Ceban, reacție la declarațiile Getei Burlacu, care spune că a fost împiedicată să cânte de Ziua Independenței în PMAN, după ce au apărut împreună într-un live: „Absolut inadecvat”

Primarul capitalei, Ion Ceban, a venit cu o reacție la declarațiile interpretei Geta Burlacu, care a acuzat Ministerul Culturii că ar fi exclus-o din lista interpreților care urmau să cânte în PMAN de Ziua Independenței, după ce au apărut împreună într-un live. Este „inadecvat, incorect, impertinent și iresponsabil” să judeci artiștii, a declarat Ceban în debutul ședinței săptămânale a serviciilor Primăriei Chișinău din 28 august. Edilul le-a cerut subalternilor săi, în ajunul sărbătorii naționale „Ziua Limbii Române”, organizată tradițional de municipalitate, să nu divizeze artiștii în „ai noștri și ai voștri” sau să-i excludă din programul cultural pe criterii politice.  

„Îi rog pe cei de la Direcția Cultură să nu dea Domnul să fie excluși artiști pe motive politice sau oricare alte motive. Nu ne interesează pe noi cine a cântat la nunta domnului Recean când a fost nănaș sau nu ne interesează cine a cântat la cumetriile domnului Grosu. Toți sunt artiștii noștri și pe toți trebuie să îi implicăm în activități. Nu ne interesează cine cu cine a zburat cu avionul sau a mers cu autobuzul. Considerăm că este absolut inadecvat, incorect și impertinent și iresponsabil să judecă artiștii după principiul ai noștri și ai voștri”, a declarat Ion Ceban.

Precizăm că interpreta Geta Burlacu a publicat pe 24 august un mesaj în care a acuzat Guvernul că ar fi eliminat-o de pe lista artiștilor care urmau să evolueze de Ziua Independenței în Piața Marii Adunări Naționale (PMAN). Potrivit artistei, totul s-ar fi întâmplat după ce a apărut într-un live al primarului de Chișinău, Ion Ceban. În reacție, Ministerul Culturii a precizat pentru NM că interpreta a fost exclusă din lista artiștilor de către Moldova Concert și Filarmonica Națională, care a organizat evenimentul. Ministerul a menționat că cântăreața a fost exclusă din programul artistic din motive tehnice, dar nu politice.

Pe 27 august, Republica Moldova a marcat 32 de ani de independență. Seara a culminat cu un concert, susținut de artiști autohtoni din țară, dar și de peste hotare, pe scena instalată în PMAN. Evenimentul a fost organizat de Guvernul Republicii Moldova. Tradițional, pe 31 august, Primăria municipiului Chișinău organizează evenimentele dedicate Zilei Limbii Române. În acest an, municipalitatea și-a propus să surprindă spectatorii cu concursuri, recitaluri de poezii și cu tradiționalul spectacol muzical –  „În aceeași limbă” – unde vor evolua mai mulți artiști consacrați. Pe scenă vor urca, potrivit municipalității, Mariana Bulicanu, Cristina Scarlat, Natalia Barbu, Cătălin Josan, Radu Dolgan, Adriana Babin, Tania Cerga, Brio Sonores, Vitalie și Cătălin Advahov. Programul muzical va fi îmbinat cu un recital de poezie în lectura lui Nicolae Jelescu.

Primăria Chișinău/Facebook

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Un galerist originar din Chișinău, care pledează împotriva războiului din Ucraina, este cercetat penal în Rusia

Autoritățile ruse au deschis o cauză penală împotriva unui grup de membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei – organizație creată după declanșarea invaziei din Ucraina, pentru „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”. Printre figuranții dosarului se numără și galeristul Marat Ghelman, originar din Chișinău. Anterior, acesta a fost declarat „agent străin” în Rusia și a fost inclus în „lista teroriștilor și extremiștilor” a țării.

FSB a anunțat pe 14 octombrie pornirea unui dosar penal împotriva mai multor membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei: ex-șeful companiei IUKOS Mihail Hodorkovski, fostul prim-ministru Mihail Kasianov, politicienii Garry Kasparov, Vladimir Kara-Murza și Dmitri Gudkov, politologul Ekaterina Șulman, economiștii Serghei Guriev și Serghei Alexașenko, oamenii de afaceri Boris Zimin și Evgheni Cicivarkin, jurnaliștii Kirill Martînov și Evgheni Kiselev, publicistul Victor Șenderovici și galeristul Marat Gelman. Aceștia sunt acuzați de „preluare violentă a puterii” și de „organizarea unui grup terorist sau participarea la acesta”.

FSB susține că Comitetul Anti-război al Rusiei a fost înființat cu scopul „preluării violente a puterii” și „schimbării ordinii constituționale în Federația Rusă”. Conform instituției, Hodorkovski și alți participanți ai organizației finanțează „unități naționaliste militarizate ucrainene” și „desfășoară activități de recrutare pentru a atrage persoane în respectivele formațiuni”, pentru ca ulterior să fie realizat un pretins „plan de preluare a puterii în Rusia prin forță”.

Totodată, FSB afirmă că pe 30 aprilie 2023 Comitetul Anti-război al Rusiei a adoptat la Berlin „documentul constituitiv al mișcării”, în care „se afirmă necesitatea lichidării actualelor autorități ale Rusiei”.

DW scrie că, cel mai probabil, documentul la care face referire FSB este „Declarația forțelor democratice ruse”, semnată pe 30 aprilie 2023, la Berlin, de 68 de opozanți și activiști plecați din Federația Rusă. Printre ei se numără Mihail Hodorkovski și alți membri ai Comitetului Anti-război al Rusiei.

Declarația subliniază caracterul criminal al invaziei din Ucraina și cere retragerea trupelor ruse de pe toate teritoriile ocupate ale statului ucrainean. De asemenea, în document se afirma că regimul președintelui Vladimir Putin este „ilegitim și criminal” și, prin urmare, „trebuie lichidat”.

Activitatea Comitetului Anti-război al Rusiei

Comitetul Anti-război al Rusiei este o organizație publică fondată de un grup de personalități și activiști din Rusia pe 27 februarie 2022, la câteva zile după începerea invaziei la scară largă asupra Ucrainei. „Coordonăm eforturile, sprijinim rușii care se opun războiului și creăm un spațiu pentru solidaritate, acțiune și ajutor reciproc pentru cei care se pronunță împotriva războiului declanșat de Kremlin”, se arată pe site-ul organizației.

Printre direcțiile sale de activitate menționate pe pagina sa web se numără colectarea de donații pentru ajutor umanitar acordat Ucrainei — inclusiv pentru centrale electrice portabile destinate spitalelor și școlilor din țară, a căror infrastructură energetică este afectată de atacurile rusești. De asemenea, organizația își propune să îi ajute pe rușii care nu susțin războiul să își apere drepturile în străinătate.

În ianuarie 2024, Procuratura Generală a Federației Ruse a declarat Comitetul Anti-război al Rusiei drept „organizație indezirabilă”. Cetățenilor ruși le este interzis să colaboreze cu astfel de organizații, să participe la evenimentele lor sau să distribuie materiale ale acestora, sub amenințarea unor pedepse care pot ajunge până la răspundere penală.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: