Andrei Mardari / NewsMaker

Câteva companii aeriene au venit în Moldova. Unde vom putea zbura și la ce preț și cum se va schimba piața avia

În ultima lună, mai multe companii aeriene au anunțat că vin pe piața moldovenească. NM vă spune dacă acestea vor oferi noi destinații de zbor, ce prețuri propun și de ce autoritățile continuă să negocieze cu alți transportatori.

Cine a venit pe piața noastră?

În ultimele săptămâni, câteva companii aeriene au anunțat că intră pe piața moldovenească. Așadar, weekendul trecut, compania aeriană elenă Aegean Airlines a anunțat că va lansa din 2 noiembrie zboruri pe linia Chișinău-Atena. Zborurile va fi operate de două ori pe săptămână, iar prețul unui bilet tur-retur pornește de la 100 EUR.

Puțin mai devreme, Air Baltic și-a anunțat intrarea pe piața moldovenească. Compania va lansa un zbor direct de la Chișinău la Riga. Aceasta își va începe activitatea în Moldova abia în mai 2024. Dar biletele sunt deja puse în vânzare pentru perioada mai-august 2024. Serviciul de presă al Air Baltic a anunțat pentru NM că compania aeriană intenționează să opereze zboruri cel puțin până în octombrie 2024. Cu toate acestea, funcționalitatea site-ului permite vânzarea biletelor doar pentru un an înainte. Prețul unui bilet tur-retur pornește de la 175 EUR.

În același timp, compania aeriană azeră Azal va începe din 15 septembrie operarea zborurilor pe linia Chișinău-Baku. Avionul va zbura de două ori pe săptămână, iar costul biletelor este de peste 300 de euro dus-întors.

Anterior, autoritățile au anunțat că din 29 octombrie, compania israeliană Israir va începe să opereze zboruri pe linia Chișinău-Tel Aviv. Până acum, însă, nu există bilete în vânzare pe site-ul companiei aeriene.

Sunt acestea direcții noi?

Nu, nu sunt noi. În toate aceste direcții au mai zburat avioane din Chișinău. Fly One și Hisky, două companii aeriene moldovenești,  operează acum zboruri directe între Chișinău și Tel Aviv.

Anterior, zborurile între Chișinău și Atena erau efectuate de către Wizz Air, care a părăsit piața, și Air Moldova, care și-a suspendat activitatea. În Grecia, menționăm, există o diasporă moldovenească destul de mare.

La sfârșitul lunii martie, aceeași Air Moldova a început să opereze zboruri pe linia Chișinău-Baku. Serviciul de presă al Azal a explicat pentru NM că zborul Chișinău-Baku este prevăzut atât pentru cetățeni ai Azerbaidjanului, cât și pentru cetățenii Republicii Moldova. „Baku este unul dintre nodurile principale; companiile aeriene operează multe zboruri internaționale de aici. Ținând cont de acest lucru, pasagerii pot folosi cursa Chișinău-Baku-Chișinău pentru un transfer rapid și comod. În plus, poate fi util în special pentru pasagerii care preferă să călătorească cu o singură companie aeriană, astfel încât toate zborurile să fie în cadrul aceluiași sistem de bilete”, ne-a spus serviciul de presă al Azal.

Compania nu a răspuns însă solicitării NM de a concretiza care direcții ar putea fi de perspectivă pentru tranzitul către Baku. Trebuie să remarcăm faptul că de pe aeroportul din Baku avioanele zboară către mai multe orașe din Rusia (nu există zboruri directe între Moldova și Rusia după începerea războiului), precum și către Uzbekistan, Kazahstan, Emiratele Arabe Unite, Qatar și alte ţări.

Air Baltic a operat deja zboruri de la Chișinău la Riga acum câțiva ani. Serviciul de presă al companiei aeriene a spus că se așteaptă ca ruta să fie solicitată nu numai de cei care trebuie să zboare la Riga, dar și de cei care intenționează să folosească Riga ca aeroport de tranzit. „În special, pentru zborurile către țările din Europa de Nord și cele baltice, unde compania aeriană are o ofertă foarte bună”, ne-au spus reprezentanții Air Baltic.

Între timp, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat într-un interviu pentru Radio Moldova că autoritățile continuă negocierile cu transportatorii low-cost Wizz Air, Easy Jet și Ryanair pentru a-i invita pe piața din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Parlamentul urmează să reconstituie grupul pentru susținerea Belarus Democrat: proiect de hotărâre

Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat, constituit în Parlamentul Republicii Moldova în 2022, urmează să fie reconstituit în noua legislatură. Un proiect de hotărâre în acest sens a fost înregistrat pe 16 septembrie.

Potrivit documentului, componența noului grup parlamentar va fi formată din deputați ai formațiunii de guvernământ PAS.

Președinta grupului ar urma să fie Tatiana Rotari, iar din componența acestuia să facă parte 18 deputați: Alic Baraboi, Veronica Briceag, Silvia Bondarenco, Artemie Cătănăoi, Tatiana Cucuietu, Natalia Davidovici, Liliana Grosu, Ilie Ionaș, Dorian Istratii, Iurie Levinschi, Stela Macari, Victor Mătrăgună, Marina Morozova, Angela Munteanu-Pojoga, Ana Oglindă, Maxim Potîrniche, Valeriu Robu și Igor Talmazan.

În spiritul continuării demersurilor întreprinse în legislatura a XIa şi al asigurării unei continuități instituționale a angajamentului Parlamentului Republicii Moldova faţă de valorile democratice, constituirea grupului parlamentar în legislatura a XII-a va contribui la menţinerea şi aprofundarea dialogului cu reprezentanţii Belarus Democrat, de susținere a forţelor democratice din Belarus şi de promovare a valorilor democratice, a statului de drept, precum şi a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului”, se arată în proiect.

Amintim că Grupul parlamentar pentru susținerea Belarus Democrat a fost constituit în anul 2022.

Mișcarea democratică din Belarus se referă la ansamblul forțelor politice și civice belaruse care contestă regimul președintelui Aleksandr Lukașenko și susțin tranziția țării către un sistem democratic. Mișcarea s-a consolidat după alegerile prezidențiale din august 2020, contestate de opoziție și de numeroși observatori internaționali, urmate de proteste și de o represiune extinsă împotriva opoziției și societății civile.

Svetlana Tihanovskaya, care a candidat la scrutinul din 2020 și a plecat ulterior în exil, este recunoscută drept lideră a forțelor democratice belaruse.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: