Cazul bărbaților bătuți de poliție la Soroca. Concluziile Avocatului Poporului

Într-un comunicat de presă se menționează că Avocatul Poporului a finalizat examinarea sesizării privind alegațiile de tortură admise de angajații Inspectoratului de poliție Soroca.

Avocatul Poporului a ajuns la concluzia că în noaptea de 31 ianuarie, două persoane civile au fost maltratate grav de angajații Poliției, fără vreun motiv anume, dar cu intenție și în scop de manifestare a superiorității și de a pedepsi victimele pentru că acestea și-au permis să solicite ajutorul poliție”, se declară într-o declarație a Oficiului Avocatului Poporului.

Totodată, Avocatul Poporului mai spune că victimele s-au aflat în custodia Poliției timp de peste 3 ore, perioadă în care nu au avut nici un statut procesual penal sau contravențional.

Polițiștii identificați i-au maltratat cu cruzime la locul reținerii, în perioada transportării, în fața inspectoratului și în biroul instituției. Alți angajați ai poliției au coparticipat la acțiunile abuzive, fiind complici la presupusele acte de tortură”, mai comunică reprezentanții Oficiului.

La fel, se mai declară că ancheta internă a fost una parțială, imprecisă și incompletă, iar cauza penală inițiată este tergiversată. În același timp, se precizează că Serviciul de urgență nu a documentat leziunile, conform procedurii stabilite.

Avocatul Poporului observă că legislația procesual-penală sau contravențională, și normele instituționale în vigoare, NU obligă expres organele poliției (sau orice instituție de reținere) să asigure garanții fundamentale împotriva abuzurilor față persoanele: „stopate, transportate pentru audieri suplimentare; chemate la poliție cu/fără citație; care intră în inspectorat fără vreun statut procesual; aduse forțat de poliție sub pretextul documentării; ce este înlăturată de la conducerea autoturismului; care solicită ajutorul poliției în stradă; care cheamă poliția și după care se răzgândește să solicite ajutorul acesteia; ce prezintă în opinia polițistului un comportament suspect, etc”, comunică reprezentanții Oficiului.

Prin urmare, Avocatul Poporului admite că persoanele ce intră în primul contact cu angajații Poliției, fără a avea vreo calitate procesuală, rămân extrem de vulnerabile.

Astfel, Avocatul Poporului a lansat 11 recomandări organelor procuraturii, 11 recomandări Inspectoratului General al Poliției și 3 recomandări Serviciului de urgență prespitalicească.

***

Pe 31 ianuarie curent, doi cetățeni au apelat la serviciul 112, menționând că au fost agresați de polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Soroca. Ministra Afacerilor Interne Ana Revenco a scris pe pagina sa de Facebook că nu va admite nicio formă de abatere disciplinară, „care să contravină intereselor sau drepturilor cetățenilor” și a cerut pornirea unei anchete speciale SPIA, pe cazul polițiștilor bănuiți de agresiune fizică.

Procuratura raionului Soroca a pornit urmărirea penală pentru fapte de tortură în privința colaboratorilor de poliție din cadrul Inspectoratului de poliție Soroca. Un anunț în acest sens a fost făcut de Procuratura Generală, pe 5 februarie.

Pe 5 februarie, Avocatul Poporului Ceslav Panico anunța că a inițiat din oficiu un proces de investigație cu privire la împrejurările privind acțiunile de tortură față de persoanele reținute de angajații Inspectoratului de Poliție Soroca.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) Moldova a transmis un mesaj public de susținere față de marșul Pride. Este primul partid din Moldova care declară deschis sprijin pentru comunitatea LGBT.

„Nu pentru ideologii, ci pentru demnitate, libertate și respect”, au declarat reprezentanții formațiunii, precizând că această susținere se întemeiază pe respectarea Constituției, a moralei publice și a valorilor creștine.

„Constituția ne obligă. Morala ne inspiră. Credința ne învață să iubim, nu să judecăm. Creștinismul nu înseamnă ură. Conservatorismul nu înseamnă excludere”, se arată în comunicatul partidului.

Partidul ALDE Moldova, a explicat că deși, „promovează valorile tradiționale, crede că acestea nu sunt în opoziție cu respectul pentru drepturile fiecărui cetățean al Republicii Moldova”.

Partidul a prezentat patru argumente pentru poziția sa:

1. Argument constituțional și juridic
„Constituția garantează egalitatea în fața legii, libertatea de exprimare și dreptul la întruniri pașnice”. ALDE consideră că Festivalul Moldova Pride este „o manifestare legală și pașnică“.

2. Argument moral
„Moralitatea publică nu se bazează pe excludere, ci pe compasiune, respect și conviețuire pașnică”. Potrivit formațiunii, „un stat și o societate morală este una care are curajul să protejeze minoritățile”.

3. Argument creștin
ALDE reamintește că valorile creștine „înseamnă iubire și milă, nu judecată”. „Nu susținem nici ideologia, nici propaganda, dar susținem omul – fiecare om creat după chipul lui Dumnezeu.”

4. Argument politic și liberal
„Liberalismul autentic înseamnă respectul față de libertățile fundamentale. Nu este nimic contradictoriu în a susține o manifestare pașnică și legală a unei minorități, în timp ce păstrăm valorile culturale și religioase proprii”, susține ALDE Moldova.

„ALDE Moldova respinge extremismele, ura și populismul. Ne dorim o Moldovă inclusivă, demnă, europeană, în care fiecare cetățean să aibă șansa de a trăi în pace”, a precizat formațiunea.

***

Amintim că CMC a adoptat pe 15 mai, cu votul a 27 de consilieri, proiectul care interzice organizarea marșurilor LGBT+ în capitală. Consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) nu au participat la vot și au părăsit ședința în semn de protest. Decizia a stârnint un val de reacții în societate. Este hotărâre una legală sau doar un gest simbolic cu tentă populistă? Ce spune legea despre întruniri publice, ce valoare juridică are decizia CMC și cine are, de fapt, competența de a interzice un marș pașnic – am explicat AICI.

Cancelaria de Stat a solicitat reexaminarea deciziei CMC, prin care a fost interzisă desfășurarea manifestațiilor organizate de comunitatea LGBTQ+. De asemenea, instituția a cerut Consiliului pentru egalitate să se pronunțe asupra hotărârii adoptate de consilieri pe 15 mai. În notificarea emisă, Cancelaria de Stat solicită CMC să reexamineze și să abroge decizia din 15 mai. Totodată, instituția cere ca rezultatul examinării să-i fie comunicat în termen de 30 de zile. În argumentare, se menționează că doar instanța de judecată are competența de a interzice sau de a limita desfășurarea unei întruniri publice.

Într-o reacție publică, edilul a declarat că nu va da curs solicitării Cancelariei și că orice tentativă din partea guvernării de a interveni în decizia CMC va fi contestată.

Consiliul pentru egalitate consideră că decizia Consiliului Municipal Chișinău de a interzice manifestațiile organizate de comunitatea LGBTQ+ instituie o „situație de discriminare directă” pe criterii de orientare sexuală și identitate de gen.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: