Va fi Moldova o republică parlamentară sau prezidențială? Ar putea cetățenii să rezolve problema privind lichidarea Moldovei ca stat în cadrul unui referendum? Ar trebui oare să fie limitate competențele Curții Constituționale și să fie consolidat în Constituție statutul Transnistriei și interdicția „traseismului politic”? Aceste și alte întrebări ar trebui să fie soluționate prin reforma constituțională inițiată de președintele Igor Dodon. NM a analizat, cine și cum va reforma Constituția și este posibil oare ca în situația politică actuală să fie realizat proiectul reformei prin intermediul parlamentului.
De ce președintele a inițiat reforma constituțională
Dodon a consacrat inițiativa sa, în mod simbolic, Zilei Constituției care este marcată în Moldova la 29 iulie. Anume în această zi, președintele a anunțat despre crearea unei comisii speciale pentru reforma constituțională. Din aceasta fac parte foști judecători ai Curții Constituționale, doctori în drept, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor – în total, aproape 20 de persoane.
Dodon a menționat că această reformă este necesară pentru a soluționa problemele privind instabilitatea puterii de stat, blocarea activității instituțiilor statului și intervenția politicului în justiția constituțională. În opinia lui Dodon, în Constituție ar trebui „să fie concretizate competențele și statutul Curții Constituționale (CC) și ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), să fie revizuite unele decizii ale CC care au depășit cadrul constituțional” și să fie exclusă prevederea despre posibilitatea lichidării statului în urma rezultatelor unui referendum.
Ce vor reforma
Curtea Constituțională
Pavel Midrigan, doctor în drept, membru al comisiei, a comunicat pentru NM că în multe privințe, ideea revizuirii Constituției este condiționată de hotărârile controversate pe care Curtea Constituțională le-a emis începând cu anul 2013. El afirmă că, interpretând Constituția, Curtea Constituțională a diminuat importanța acesteia și și-a depășit competențele, stabilind că deciziile CC sunt mai presus de Constituție. De aceea au decis să fie revizuite rolul și competențele CC.
Dumitru Pulbere, ex-președinte al CC, președintele comisiei, a subliniat, la rândul său, că în multe țări, inclusiv în România, judecătorii CC nu au competențele de a interpreta Constituția. El a mai menționat că în multe țări, se pot adresa către CC nu doar instituțiile statului și funcționarii de rang înalt, dar și cetățenii de rând: în România, de exemplu, aproximativ 90 la sută dintre chestiunile care sunt examinate de CC sunt plângeri din partea cetățenilor. Potrivit lui Pulbere, o asemenea practică ar putea fi preluată și de Moldova (în prezent, la CC au dreptul să se adreseze președintele, guvernul, ministrul justiției, procurorul general, deputații, Curtea Supremă de Justiție și Adunarea Populară a Găgăuziei).
Comisia intenționează să revadă și componența Curții Constituționale și procedura de alegere a membrilor CC. Potrivit afirmațiilor lui Pulbere, CC, care acum este constituită din șase membri, ar putea avea până la șapte sau nouă membri, dar au fost propuneri și până la 12. Iar Pavel Midrigan a spus că a propus ca membrii CC să fie aleși de o comisie independentă. Midrigan consideră că astfel, va fi posibilă eliminarea influenței politicului asupra Curții Constituționale (în prezent, parlamentul, guvernul și CSM aleg câte doi membri ai CC).
Dubla cetățenie și „traseismul politic”
Membrii comisiei formate de Dodon sunt de părere că amendamentele la Constituție ar trebui să vizeze și dubla cetățenie a deputaților și a funcționarilor. Midrigan a menționat că președintele, deputații, membrii guvernului, colaboratorii serviciilor speciale și membrii CC nu ar trebui să dețină dublă cetățenie.
De asemenea, există propunerea de a consolida în Constituție interdicția privind schimbarea fracțiunii de către deputați. Pulbere susține că în această chestiune încă nu există o poziție coordonată a membrilor comisiei. El însă a subliniat că în nicio țară dezvoltată nu există un traseism politic atât de larg ca cel din Moldova.
Referendumul despre lichidarea statului
Printre altele, comisia intenționează să excludă din Constituție articolul care prevede posibilitatea de a lichida statul în urma rezultatelor referendumului. Pulbere a presupus că această prevedere a fost inclusă în Constituție la insistența unioniștilor: „În nicio țară din lume nu există un asemenea punct în Constituție”.
Asemenea chestiuni nu pot fi supuse referendumului, pentru că și în procesul votării, și în rezultatele acesteia ar putea fi erori care se vor finaliza cu lichidarea statului, a subliniat Midrigan.
Transnistria, limba
Midrigan a mai menționat că în proiectul de reformă constituțională, membrii comisiei vor încerca să răspundă la toate întrebările care s-au acumulat timp de un sfert de secol după adoptarea actualei Constituții. „Constituția este un organism viu care trebuie să corespundă timpului său”, a menționat Midrigan.
El mai susține că printre altele, comisia va trebui să decidă, Moldova este o republică parlamentară sau prezidențială. O altă chestiune, potrivit lui, ține de statutul Transnistriei care, în comparație cu statutul Găgăuziei, nu este consolidat în Constituție. Midrigan a mai menționat că ar trebui să ne clarificăm cu denumirea limbii de stat, întrucât decizia CC în acest sens contravine Constituției. Midrigan consideră că „poporul trebuie să stabilească în cadrul referendumului” denumirea limbii.
Cum va fi realizată reforma constituțională
În Constituție nu este prevăzut faptul ca inițiativa despre reformarea Legii Supreme să vină din partea președintelui. Acest lucru îl pot face doar guvernul, parlamentul sau un grup de inițiativă din 200 mii de cetățeni. Însă comisia intenționează să legitimizeze această inițiativă a președintelui, expediind proiectul de amendamente spre aprobare în guvern și parlament, dar și să-l propună la un referendum național.
Pavel Midrigan a subliniat faptul că realizarea reformei constituționale va fi „foare dificilă”. Inițial, Curtea Constituțională trebuie să dea aviz proiectului. După aceasta, dar nu mai devreme decât peste o jumătate de an, avizul va putea fi examinat în parlament. Pentru adoptarea proiectului de reformă constituțională sunt necesare 67 de voturi ale deputaților. Dacă parlamentul nu-l va adopta în decurs de un an, proiectul va expira.
***
Președintele Dodon a acordat un termen de un an pentru elaborarea reformei constituționale. Însă Pulbere susține că, la necesitate, acest termen ar putea fi prelungit. De fapt, Pulbere consideră că membrii comisiei ar putea să se încadreze în termen, pentru că ea are „un fundament bun”: „Constituția actuală a fost adoptată în anul 1994 și atunci ea a fost excelentă. Ea era superioară multor Constituții care au fost adoptate în statele postsovietice”.
Ședințele comisiei pentru reforma constituțională urmează să fie publice. Peste o jumătate de an, comisia intenționează să organizeze o conferință internațională pentru a discuta proiectul de amendamente la Constituția Republicii Moldova. De asemenea, acesta urmează să fie supus dezbaterilor publice și să nu rămână în afara atenției Comisiei de la Veneția.
