www.ccr.ro

Cereri în România pentru reluarea turului I al prezidențialelor. Solicitările ajunse pe masa Curții Constituționale

La Curtea Constituțională a României (CCR) au fost depuse, pe 5 decembrie, patru sesizări privind alegerile pentru funcția de președinte, care vizează inclusiv reluarea turului I de scrutin, în contextul desecretizării documentelor despre campania electorală eludată a lui Călin Georgescu, candidat ajuns în turul II. Sesizările vin din partea Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative, Institutul Național pentru Studiul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și Cristian Terheș, ex-candidat la scrutinul prezidențial, transmite G4Media. 

Rectorul SNSPA, Remus Procopie, a comunicat că instituția sesizează Curtea Constituțională pentru suspendarea turului doi al alegerilor prezidențiale de duminică, pentru scoaterea lui Călin Georgescu de pe buletinele de vot și reluarea primului tur al prezidențialelor.

Cristian Terheș, ex-candidat la alegerile prezidențiale, a declarat pentru G4Media că a depus la CCR o cerere de revizuire a validării turului I de scrutin. „După apariția documentelor date de CSAT, sunt date noi, documente noi, și în lumina lor am solicitat CCR revizuirea hotărârii prin care mi s-a respins ca nefondată cererea anterioară de anulare a alegerilor prezidențiale”, a spus el.

Și publicația Calea Europeană a sesizat Curtea Constituțională a României privind ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT referitor la desfășurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale. „Vă rugăm să luați act și să procedați în consecință că pentru a exista în condiții corecte și constituționale un tur doi al alegerilor prezidențiale este nevoie de un prim tur care să se deruleze cu adevărat în condiții legale”, se arată în cererea depusă de publicație.

Iar Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului din subordinea Academiei Române, a cerut CCR analizarea „de urgență” a conținutului documentele CSAT, în vederea verificării integrității procesului electoral din România și, dacă este cazul, „reluarea primului tur al scrutinului prezidențial”.

Precizăm că, în urma turului I al alegerilor pentru funcția de președinte al României, care a avut loc pe 24 noiembrie, candidatul „independent” Călin Gerogescu a obținut cele mai multe voturi – 22,94%. Acesta este urma de candidata USR, Elena Lasconi, care a acumulat 19,17% din sufragii.

Pe 28 noiembrie, Consiliului Suprem de Apărare al Țării s-a întrunit în ședință pentru a discuta despre procesul electoral. Pe 4 decembrie, rapoartele transmise în CSAT au fost desecretizate, după ce președintele Klaus Iohannis a fost de acord cu declasificarea lor, la solicitarea instituțiilor emitente.

Documentele menționează, printre altele, despre o operațiune pregătită din timp, în favoarea lui Călin Georgescu, care are „modul de operare al unui actor statal”. Printre altele este vorba despre zeci de mii de conturi de TikTok, unele create în 2016, dar și canale de Telegram, care au fost mobilizate în campania electorală pentru alegerile prezidențiale pentru promovarea lui Călin Georgescu, vizându-se creșterea rating-ului său. Raportul MAI stipulează faptul că campania informațională „Echilibru și Verticalitate”, prin care a fost promovat Călin Georgescu, este identică cu campania „Frate lângă Frate” derulată de Federația Rusă în Ucraina.

***

Turul II al alegerilor pentru funcția de președinte al României va avea loc pe 8 decembrie.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Glume pe seama premierului Tofan, după declarația că „dormea în pulover în Olanda”

Pe rețelele de socializare a apărut un val de glume după ce prim-ministrul Vasile Tofan a declarat că, în perioada în care a locuit în Olanda, „dormea în pulover” pentru a economisi energie. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor din mediul online.

Amintim că, pe 10 octombrie, în cadrul unei emisiuni televizate de la Cinema 1, Vasile Tofan a comentat declarația controversată a ministrului Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, despre traiul în locuințe încălzite la 14 grade Celsius în sezonul rece.

„Bine, probabil a fost o exprimare nereușită din partea domnului Osmochescu. Știu că dumnealui a trăit mult în afara țării, și am cunoscut și eu, ca om care a trăit în Olanda. Deci stai la 14 grade, dar te duci la culcare într-un pulover gros și chiar e frig în casă. Iarna trecută am trecut-o la Kiev, și știți că au fost atacuri masive în acea perioadă și, în casă, desigur, aveam chiar temperaturi mai joase. Și, efectiv, nu era o alegere”, a declarat șeful Guvernului.

Eugeniu Osmochescu a declarat anterior că persoanele care își pot achita facturile la energie, dar solicită compensații de la stat, sunt „niște ipocriți”. Oficialul a îndemnat cetățenii să economisească resursele energetice, sugerând că, pe timp de noapte, temperatura din locuințe poate fi redusă la 16–18 grade Celsius. „Eu am trăit și cu 14 grade când am fost în străinătate”, a afirmat ministrul, notează Radio Moldova.

Pentru acest an, bugetul de stat prevede 550 de milioane de lei pentru plata compensațiilor. Ministra Finanțelor, Victoria Belous, a anunțat că suma alocată pentru întreaga perioadă rece ar putea ajunge la 2,5–3,2 miliarde de lei, în vederea majorării ajutoarelor și extinderii numărului de beneficiari.

În paralel cu identificarea resurselor financiare, Guvernul lucrează și la stabilirea criteriilor de eligibilitate pentru acordarea compensațiilor.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: