jurnal.md

Ce au găsit procurorii anticorupție la Ruslan Popov, în urma perchezițiilor 

Procuratura Anticorupție (PA) informează că, pe 7 mai, au fost efectuate percheziții la domiciliul lui Ruslan Popov, fostul adjunct al Procurorului General suspendat, precum şi la domiciliul unui complice al acestuia, vizaţi în cadrul unui dosar de spălarea banilor. În rezultatul perchezițiilor, la domiciliul lui Popov au fost ridicate documente și înscrisuri de ciornă, 3 telefoane mobile, un bloc de sistem, o agendă personală și alte înscrisuri care indică asupra unor mijloace băneşti în euro.

La complicele acestuia au fost depistate şi ridicate 3 telefoane mobile, 2 stick-uri şi o carte de vizită, care urmează să fie analizate şi cercetate în ansamblu cu alte probe administrate în cadrul acestei cauze penale – comunică Procuratura Anticorupție.

PA menționează că Ruslan Popov, fostul adjunct al Procurorului General suspendat, este suspectat de faptul tăinuirii şi deghizării naturii, originii, dar şi deplasării proprietăţii reale a unui bun imobil, aflat în centrul capitalei, pe care îl deţinea în calitate de beneficiar efectiv.

Mai exact, acesta în perioada anilor 2013-2019 a înregistrat dreptul de proprietate asupra bunului imobil vizat pe numele unei persoane interpuse, în scopul tăinuirii veniturilor ilicite investite în acest bun, care se atribuie la categoria proporţiilor deosebit de mari.

La această etapă a efectuării urmăririi penale pe caz, în privinţa ex-adjunctului Procurorului General suspendat, nu a fost aplicată nici o măsură procesuală de constrângere. Acesta a fost citat la Procuratura Anticorupţie pentru a i se aduce la cunoştinţă ordonanţa de recunoaştere în calitate de bănuit şi a fi audiat pe marginea circumstanţelor cazului investigat.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/Facebook

Sondaj: Peste 80% dintre cetățeni consideră că Moldova nu este pregătită pentru o agresiune externă

Peste 80% dintre cetățeni consideră că Republica Moldova nu este pregătită să facă față unei agresiuni externe, potrivit unui sondaj realizat de centrul de cercetări sociologice CBS AXA și prezentat în ajunul Moldova Security Forum 2026. Peste 60% dintre respondenți spun că țara nu este deloc pregătită pentru un posibil atac armat, iar aproape 24% consideră că este pregătită într-o mică măsură.

Potrivit directorului adjunct al CBS AXA, Vasile Cantarji, 82% dintre cei chestionați nu se simt suficient de informați și pregătiți pentru o situație critică și nu știu ce ar trebui să facă. „S-a constatat că informarea trebuie făcută nu de principalele instituții ale statului, ci de instituțiile de profil, în care, după cum arată studiul, cetățenii tind să aibă mai multă încredere”, a declarat acesta.

Astfel, peste 50% dintre respondenți au un nivel ridicat de încredere în Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar 35% – în biserică. În schimb, de exemplu, în Guvern, Parlament și judecători au încredere aproximativ între 4 și 6% dintre respondenți.

Printre principalele amenințări la adresa securității țării, respondenții au indicat atât războiul, cât și probleme interne. Corupția a fost menționată de peste 15%, sărăcia – de 13,5%, iar războiul din Ucraina – de puțin peste 13,5%. Dependența energetică și dezinformarea au fost indicate de aproape 10% fiecare. Alte răspunsuri au vizat instabilitatea economică, criminalitatea și agresiunea externă, iar 6,5% nu au putut răspunde.

Studiul a mai arătat că șase din zece cetățeni consideră că Moldova are nevoie în continuare de sprijin extern pentru consolidarea securității și apărării. Aproape două treimi dintre respondenți consideră importantă cooperarea cu Uniunea Europeană și România pentru dezvoltarea țării. Totuși, doar aproximativ 4% văd aderarea la NATO drept o soluție pentru securitatea Moldovei. Majoritatea, circa 45%, susțin neutralitatea.

Directorul executiv al Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a pus opoziția față de aderare pe seama percepției că NATO s-ar pregăti să atace și să ocupe alte țări, în loc să fie văzută ca o alianță defensivă care asigură pacea în regiune. „De aceea, cetățeanul se pronunță împotriva aderării directe a Republicii Moldova la NATO”, a explicat el.

În cazul unei situații de urgență majore, precum un cutremur sau o inundație, aproximativ 33% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să ceară ajutor în primul rând țărilor UE. Rusia a fost indicată de circa 16%, iar România – de 15%. Țările CSI, NATO, ONU și Ucraina au fost alese de câte 4% sau mai puțin.

Sondajul a fost realizat în perioada 25 august – 9 septembrie 2026, pe un eșantion de 2.009 persoane cu vârsta de cel puțin 18 ani. Marja de eroare este de 2,2%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: