CC a respins cererea de suspendare a decretului privind desemnarea Nataliei Gavrilița la funcția de prim-ministru

Curtea Constituțională respinge cererea de suspendare a acțiunii decretului președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, din 11 februarie privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru. Sesizarea a fost depusă de către deputații socialiști Vasile Bolea, Grigore Novac și Alexandr Suhodolscki. Aceștia au mai cerut conducerii Parlamentului să nu accepte convocarea ședinței pentru audierea Nataliei Gavrilița. 

„Examinând solicitarea de suspendare, Curtea reține că autorii ei nu au argumentat survenirea eventualelor prejudicii iminente în cazul nesuspendării Decretului nr. 32-IX din 11 februarie 2021. Chiar dacă riscul este abstract, cererile cu privire la suspendarea acțiunii actelor sesizate trebuie motivate convingător, nu prin simpla enumerare a unor valori fundamentale. Doar invocarea riscului şi enumerarea unor valori fundamentale nu reprezintă o motivare suficientă şi convingătoare în vederea suspendării acțiunii actului sesizat”, se arată în decizia CC.

Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al R. Moldova.

Pe 23 februarie 2021 va avea loc ședința Curții în cadrul căreia va fi examinată sesizarea depusă de socialiști.

Într-o primă reacție pe Telegram, liderul PSRM, Igor Dodon, s-a arătat satisfăcut de decizia Curții, spunând că, de facto, decretul este blocat și că de decizia viitoare a Curții Constituționale depinde dacă R. Moldova se va transforma în republică prezidențială sau va rămâne parlamentară.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Le Monde

Time: numărul morților în timpul protestelor din Iran a depășit 200 de persoane

Cel puțin 217 participanți la protestele în masă din capitala Iranului, Teheran, ar fi decedat în urma confruntărilor cu forțele de securitate ale statului. Informația a fost raportată de un medic local pentru publicația Time, sub protecția anonimatului.

Potrivit interlocutorului Time, moartea a 217 protestatari a fost înregistrată în șase spitale din capitala Iranului. Majoritatea au decedat în urma rănilor provocate de gloanțe. Pe 9 ianuarie, autoritățile au scos din spitale trupurile celor uciși.

Jurnaliștii de The Times menționează că nu au putut verifica independent aceste date.

Organizația iraniană pentru drepturile omului HRANA a informat că, până la 9 ianuarie, au fost documentate 65 de decese, printre care 50 de protestatari și 15 membri ai forțelor de securitate. Iar grupul pentru drepturile omului Hengaw a comunicat că, în ultimele două săptămâni, au fost arestați peste 2 500 de protestatari.

Amintim că Iran este cuprins de un val de proteste masive începând din 28 decembrie 2025, inițial declanșat de nemulțumiri legate de situația economică, inclusiv inflația ridicată și devalorizarea monedei naționale. Ulterior, protestele s-au extins și au inclus cereri privind înlăturarea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și a sistemului de conducere al republicii islamice. În această săptămână, manifestațiile s-au intensificat după ce fiul ultimului șah al Iranului și lider al opoziției în exil, Reza Pahlavi, a făcut apel la acțiuni de stradă și mobilizare. În contextul intensificării demonstrațiilor, autoritățile iraniene au întrerupt internetul, într-o încercare de a limita coordonarea protestelor și accesul la informații.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: