Politică

Ce fel de reformă constituțională pregătește Dodon și echipa sa. Analiză NM

Nadejda Coptu
| 17 august, 2020
14:41

Va fi Moldova o republică parlamentară sau prezidențială? Ar putea cetățenii să rezolve problema privind lichidarea Moldovei ca stat în cadrul unui referendum? Ar trebui oare să fie limitate competențele Curții Constituționale și să fie consolidat în Constituție statutul Transnistriei și interdicția „traseismului politic”? Aceste și alte întrebări ar trebui să fie soluționate prin reforma constituțională inițiată de președintele Igor Dodon. NM a analizat, cine și cum va reforma Constituția și este posibil oare ca în situația politică actuală să fie realizat proiectul reformei prin intermediul parlamentului.

De ce președintele a inițiat reforma constituțională

Dodon a consacrat inițiativa sa, în mod simbolic, Zilei Constituției care este marcată în Moldova la 29 iulie. Anume în această zi, președintele a anunțat despre crearea unei comisii speciale pentru reforma constituțională. Din aceasta fac parte foști judecători ai Curții Constituționale, doctori în drept, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii și ai Consiliului Superior al Procurorilor – în total, aproape 20 de persoane.

Dodon a menționat că această reformă este necesară pentru a soluționa problemele privind instabilitatea puterii de stat, blocarea activității instituțiilor statului și intervenția politicului în justiția constituțională. În opinia lui Dodon, în Constituție ar trebui „să fie concretizate competențele și statutul Curții Constituționale (CC) și ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), să fie revizuite unele decizii ale CC care au depășit cadrul constituțional” și să fie exclusă prevederea despre posibilitatea lichidării statului în urma rezultatelor unui referendum.

Ce vor reforma

Curtea Constituțională

Pavel Midrigan, doctor în drept, membru al comisiei, a comunicat pentru NM că în multe privințe, ideea revizuirii Constituției este condiționată de hotărârile controversate pe care Curtea Constituțională le-a emis începând cu anul 2013. El afirmă că, interpretând Constituția, Curtea Constituțională a diminuat importanța acesteia și și-a depășit competențele, stabilind că deciziile CC sunt mai presus de Constituție. De aceea au decis să fie revizuite rolul și competențele CC.

Dumitru Pulbere, ex-președinte al CC, președintele comisiei, a subliniat, la rândul său, că în multe țări, inclusiv în România, judecătorii CC nu au competențele de a interpreta Constituția. El a mai menționat că în multe țări, se pot adresa către CC nu doar instituțiile statului și funcționarii de rang înalt, dar și cetățenii de rând: în România, de exemplu, aproximativ 90 la sută dintre chestiunile care sunt examinate de CC sunt plângeri din partea cetățenilor. Potrivit lui Pulbere, o asemenea practică ar putea fi preluată și de Moldova (în prezent, la CC au dreptul să se adreseze președintele, guvernul, ministrul justiției, procurorul general, deputații, Curtea Supremă de Justiție și Adunarea Populară a Găgăuziei).

Comisia intenționează să revadă și componența Curții Constituționale și procedura de alegere a membrilor CC. Potrivit afirmațiilor lui Pulbere, CC, care acum este constituită din șase membri, ar putea avea până la șapte sau nouă membri, dar au fost propuneri și până la 12. Iar Pavel Midrigan a spus că a propus ca membrii CC să fie aleși de o comisie independentă. Midrigan consideră că astfel, va fi posibilă eliminarea influenței politicului asupra Curții Constituționale (în prezent, parlamentul, guvernul și CSM aleg câte doi membri ai CC).

Dubla cetățenie și „traseismul politic”

Membrii comisiei formate de Dodon sunt de părere că amendamentele la Constituție ar trebui să vizeze și dubla cetățenie a deputaților și a funcționarilor. Midrigan a menționat că președintele, deputații, membrii guvernului, colaboratorii serviciilor speciale și membrii CC nu ar trebui să dețină dublă cetățenie.

De asemenea, există propunerea de a consolida în Constituție interdicția privind schimbarea fracțiunii de către deputați. Pulbere susține că în această chestiune încă nu există o poziție coordonată a membrilor comisiei. El însă a subliniat că în nicio țară dezvoltată nu există un traseism politic atât de larg ca cel din Moldova.

Referendumul despre lichidarea statului

Printre altele, comisia intenționează să excludă din Constituție articolul care prevede posibilitatea de a lichida statul în urma rezultatelor referendumului. Pulbere a presupus că această prevedere a fost inclusă în Constituție la insistența unioniștilor: „În nicio țară din lume nu există un asemenea punct în Constituție”.

Asemenea chestiuni nu pot fi supuse referendumului, pentru că și în procesul votării, și în rezultatele acesteia ar putea fi erori care se vor finaliza cu lichidarea statului, a subliniat Midrigan.

Transnistria, limba

Midrigan a mai menționat că în proiectul de reformă constituțională, membrii comisiei vor încerca să răspundă la toate întrebările care s-au acumulat timp de un sfert de secol după adoptarea actualei Constituții. „Constituția este un organism viu care trebuie să corespundă timpului său”, a menționat Midrigan.

El mai susține că printre altele, comisia va trebui să decidă, Moldova este o republică parlamentară sau prezidențială. O altă chestiune, potrivit lui, ține de statutul Transnistriei care, în comparație cu statutul Găgăuziei, nu este consolidat în Constituție. Midrigan a mai menționat că ar trebui să ne clarificăm cu denumirea limbii de stat, întrucât decizia CC în acest sens contravine Constituției. Midrigan consideră că „poporul trebuie să stabilească în cadrul referendumului” denumirea limbii.

Cum va fi realizată reforma constituțională

În Constituție nu este prevăzut faptul ca inițiativa despre reformarea Legii Supreme să vină din partea președintelui. Acest lucru îl pot face doar guvernul, parlamentul sau un grup de inițiativă din 200 mii de cetățeni. Însă comisia intenționează să legitimizeze această inițiativă a președintelui, expediind proiectul de amendamente spre aprobare în guvern și parlament, dar și să-l propună la un referendum național.

Pavel Midrigan a subliniat faptul că realizarea reformei constituționale va fi „foare dificilă”. Inițial, Curtea Constituțională trebuie să dea aviz proiectului. După aceasta, dar nu mai devreme decât peste o jumătate de an, avizul va putea fi examinat în parlament. Pentru adoptarea proiectului de reformă constituțională sunt necesare 67 de voturi ale deputaților. Dacă parlamentul nu-l va adopta în decurs de un an, proiectul va expira.

***
Președintele Dodon a acordat un termen de un an pentru elaborarea reformei constituționale. Însă Pulbere susține că, la necesitate, acest termen ar putea fi prelungit. De fapt, Pulbere consideră că membrii comisiei ar putea să se încadreze în termen, pentru că ea are „un fundament bun”: „Constituția actuală a fost adoptată în anul 1994 și atunci ea a fost excelentă. Ea era superioară multor Constituții care au fost adoptate în statele postsovietice”.

Ședințele comisiei pentru reforma constituțională urmează să fie publice. Peste o jumătate de an, comisia intenționează să organizeze o conferință internațională pentru a discuta proiectul de amendamente la Constituția Republicii Moldova. De asemenea, acesta urmează să fie supus dezbaterilor publice și să nu rămână în afara atenției Comisiei de la Veneția.

constituția, top, додон, реформа

Știri similare

Video

(VIDEO) Detaliile tragediei din Măgdăcești/Familia Năsui, cu afaceri în Moldova?/„Șmecherii” au compensații?

Viață

Șeful Inspectoratului de Probațiune și-a dat demisia după crima de la Măgdăcești. Ministerul Justiției: „Sistemul a eșuat”⚡️⚡️⚡️

Viață

Tragedia de la Măgdăcești. Cine este vinovat și de ce sistemul a eșuat?

Alexandr Nugmanov
| 2 septembrie, 2026
19:42

Sistemul de protecție a victimelor violenței domestice din Republica Moldova a suferit un eșec fatal. În satul Măgdăcești, un bărbat de 47 de ani și-a împușcat mortal soția, în vârstă de 42 de ani, după care s-a sinucis. Femeia a fost ucisă în pofida faptului că beneficia de două ordonanțe de protecție, iar agresorul purta o brățară electronică de monitorizare. NewsMaker explică de ce, potrivit poliției și inspectoratului de probațiune, sistemul de protecție nu a funcționat și cum acest eșec instituțional ar putea afecta alte victime ale violenței domestice.

Cronologia tragediei

Prima ordonanță de protecție, prin care agresorului din Măgdăcești i se interzicea să se apropie de soția sa, a fost emisă de Judecătoria Criuleni încă pe 16 iulie. Totuși, pe 3 august, bărbatul a încălcat ordonanța, telefonându-i victimei, iar pe 24 august, femeia a solicitat o nouă măsură de protecție. La acel moment, bărbatul nu fusese încă obligat să poarte o brățară electronică, prin intermediul căreia puteau fi monitorizate deplasările sale. Potrivit legii, purtarea brățării electronice este doar una dintre măsurile prevăzute pentru protejarea victimelor violenței domestice.

A doua ordonanță de protecție a fost emisă de instanță pe 25 august. De această dată, măsurile de protecție le-au vizat și pe cele trei fiice ale cuplului, în vârstă de 20, 15 și 7 ani. Totodată, instanța l-a obligat pe bărbat să poarte o brățară electronică, pentru a putea fi monitorizată respectarea măsurilor impuse. Presa a relatat, de asemenea, că femeia depusese cererea de divorț pe 4 august.

Omorul a avut loc în dimineața zilei de 31 august. Potrivit informațiilor preliminare ale anchetei și declarațiilor primarului satului Măgdăcești, Liuba Cojocaru, bărbatul a folosit o armă de foc confecționată artizanal, pe care o deținea ilegal.

Când oamenii legii au ajuns la locul crimei, în dimineața zilei de 31 august, au constatat că bărbatul nu mai purta brățara electronică, iar dispozitivul nu a fost găsit. Se presupune că agresorul a reușit să se debaraseze de dispozitivul de monitorizare înainte de a comite atacul.

Brățara electronică nu a funcționat

Ministra Afacerilor Interne, Daniela Misail-Nichitin, a declarat, în contextul tragediei, că brățara electronică ar fi putut avea o defecțiune tehnică sau un defect de fabricație. „Monitorizarea brățărilor este efectuată de angajații Inspectoratului de Probațiune. În cazul pierderii semnalului GPS sau al apropierii de victimă la o distanță mai mică decât cea permisă, aceștia sunt obligați să informeze poliția. În acest caz, acest lucru nu s-a întâmplat. În consecință, cel mai apropiat echipaj de poliție nu a ajuns la fața locului”, a declarat ministra.

Totodată, ministra a dezmințit informația potrivit căreia fiica de 15 ani, care a găsit victima, ar fi sunat de mai multe ori la 112. „La Serviciul 112, în legătură cu acest caz, a fost recepționat un singur apel, pe 31 august, la ora 09:16. La 09:17, apelul a fost redirecționat către Inspectoratul de Poliție Criuleni. Alte apeluri în legătură cu acest caz nu au fost recepționate”, a precizat ministra.

Indiferent de motivul pentru care semnalul brățării a dispărut, protocoalele de securitate prevăd o intervenție imediată. Într-o astfel de situație, persoana care poartă brățara trebuie contactată de urgență, iar un echipaj de poliție trebuie trimis pentru a verifica locul în care se află aceasta. Și, cel mai important, persoana protejată trebuie avertizată imediat despre un posibil pericol.

Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că bărbatului i-a fost aplicată brățara electronică pe 25 august, la ora 16:50, la Biroul de Probațiune Criuleni. La scurt timp însă, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare, deși cartela SIM continua să transmită date, dar fără informații privind localizarea. Contactat telefonic de inspectori, bărbatul le-a spus că se află la Orhei. La ora 20:34, acesta a sunat la Direcția de monitorizare electronică și a anunțat că pleacă din Republica Moldova pentru 4–5 zile. Ulterior, semnalul GPS a dispărut definitiv.

În perioada 25–30 august, bărbatul s-a aflat în străinătate. Poliția de Frontieră a confirmat că acesta a lipsit din țară în această perioadă. Bărbatul se ocupa cu aducerea automobilelor în Republica Moldova, astfel că deplasările frecvente peste hotare făceau parte din activitatea sa, iar ordonanța de protecție nu îi interzicea să părăsească țara. Pe 28 august, acesta a răspuns la apelul inspectorului de probațiune și a comunicat că se află în Germania.

La revenirea în Moldova, sistemul nu l-a detectat din cauza pierderii semnalului. În dimineața zilei de 31 august, inspectorul a încercat de mai multe ori să îl contacteze telefonic pe bărbat, știind că perioada călătoriei sale expirase, însă acesta nu a răspuns.

Reacția autorităților

Procuratura Generală a pornit un dosar penal pentru stabilirea tuturor circumstanțelor celor întâmplate. În paralel, Inspectoratul Național de Probațiune a anunțat o anchetă internă pentru a stabili dacă angajații instituției au respectat procedurile de monitorizare electronică și cum au gestionat eventualele semnale de risc. O investigație separată este desfășurată, de asemenea, de Inspectoratul de Probațiune, procuratură și poliția din Criuleni.

În ziua următoare tragediei, Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a inițiat propria investigație în legătură cu uciderea femeii de 42 de ani din satul Măgdăcești. În urma acesteia, Ombudsmanul intenționează să ofere o evaluare juridică acțiunilor autorităților în contextul obligațiilor internaționale ale Moldovei. În special, să verifice dacă statul și-a îndeplinit obligațiile privind protejarea dreptului fundamental la viață, garantat de articolul 2 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În plus, situația va fi analizată din perspectiva respectării standardelor Convenției de la Istanbul, care obligă autoritățile să prevină actele de violență domestică și să asigure funcționarea eficientă a mecanismelor legale de protecție a victimelor.

Pe 2 septembrie, directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia. Despre aceasta a anunțat ministrul Justiției. Oficialul consideră că tragedia recentă din satul Măgdăcești a demonstrat incapacitatea sistemului de monitorizare electronică de a asigura protecția victimelor violenței domestice.

Potrivit ministrului, incidentul a scos la iveală lacune procedurale, lipsa resurselor și probleme legate de utilizarea brățărilor electronice în străinătate. El a prezentat statistici potrivit cărora, în prezent, în sistemul de monitorizare se află 354 de persoane, dintre care mai mult de jumătate (190) sunt agresori domestici.

„Ce trebuie însă să facem acum este să corectăm urgent procedurile acolo unde au dat greș și să alocăm resurse unde e necesar. Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus el.

Deputata PAS Doina Gherman a declarat, al rândul său, că demisiile sunt un început, dar nu reprezintă o soluție. „Răspunsul este un sistem în care nicio femeie nu mai moare cu ordonanța de protecție în mână. O voi spune fără ocolișuri, pentru că orice altă formulare ar fi o insultă adusă memoriei femeii ucise la Măgdăcești. Ea a făcut totul corect. A depus plângeri. A cerut protecție. A obținut nu una, ci două ordonanțe de protecție. A avut încredere că legea o va apăra. Legea există. Instituțiile care trebuiau să o aplice — nu au fost acolo. (…) Aceasta nu este doar o crimă. Este un femicid care putea fi prevenit”, a scris Gherman, solicitând tragerea la răspundere a „fiecărui om care trebuia să vegheze și nu a vegheat” victima.

Opinia apărătorilor drepturilor omului

Vadim Vieru, avocatul Asociației „Promo-LEX”, care apără drepturile omului în Republica Moldova, susține, la rândul său, că femeia a făcut tot ceea ce prevede legea pentru a-și asigura protecția: a depus plângeri, a obținut o ordonanță de protecție încă în luna iulie, iar pe 25 august a reușit să obțină aplicarea unei brățări electronice agresorului.

„Poliția n-a primit nicio alertă. Brățara n-a fost găsită. MAI spune că „ar fi putut să nu funcționeze”. Agresorul a ieșit din țară pe 25 și s-a întors pe 30, nimeni n-a reacționat”, a scris Vieru pe rețele

El și-a exprimat scepticismul în privința verificărilor inițiate de stat, presupunând că investigațiile se vor reduce, cel mai probabil, la formulări abstracte despre „lacune interinstituționale” – fără nume concrete și fără consecințe reale pentru funcționarii vinovați.

Principala problemă, în opinia lui Vieru, va fi modul în care acest eșec instituțional îi va afecta pe ceilalți oameni care sunt victime ale violenței domestice și care acum se vor teme să ceară ajutor. „Mesajul pentru orice femeie bătută acasă e deja clar – ai depus plângere, ai luat ordin, i-au pus brățară și tot ai murit. Cine mai sună la 112 după asta? Poliția și probațiunea vor trebui să convingă victimele să le încredințeze viața, la propriu, iar cazul acesta le-a arătat cât valorează promisiunea”, a conchis el.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!