Ceban, reacție la declarațiile Getei Burlacu, care spune că a fost împiedicată să cânte de Ziua Independenței în PMAN, după ce au apărut împreună într-un live: „Absolut inadecvat”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu o reacție la declarațiile interpretei Geta Burlacu, care a acuzat Ministerul Culturii că ar fi exclus-o din lista interpreților care urmau să cânte în PMAN de Ziua Independenței, după ce au apărut împreună într-un live. Este „inadecvat, incorect, impertinent și iresponsabil” să judeci artiștii, a declarat Ceban în debutul ședinței săptămânale a serviciilor Primăriei Chișinău din 28 august. Edilul le-a cerut subalternilor săi, în ajunul sărbătorii naționale „Ziua Limbii Române”, organizată tradițional de municipalitate, să nu divizeze artiștii în „ai noștri și ai voștri” sau să-i excludă din programul cultural pe criterii politice.  

„Îi rog pe cei de la Direcția Cultură să nu dea Domnul să fie excluși artiști pe motive politice sau oricare alte motive. Nu ne interesează pe noi cine a cântat la nunta domnului Recean când a fost nănaș sau nu ne interesează cine a cântat la cumetriile domnului Grosu. Toți sunt artiștii noștri și pe toți trebuie să îi implicăm în activități. Nu ne interesează cine cu cine a zburat cu avionul sau a mers cu autobuzul. Considerăm că este absolut inadecvat, incorect și impertinent și iresponsabil să judecă artiștii după principiul ai noștri și ai voștri”, a declarat Ion Ceban.

Precizăm că interpreta Geta Burlacu a publicat pe 24 august un mesaj în care a acuzat Guvernul că ar fi eliminat-o de pe lista artiștilor care urmau să evolueze de Ziua Independenței în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Potrivit artistei, totul s-ar fi întâmplat după ce a apărut într-un live al primarului de Chișinău, Ion Ceban. În reacție, Ministerul Culturii a precizat pentru NM că interpreta a fost exclusă din lista artiștilor de către Moldova Concert și Filarmonica Națională, care a organizat evenimentul. Ministerul a menționat că cântăreața a fost exclusă din programul artistic din motive tehnice, dar nu politice.

Pe 27 august, Republica Moldova a marcat 32 de ani de independență. Seara a culminat cu un concert, susținut de artiști autohtoni din țară, dar și de peste hotare, pe scena instalată în PMAN. Evenimentul a fost organizat de Guvernul Republicii Moldova. Tradițional, pe 31 august, Primăria municipiului Chișinău organizează evenimentele dedicate Zilei Limbii Române. În acest an, municipalitatea și-a propus să surprindă spectatorii cu concursuri, recitaluri de poezii și cu tradiționalul spectacol muzical –  „În aceeași limbă” – unde vor evolua mai mulți artiști consacrați. Pe scenă vor urca, potrivit municipalității, Mariana Bulicanu, Cristina Scarlat, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Radu Dolgan, Adriana Babin, Tania Cerga, Brio Sonores, Vitalie și Cătălin Advahov. Programul muzical va fi îmbinat cu un recital de poezie în lectura lui Nicolae Jelescu.

Primăria Chișinău/Facebook

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

CinemaHora 2025. Chișinău a devenit pentru a treia oară centrul dialogului cinematografic european

În perioada 13–14 decembrie, Chișinăul a găzduit cea de-a treia ediție a CinemaHora Forum, care a reunit reprezentanți ai instituțiilor europene de finanțare, experți în distribuție, directori de festivaluri, programatori, producători și cineaști din Europa.

Dacă primele două ediții au fost orientate spre cooperare, coproducții și impactul filmului, ediția din acest an a fost dedicată unui subiect esențial în evoluția unei industrii cinematografice: distribuția, circulația și promovarea filmului.

În deschiderea forumului, directoarea Centrului Național al Cinematografiei, Valentina Iusuphodjaev, a oferit poate cea mai clară radiografie a industriei locale. 

„Nu suntem în cele mai bune condiții pentru film, trebuie să o spun. Dar chiar și cu resurse mici, dacă vrei să faci, poți. În patru ani suntem deja în alt punct. Ne mișcăm bine și repede. […] Cred că, deși suntem o industrie foarte mică, suntem deja mai maturi și avem nevoie să înțelegem cum mergem mai departe.”

Ea a subliniat că mobilitatea cineaștilor, dezvoltarea festivalurilor, adoptarea mecanismului de cash rebate și armonizarea cadrului legislativ sunt pași concreți care au schimbat vizibil industria locală.

În același timp, Secretarul de Stat la Ministerul Culturii, Andrei Chistol, a accentuat importanța forumului pentru parcursul european al Republicii Moldova.

„Pentru noi este important să avem o platformă de comunicare între industrie și factorii de decizie. Asemenea evenimente aduc expertiză, oportunități și vizibilitate pentru Moldova. CinemaHora face parte din procesul nostru de integrare europeană.” 

Agenda evenimentului a fost una amplă și a cuprins discuții despre piața de distribuție, accesul la fonduri europene, potențialul cinematografiei ca instrument de diplomație culturală, rolul arhivelor în revitalizarea patrimoniului și direcțiile actuale în marketingul și promovarea filmelor.

Ziua 1 a adus în prim-plan mecanismele de finanțare și distribuție europeană, prezentarea pieței de film din România și o sesiune de pitching cu 17 proiecte locale în diferite stadii de dezvoltare. Această sesiune a confirmat rolul CinemaHora nu doar ca spațiu de discuție, ci și ca platformă de promovare a cinematografiei naționale, oferind cineaștilor moldoveni vizibilitate, feedback profesionist și prime contacte cu potențiali parteneri, distribuitori și reprezentanți ai festivalurilor.

Ziua 2 a continuat cu discuții despre diplomația culturală prin film, circuitul festivalier internațional, modele de revitalizare a arhivelor și noile abordări în marketingul și distribuția cinematografică.

De ce au fost importante aceste paneluri pentru noi, ca industrie?
Pentru că au pus pe masă, foarte concret, ce funcționează în Europa și ce putem adapta și noi: cum punem pe picioare un sistem de distribuție, cum accesăm fonduri europene, cum intrăm mai ușor în circuitul festivalier, cum protejăm patrimoniul cinematografic și cum pregătim un proiect ca să aibă șanse reale să circule în afara țării. Au fost două zile care ne-au dat direcție și repere pentru următorii ani.

În acest context, CinemaHora 2025 s-a confirmat ca o platformă care sprijină direct cineaștii, le oferă acces la expertiză internațională și facilitează vizibilitatea la un nivel înalt, atât prin dialog cu experți europeni, cât și prin conectarea proiectelor locale la rețele internaționale.

Forumul a fost organizat de Centrul Național al Cinematografiei din Republica Moldova, cu susținerea strategică a Ministerului Culturii și Innovate Moldova, finanțat de Suedia și Marea Britanie și cu implicarea mai multor instituții publice și private din Republica Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: