RBC

Câți bani a câștigat Putin în anul 2021? Kremlinul a publicat declarația de venit a președintelui rus

În anul 2021, președintele rus Vladimir Putin a obținut 10,2 milioane ruble (122,5 mii de dolari).  Potrivit declarației de avere și venit, publicat pe 15 aprilie, pe site-ul Kremlinului, Putin a inclus și mai multe proprietăți, potrivit Tass.

Lista proprietăților declarate de președintele Rusiei nu s-a schimbat în decursul acestui an. Detine un apartament de 77 mp2 și un garaj de 18 mp2 , două mașini GAZ M21, o mașină „Niva” și remorcă „Skif”. Putin mai are și un apartament de 153,7 mp2 și un loc de garaj de 18 mp2. Toate proprietățile sunt în Rusia.

Venitul lui Putin practic nu se schimbă de la an la an. În 2021, președintele Federației Ruse a câștigat 10,2 milioane de ruble (122,5 mii USD), în 2020 – 10,0 milioane de ruble, în 2019 – 9,7 milioane. Cifra maximă a fost înregistrată în declarația pentru 2017 – 18,7 milioane de ruble, după vânzarea unui teren de 1,5 mii mp2.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

clujust.ro

Avocații au intrat în grevă generală, dar anunță excepții: „Situația poate fi soluționată numai de Maia Sandu”

A început greva generală a avocaților din Republica Moldova, care va dura până la Congresul Extraordinar al Avocaților din 25 iulie. În urma discuțiilor purtate luni, 14 iulie, cu autoritățile, la Ministerul Justiției, s-au stabilit unele excepții de la grevă, pentru a asigura continuitatea asistenței juridice.

Potrivit unui comunicat al Uniunii Avocaților din Republica Moldova (UARM), la ședință au participat reprezentanți ai organizației, ai Ministerului Justiției, Parlamentului, Aparatului Președintei Republicii Moldova, Consiliului Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat (CNAJGS), avocați și consilierul prim-ministrului.

„În cadrul discuțiilor, reprezentanții Uniunii Avocaților au prezentat informația privind situația gravă creată în profesia de avocat în legătură cu adoptarea de către Parlamentul Republicii Moldova a amendamentului deputatului Efimia Bandalac cu privire la avocatură, fără consultarea profesiei de avocat, fapt care aduce atingere gravă independenței, libertății și autonomiei profesiei de avocat, iar în consecință afectează dreptul cetățeanului la asistență juridică calificată. La fel, au fost descrise blocajele în aplicarea legii cu privire la avocatură, legate de modificările operate prin acest amendament”, se menționează în comunicat.

În cadrul discuțiilor, președintele UARM, Dorin Popescu, a declarat că greva a fost inițiată și pentru a forța deschiderea unui dialog instituțional:

„Decizia privind greva a fost luată inclusiv pentru a convinge autoritățile să accepte un dialog deschis – fapt care s-a realizat”, a spus Popescu.

Totodată, el a menționat că avocații vor decide asupra pașilor următori în cadrul Congresului Extraordinar al Avocaților din 25 iulie.

Reprezentanții Parlamentului au admis că au greșit când au propus amendamentul la Lege, fără a consulta profesia de avocat și regretă că nu a fost respectată procedura de adoptare a legii.

Secretarul General al Parlamentului a precizat că legea adoptată fiind o lege organică, aceasta nu mai poate fi modificată de actualul legislativ la moment, iar orice ajustare se poate face doar într-o legislatură viitoare.

Avocații consideră că soluționarea situației este posibilă doar prin nepromulgarea legii de către președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, motiv pentru care revendicarea privind nepromulgarea legii rămâne actuală.

„Toți participanții au fost de acord că revendicarea avocaților privind nepromulgarea legii adoptate poate fi soluționată numai de președinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu”, precizează UARM.

Reprezentanții CNAJGS au semnalat că acceptă dreptul avocaților la grevă, însă, această situație poate afecta grav accesul la justiție a persoanelor vulnerabile. În context, Uniunea a stabilit că greva generală se menține, cu câteva excepții. Astfel, avocații vor putea interveni în următoarele situații:

  • acțiuni procesuale privind reținerea;
  • demersuri privind aplicarea sau prelungirea măsurilor preventive (arest, arest la domiciliu, control judiciar);
  • cauze privind violența în familie;
  • procese cu participarea minorilor;
  • cauze ce implică cetățeni străini sau apatrizi aflați în custodia statului.

UARM a respins propunerea Ministerului Justiției de a crea un grup de lucru comun în context electoral, argumentând că „o astfel de structură ar fi trebuit instituită anterior promovării modificărilor legislative”.

În comunicat se mai arată că prevederile controversate – precum includerea reprezentanților Ministerului Justiției în comisiile interne ale Uniunii și interzicerea mandatelor succesive – nu se regăsesc în practica statelor membre ale Uniunii Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: