presedinte.md

Ceremonia de învestire a Maiei Sandu se va desfășura fără Igor Dodon și fracțiunea PSRM

Preşedintele în exerciţiu, Igor Dodon, şi fracţiunea Partidului Socialiştilor din Moldova (PSRM) nu vor participa la ceremonia de învestire a Maiei Sandu în funcția de președintă a țării. Declarația a fost făcută în cadrul unei ediţii speciale de la Moldova 1. Igor Dodon a precizat că o va aştepta pe Maia Sandu la preşedinţie.

„Eu nu voi participa la şedinţa de ianugurare a preşedintelui nou-ales, pentru că este o procedură protocolară, unde preşedintele care pleacă nu are niciun rol, doar stă în sală. În schimb, ceea ce sunt obligat este a doua parte, ţine de aşa numita transmitere a puterii. Eu o să o aştept în palatul prezidenţial cu un buchet de flori, o să o felicit, o să desfăşurăm toată procedura civilizat şi o să fiu la dispoziţia ei de câte ori are nevoie. Eu, de exemplu, pe parcursul mandatului am avut discuţii cu mai mulţi preşedinţi. Cu Lucinschi şi Snegur chiar am discutat şi m-am consultat pe multe chestii importante”, a declarat Dodon.

Igor Dodon a precizat că la ceremonia festivă de depunere a jurământului va participa doar preşedinta parlamentului, Zinaida Greceanîi, care este obligată de lege să facă acest lucru.

***

Ceremonia de învestitură a preşedintelui ales al Republicii Moldova, Maia Sandu, va începe pe 24 decembrie, la ora 11:00, la Palatul Republicii. Conform programului, la ora 12:00 va avea loc o depunere de flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, iar la 12:15 – transmiterea puterii de către Igor Dodon noii preşedinte, Maia Sandu.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De peste hotare, dar cu impact acasă: cum diaspora a influențat istoria alegerilor

În ultimul deceniu, diaspora moldovenească a demonstrat că poate influența decisiv cursul politic al Republicii Moldova. Fiecare scrutin a adus recorduri de prezență și momente-cheie. Pe 28 septembrie 2025, povestea merge mai departe, cu o organizare fără precedent a secțiilor de votare peste hotare. 

Evoluția numărului de secții arată clar creșterea implicării: 

2016: aproximativ 100 de secții de votare; 

2019 (parlamentare): 125 de secții; 

2020 (prezidențiale): 139 de secții; 

2021 (parlamentare anticipate): 150 de secții, în circa 36 de țări; 

2024 (prezidențiale): 234 de secții și un record istoric de aproape 330000 de alegători; – 2025 (parlamentare): 301 secții de votare, în 41 de state. 

Pentru acest scrutin, Comisia Electorală Centrală a extins și votul prin corespondență, disponibil în 10 țări: Australia, Canada, Coreea de Sud, Finlanda, Islanda, Japonia, Norvegia, Noua Zeelandă, SUA și Suedia. Cele mai mari comunități de alegători rămân concentrate în Italia, Germania, Franța, Marea Britanie și România. 

Dincolo de cifre, experiența ultimilor ani arată că diaspora votează nu doar din dor de casă, ci și din responsabilitate pentru viitor. Determinarea comunităților de peste hotare, solidaritatea lor și noile forme de participare au transformat prezența la urne dintr-un fenomen sporadic într-o adevărată forță colectivă. Astăzi, diaspora nu mai este doar un observator la evenimentele din țară. Este un actor central, o voce unită care poate influența decisiv soarta alegerilor. Pe 28 septembrie, fiecare vot din diasporă poate continua să scrie această istorie.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: