortificarea instituțiilor care luptă cu corupția, principalele restanțe

FMI indică două domenii-cheie în care condiționalitățile au fost doar parțial îndeplinite. Primul ține de finanțele publice, inclusiv de cheltuielile bugetare pentru anul 2025 și de unele reforme fiscale și de administrare publică. Al doilea domeniu vizează guvernanța, în special consolidarea instituțiilor publice și lupta împotriva corupției la nivel înalt.

„Am înregistrat progrese în cadrul acestui program, care a fost unul lung, de 4 ani, însă dificultățile au apărut la sfârșitul lui. (…) Noi, desigur, vom continua să încurajăm autoritățile Republicii Moldova să continue și să finalizeze aceste reforme, pentru că le considerăm foarte importante. Acestea sunt angajamente asumate de Republica Moldova care vin să consolideze încrederea partenerilor față de Moldova”, a explicat șefa misiunii FMI.

BNM și PA, sub monitorizare

Întrebată dacă anumite evenimente recente – inclusiv schimbările de la conducerea Băncii Naționale a Moldovei sau plecarea șefei Procuraturii Anticorupție – au influențat poziția FMI față de Republica Moldova, Alina Iancu a precizat că Fondul a monitorizat atent și continuă să urmărească aceste evoluții: „Fortificarea instituțiilor statului, procesul de elaborare a politicilor de stat rămâne un subiect foarte important pentru noi. În cazul BNM, aceste evoluții au fost discutate cu autoritățile, iar în programele noastre sunt prevăzute măsuri pentru consolidarea independenței și capacității instituției”.

În ceea ce privește Procuratura Anticorupție, FMI constată un progres „dezechilibrat” în domeniul anticorupției. Potrivit Misiunii, capacitatea PA „trebuie fortificată”.

„Poziția noastră rămâne următoarea – instituția trebuie să fie fortificată, trebuie să primească personalul de care are nevoie pentru a funcționa. Progresul în domeniul anticorupție este dezichilibrat, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert. Noi încurajăm guvernarea să realizeze pași decisivi și concreți în acest sens”, a mai declarat Iancu.

Investiții, deficit și presiuni bugetare

FMI avertizează și asupra creșterii deficitului bugetar în anii următori, în contextul unor investiții publice mai mari. Potrivit Alinei Iancu, investițiile sunt necesare, însă trebuie prioritizate atent, având în vedere că Republica Moldova „rămâne cea mai săracă țară aflată în proces de aderare la UE”.

Fondul a constatat probleme și în planificarea bugetară, inclusiv rectificări frecvente și realocări din bugetul neexecutat către cheltuieli curente. „Planificarea bugetară trebuie să fie făcută într-un mod mai riguros, executarea să fie făcută eficient și cu respectarea normelor juridice. Posibil ulterior să fie necesară o revizuire a normelor juridice, dar la moment trebuie să fie cel puțin respectate”, a conchis Iancu.

Ce urmează

Premierul Alexandru Munteanu a anunțat că a avut o întrevedere cu echipa de experți ai FMI, care și-a încheiat astăzi misiunea de consultări în Republica Moldova. Șeful Guvernului a declarat că prioritatea autorităților rămâne menținerea „disciplinei bugetar-fiscale” și sprijinirea cetățenilor „prin măsuri bine țintite și eficiente”. Totodată, premierul a anunțat că și-a exprimat interesul pentru inițierea unui nou program de cooperare cu FMI. „Sprijinul partenerilor externi este esențial pentru a realiza obiectivele noastre strategice și pentru a ne asigura de creșterea standardelor de viață ale cetățenilor noștri”, a scris Munteanu pe conturile sale de pe rețelele de socializare.

La rândul său, Alina Iancu a declarat, în cadrul unei conferințe de presă susținute după întrevederea de la Guvern, că FMI analizează posibilitatea unei noi runde de sprijin financiar pentru Republica Moldova. Reprezentanta Fondului a precizat, însă, că accelerarea reformelor fiscale, administrative și de guvernanță este esențială pentru consolidarea încrederii partenerilor externi și pentru tranziția de la un model economic bazat pe consum la unul orientat spre investiții.

Concluziile detaliate ale misiunii FMI urmează să fie publicate la începutul lunii martie 2026.

***

NewsMaker a analizat anterior de ce Moldova a ratat finanțarea de aproximativ 170 de milioane de dolari din partea FMI, care a fost rolul Procuraturii Anticorupție în această deciziei și din ce surse Guvernul acoperă lipsa fondurilor externe. Detalii – AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: