BBC

Cel puțin 16 mii de oameni și-au pierdut casele, după distrugerea barajului Kakhovka. Zelenski: „Catastrofa nu va opri Ucraina”

Cel puțin 16 mii de persoane și-au pierdut casele după distrugerea barajului Nova Kakhovka, arată datele ONU, citate de Radio Svoboda. Sub ape au ajuns cel puțin 80 de locuințe, arată sursa citată, în timp ce aproximativ 40 de mii de oameni așteaptă să fie evacuați. Într-o reacție publică, președintele ucrainean Vladimir Zelenski a dat asigurări că catastrofa de la hidrocentrala Kakhovka nu va împiedica Ucraina să își elibereze teritoriile și nici nu a crescut șansele Rusiei de a rămâne pe acest teritoriu.

„Catastrofa creată de teroriștii ruși la Kakhovka nu va opri Ucraina și ucrainenii. Ne vom elibera oricum tot pământul. Și fiecare atac terorist rusesc nu face decât să mărească cuantumul despăgubirilor pe care Rusia le va plăti pentru crimele comise. (…) Sunt recunoscător tuturor salvatorilor noștri, militarilor, reprezentanților comunităților locale, regiunilor care ajută oamenii din regiunile noastre sudice inundate ca urmare a atacului terorist rusesc”, a declarat Vladimir Zelenski, potrivit Ukrainskaia Pravda.

Potrivit presei din Ucraina, până în seara zilei de 6 iunie, aproximativ 1.300 de persoane au fost evacuate din casele inundate. De asemenea, din cauza inundațiilor, cel mai probabil, 300 de animale au murit în grădina zoologică Nova Kakhovka.

Amintim că, în noaptea de 5 spre 6 iunie, barajul Nova Kakhovka din regiunea Herson a Ucrainei, controlată de Rusia, a fost distrus de armata rusă. Barajul alimenta cu apă peninsula Crimeea, anexată de Rusia în 2014 și centrala nucleară Zaporojie, aflată, de asemenea, sub control rusesc. De menționat că un cartier a fost inundat, iar guvernatorul regiunii a anunțat evacuarea din localitate.

Liderii europeni, cei ai UE și șeful NATO, au condamnat distrugerea barajului Nova Kakhovka de către armata rusă. Între aceștia, președintele Consiliului European, Charles Michael, a declarat că acțiunea se califică drept crimă de război și a dat asigurări că Rusia și complicii săi vor fi trași la răspundere.  Acțiunile Rusiei au fost denunțate și de către președinta Maia Sandu. Șefa statului a făcut apel la președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, spunându-i că Republica Moldova este gata să acorde ajutor la atenuarea impactului și inundațiilor, provocate de distrugerea barajului.

De menționat că Moscova respinge acuzațiile. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, susține că distrugerea barajului este un „sabotaj” de care s-ar face vinovată Ucraina. Scopul acestei acțiuni, potrivit lui Peskov, este de a priva de apă cetățenii din Crimeea.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

IPN

CEC, despre solicitarea Tiraspolului privind secțiile de votare la parlamentare: „Se ia în considerare o serie de factori”

La stabilirea numărului secțiilor de votare în stânga Nistrului, Comisia Electorală Centrală (CEC) va ține cont de factori precum „dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”. Precizările au fost făcute de CEC pentru NewsMaker, după ce Tiraspolul a cerut deschiderea a 41 de secții de votare pentru moldovenii din regiunea transnistreană, la alegerile parlamentare din toamnă.

La stabilirea numărului și amplasării secțiilor de votare, așa cum prevede cadrul legal, CEC ia în considerare o serie de factori esențiali, printre care dinamica participării alegătorilor în ultimele 3 scrutine, garantarea integrității și transparenței procesului electoral, precum și asigurarea securității alegătorilor și a funcționarilor electorali”, a subliniat Comisia.

Totodată, CEC a menționat că „și pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, aceste criterii, precum și propunerile entităților responsabile de realizarea politicii de reintegrare și securitate vor sta la baza hotărârii Comisiei privind organizarea secțiilor de votare pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului”.

Asigurarea condițiilor optime pentru ca cetățenii Republicii Moldova să își poată exercita dreptul constituțional de vot reprezintă o prioritate constantă pentru Comisia Electorală Centrală. Această preocupare vizează, în egală măsură, toți alegătorii, inclusiv cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitățile din stânga Nistrului, aflate temporar în afara controlului autorităților constituționale ale Republicii Moldova. Comisia Electorală Centrală își reafirmă misiunea de a organiza alegeri libere, corecte și transparente, în conformitate cu standardele democratice și cu respectarea deplină a legii”, se menționează în comentariul CEC.

Amintim că organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău.

Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu nu se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: