Viață

Ce facem în cazul unui dezastru nuclear? Sfaturi de la șeful Direcției sănătate a Chișinăului, Boris Gîlcă

Ecaterina Arvintii
| 9 august, 2022
12:27

Șeful Direcției generale asistență socială și sănătate din cadrul Primăriei Chișinău, Boris Gîlcă, se arată îngrijorat de faptul că Ministerul Sănătății și alte structuri competente nu ghidează populația și nici nu anunță ce ar trebui să facă în caz de dezastru nuclear. Potrivit funcționarului, incidentele de la centrala atomică de la Zaparojie, aflată la doar 740 de km distanță de Moldova, reprezintă un pericol real pentru siguranța și sănătatea inclusiv a moldovenilor.

„În acest război nimic nu este sigur sau logic. Vrem să credem cu toată certitudinea că lucrurile vor fi sub control și nu vom avea incidente cu urmări al unui dezastru nuclear. Dar există un risc probatoriu – fie prin probleme de întreținere, fie prin bombardare sau distrugere deliberată”, a scris Gîlcă pe pagina sa de Facebook.

Funcționarul s-a arătat îngrijorat și a acuzat autoritățile din sănătate că nu ar comunica și nu ar ghida cetățenii cu privire la eventualele riscuri și acțiunile pe care ar trebui să le întreprindă în caz de atac sau pericol nuclear. „Nu anunță nimic și nu ne ghidează ce să facem în caz de un dezastru nuclear… Suntem totuși sau nu în Stare de urgență pe teritoriul Republicii Moldova din cauza războiului din Ucraina și a riscurilor de securitate din regiune?”, se întreabă Gîlcă.

În contextul situației din apropierea centralei de la Zaparojie, Gîlcă anunță că specialiștii Primăriei Chișinău au elaborat o serie de sfaturi pentru populație. Astfel, în caz de dezastru nuclear, oamenii sun îndemnați să rămână într-un spațiu închis, să închidă toate ușile, ferestrele și canalele de aerisire sau să oprească sistemele de ventilație, dacă ele există.

„Dacă va aflați în mașină, închideți geamurile, opriți sistemul de ventilație și părăsiți zona afectată. Scoateți-vă hainele și puneți-le în saci de plastic. Curățați-vă părul și corpul prin spălare. Această precauție va îndepărta eventuale particule de praf radioactiv”, mai anunță Gâlcă.

Pentru a preveni absorbirea iodului radioactiv de către glanda tiroidă, specialiștii primăriei recomandată administrarea pastilelor de Iodură de potasiu. „Dar aceste pastile sunt recomandate doar în cazul unui accident nuclear major, aceste pastile nu au efect preventiv”, anunță Gîlcă.

„Medicii ne spun că Iodul stabil (neradioactiv) din aceste pastile va fi repede absorbit de tiroidă și va opri acumularea de iod radioactiv. Iodul radioactiv va fi apoi eliminat mai rapid din organism pe cale metabolică. Ministerul Sănătății ar trebui să vină cu mai multe clarificări pe acest subiect: de unde luăm aceste pastile, dozele necesare conform vârstei și, în general, dacă avem asemenea preparate suficiente în farmacii și depozite farmaceutice. Totodată să ne spună și cui nu sunt recomandate aceste preparate…”, a mai scris Gîlcă.

Potrivit autorităților ucrainene, aproximativ 1.200 de tone de combustibile nuclear sunt stocate în prezent la centrala nucleară din Zaporojie, în sudul Ucrainei, care se află sub controlul trupelor ruse din martie. La sfârșitul săptămânii trecute, tensiunile din jurul centralei nucleare s-au întețit, aceasta fiind supusă bombardamentelor. Rusia și Ucraina s-au acuzat reciproc de deschiderea focului – acțiune ce a cauzat mai multe disfuncții ale centralei nucleare. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și compania ucraineană de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, au anunțat că există „un risc serios” pentru funcționarea în siguranță a centralei în urma atacului militar asupra zonei din apropierea centralei de la Zaporojie. Acțiunile militare din zonă au fost condamnate de liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, de oficialii europene, SUA și Moldova.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

accident nuclear, boris gîlcă, ce trebuie să faci, dezastru nuclear, faturi, sfaturi populație

Știri similare

Război în Ucraina

Centrala Zaporojie, atacată cu drone. AIEA avertizează: „Riscul unui accident nuclear major crește”

Bani

MAN-ul funcționarilor din Chișinău. Educatori, directori de școli, medici de familie și angajați ai Primăriei – finanțatori ai partidului lui Ceban

Transnistria

Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Mihaela Conovali
| 11 decembrie, 2025
16:15

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.