imagine simbol

Ce facem în cazul unui dezastru nuclear? Sfaturi de la șeful Direcției sănătate a Chișinăului, Boris Gîlcă

Șeful Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău, Boris Gîlcă, se arată îngrijorat de faptul că Ministerul Sănătății și alte structuri competente nu ghidează populația și nici nu anunță ce ar trebui să facă în caz de dezastru nuclear. Potrivit funcționarului, incidentele de la centrala atomică de la Zaparojie, aflată la doar 740 de km distanță de Moldova, reprezintă un pericol real pentru siguranța și sănătatea inclusiv a moldovenilor.

„În acest război nimic nu este sigur sau logic. Vrem să credem cu toată certitudinea că lucrurile vor fi sub control și nu vom avea incidente cu urmări al unui dezastru nuclear. Dar există un risc probatoriu – fie prin probleme de întreținere, fie prin bombardare sau distrugere deliberată”, a scris Gîlcă pe pagina sa de Facebook.

Funcționarul s-a arătat îngrijorat și a acuzat autoritățile din sănătate că nu ar comunica și nu ar ghida cetățenii cu privire la eventualele riscuri și acțiunile pe care ar trebui să le întreprindă în caz de atac sau pericol nuclear.   „Nu anunță nimic și nu ne ghidează ce să facem în caz de un dezastru nuclear… Suntem totuși sau nu în Stare de urgență pe teritoriul Republicii Moldova din cauza războiului din Ucraina și a riscurilor de securitate din regiune?”, se întreabă Gîlcă.

În contextul situației din apropierea centralei de la Zaparojie, Gîlcă anunță că specialiștii Primăriei Chișinău au elaborat o serie de sfaturi pentru populație. Astfel, în caz de dezastru nuclear, oamenii sun îndemnați să rămână într-un spațiu închis, să închidă toate ușile, ferestrele și canalele de aerisire sau să oprească sistemele de ventilație, dacă ele există.

„Dacă va aflați în mașină, închideți geamurile, opriți sistemul de ventilație și părăsiți zona afectată. Scoateți-vă hainele și puneți-le în saci de plastic. Curățați-vă părul și corpul prin spălare. Această precauție va îndepărta eventuale particule de praf radioactiv”, mai anunță Gâlcă.

Pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de către glanda tiroidă, specialiștii primăriei recomandată administrarea pastilelor de Iodură de potasiu. „Dar aceste pastile sunt recomandate doar în cazul unui accident nuclear major, aceste pastile nu au efect preventiv”, anunță Gîlcă.

„Medicii ne spun că Iodul stabil (neradioactiv) din aceste pastile va fi repede absorbit de tiroidă și va opri acumularea de iod radioactiv. Iodul radioactiv va fi apoi eliminat mai rapid din organism pe cale metabolică. Ministerul Sănătății ar trebui să vină cu mai multe clarificări pe acest subiect: de unde luăm aceste pastile, dozele necesare conform vârstei și, în general, dacă avem asemenea preparate suficiente în farmacii și depozite farmaceutice. Totodată să ne spună și cui nu sunt recomandate aceste preparate…”, a mai scris Gîlcă.

Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 1.200 de tone de combustibile nuclear sunt stocate în prezent la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, care se află sub controlul trupelor ruse din martie. La sfârșitul săptămânii trecute, tensiunile din jurul centralei nucleare s-au întețit, aceasta fiind supusă bombardamentelor. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de deschiderea focului – acțiune ce a cauzat mai multe disfuncții ale centralei nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și compania ucraineană de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, au anunțat că există „un risc serios” pentru funcționarea în siguranță a centralei în urma atacului militar asupra zonei din apropierea centralei de la Zaporojie. Acțiunile militare din zonă au fost condamnate de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, de oficialii europene, SUA și Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NewsMaker/Tudor Mardei

„Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez”. Reacții după precizările Maiei Sandu privind unirea

Noile declarații ale președintei Maia Sandu privind o eventuală Unire a Republicii Moldova cu România, făcute în cadrul conferinței de presă din 22 ianuarie, au stârnit un val de reacții critice în spațiul public, în special din partea unioniștilor. Aceștia o acuză pe șefa statului că ar fi abandonat idealul reunirii, după ce Sandu a afirmat că ideea nu este susținută de o majoritate a cetățenilor și că autoritățile vor acționa strict în baza voinței populare, cu prioritate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Declarațiile au fost întâmpinate cu reacții dure din partea unor politicieni și activiști unioniști.

Liderul Partidului Național Moldovenesc, și unionistul Dragoș Galbur, a afirmat că șefa statului nu are un plan de reunificare și că discursul său confirmă faptul că integrarea europeană rămâne singurul obiectiv strategic promovat de actuala guvernare.

„Multă lume a încercat să mă convingă în ultimele zile că va fi abordat anume subiectul reunirii cu România. Nu are cum. Conferința de presă de azi mi-a dat dreptate. Niciun plan de reunire. Integrare europeană, creșterea economiei și consolidarea apărării Republicii Moldova. Vom face noi Unirea”, a scris Galbur într-o reacție publică.

Și ex-deputata și fosta secretară de stat în Guvernul României, Ana Guțu, a criticat modul în care subiectul Unirii a fost abordat în conferința de presă, susținând că tema a fost evitată și înlocuită cu un discurs tehnic despre integrarea europeană. În opinia sa, declarațiile Maiei Sandu au produs o dezamăgire profundă în rândul susținătorilor unirii.

Unioniștii și-au luat un duș glacial groenlandez (Care referendum? Care Unire?!) – trebuie să ai mare talent de manipulare/eschivare ca să răspunzi la întrebările despre Unire fără să rostești cuvântul „Unire”, a declarat aceasta.

Poziții critice au fost exprimate și de reprezentanți ai societății civile. Activista Inna Virtosu a declarat că ideea Unirii este „pusă pe pauză” și utilizată mai degrabă ca instrument retoric, în timp ce problemele interne ale statului rămân nerezolvate.

Pe scurt: Unirea se amână. Direcția oficială rămâne Uniunea Europeană. Ni se prezintă o listă frumos ambalată de priorități:- politica externă orientată spre UE;- combaterea corupției, investiții în armată; protecția copiilor și adolescenților. Sună bine. Aproape impecabil. Doar că realitatea de jos nu se aliniază cu discursul de sus.Statul pare blocat între promisiuni mari și rezultate mici. Când ideea Unirii apare, e mai degrabă ca instrument retoric decât ca proiect real. Când nu mai funcționează, e pusă la sertar”, a subliniat activista.

În același timp, mai mulți jurnaliști și analiști au oferit interpretări mai nuanțate. Jurnalistul CaleaEuropeană.ro, Robert Lupițu, consideră că mesajul Maiei Sandu indică o abordare strategică, în care aderarea la Uniunea Europeană este „planul A”, iar Unirea cu România ar putea deveni o opțiune alternativă, în funcție de evoluțiile politice și geopolitice.

Dacă trecem de fraza rostită fără ezitare în interviul cu jurnaliștii britanici – „Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România” -, Maia Sandu a continuat și în acel interviu cu aceleași argumente prezentate astăzi. Aderarea la UE este planul A, unirea ar fi planul B. Și de aici începe jocul. Dacă UE și R. Moldova găsesc cum să accelereze aderarea, trecând peste veto-ul ungar legat de Ucraina (aflată la pachet cu Moldova), atunci planul B cade. De UE și statele membre depinde și posibil ca mesajul Maiei Sandu să fie un semnal al potențialelor evoluții”, consideră jurnalistul.

Robert Lupițu mai spune că pe măsură ce Republica Moldova nu ar reuși să finalizeze negocierile de aderare la UE până în 2028, ideea unirii cu România poate deveni, din perspectiva Chișinăului, “scurtătura” către UE.

La rândul său, jurnalistul Deutsche Welle, Vitalie Ciobanu, a apreciat că, în actualul context regional, Unirea nu mai este doar un ideal istoric, ci poate fi percepută ca o posibilă soluție de siguranță pentru Republica Moldova

„Un lider politic al unei țări mici, amenințate cu pieirea, este obligat să se gândească la soluții alternative. Astfel că Unirea, văzută ca un ideal romantic, ca un deziderat istoric care putea fi plasat pe umerii generațiilor viitoare, a devenit azi pentru moldoveni o soluție „de avarie”, o șansă de supraviețuire”, a subliniat acesta.

Amintim că în conferința de presă din 22 ianuarie, răspunzând la întrebările jurnaliștilor, Maia Sandu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România este una dintre modalitățile care ar asigura faptul că țara noastră va rămâne parte a lumii libere și va trăi în pace

Totuși, șefa statului a reiterat că actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară. „Suntem o țară democratică și mergem strict după decizia cetățenilor”, a menționat ea.

Totodată, Maia Sandu a precizat că nu a discutat cu liderii europeni subiectul unei eventuale uniri dintre cele două state.

***

Remintim că, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat la podcastul britanic „The Rest Is Politics” că ar vota „DA” în eventualitatea organizării unui referendum privind unirea cu România. Oficiala a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida reziliența Republicii Moldova, în contextul în care Federația Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei și a încercat să influențeze procesele electorale din Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: