Andrei Năstase
NewsMaker

Cererile de recuzare a doi judecători, depuse de PAS și Platforma DA, au fost respinse

Contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul de secții de votare care vor fi constituite în diaspora pentru alegerile din 11 iulie va fi examinată de același complet de judecători. Demersurile depuse de Platforma Demnitate și Adevăr (DA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), privind recuzarea judecătorilor Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc au fost respinse. De asemenea, a fost respinsă cererea de autorecuzare depusă de Muruianu.

Reprezentanta PAS Veronica Mihailov a argumentat necesitatea recuzării judecătorilor Muruianu și Palanciuc: „Facem trimitere la circumstanțele care ar putea pune la îndoială echidistanța acestor judecători. Este vorba despre un posibil interes personal direct sau indirect”.

Apărătorul Platformei DA a menționat că, față de judecătoarea Ecaterina Palanciuc, există suspiciuni privind lipsa sa de obiectivitate.

„Împreună cu judecătorii Clima și Ala Malîi, a participat la încălcarea principiilor democrației în Moldova, când au susținut decizia privind invalidarea alegerilor locale din Chișinău, în 2018. Presa a publicat numeroase investigații din care reiese că judecătorii care au participat la anularea rezultatelor scrutinului au beneficiat de privilegii politice și materiale”, a argumentat acesta.

Completul de judecători ai Curții de Apel a respins cererile de recuzare, inclusiv cea de auto-recuzare, depusă de Ion Muruianu, drept „nejustificate”. Prin urmare, judecătorii Ion Muruianu, Ecaterina Palanciuc și Anatolii Minciuna urmează să examineze contestațiile depuse de concurenții electorali față de decizia CEC privind numărul secțiilor de votare care vor fi constituite în diaspora, în cadrul scrutinului parlamentar din iulie.

Anterior, Renato Usatîi a solicitat recuzarea judecătorului Anatolie Minciuna, pe motiv că acesta a făcut parte din completul de judecată care a decis excluderea Partidului „Patria”, al cărui cap de listă era Renato Usatîi”, din cursa pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014. (CEDO a ajuns la concluzia că formațiunea a fost scoasă ilegal din cursa electorală). Magistrații au respins, însă, solicitarea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

chisinau.md

În ce instituții au cea mai mare încredere cetățenii Republicii Moldova? Sondaj iData

Biserica și primăriile se numără printre instituțiile în care cetățenii Republicii Moldova au cea mai mare încredere. Acest lucru reiese din datele unui sondaj realizat de compania sociologică iData, care a fost prezentat miercuri, 27 mai.

Respondenții au fost rugați să evalueze nivelul de încredere pe care îl au în diverse instituții de stat și sociale.

Potrivit cercetării, pe primul loc în topul încrederii se află biserica. Aproape jumătate dintre participanți (46%) au declarat că au un nivel „foarte mare” de încredere în această instituție, iar 21% un nivel „mare”. Pe locul al doilea se află primăriile, în care 32% dintre respondenți au încredere „foarte mare”, iar 25% „mare”. Și sistemul educațional este bine cotat, peste jumătate dintre respondenți exprimând încredere în acesta (22% foarte mare și 34% mare).

În cazul instituțiilor centrale, opiniile sunt mai împărțite. Președinția se bucură de încredere foarte mare din partea a 26% dintre cetățeni și de încredere mare din partea a 18%, în timp ce 23% declară că nu au deloc încredere în această instituție. Poliția Republicii Moldova este apreciată cu un nivel „foarte mare” de încredere de 16% dintre respondenți și „mare” de 23%.

La polul opus se află Parlamentul, Guvernul și presa, instituții în care încrederea este mai scăzută. Parlamentul și Guvernul au fost evaluate cu încredere „foarte mare” de 12% și, respectiv, 11% dintre respondenți, în timp ce înregistrează și cele mai ridicate niveluri de neîncredere totală — 25% pentru Parlament și 26% pentru Guvern. Mass-media este considerată demnă de încredere „foarte mare” de 12% dintre respondenți, iar 21% spun că au un nivel „mare” de încredere.

Cele mai scăzute niveluri de încredere au fost înregistrate în cazul autorităților din Găgăuzia. Doar 5% dintre participanți au declarat un nivel „foarte mare” de încredere în acestea, în timp ce 34% spun că nu au deloc încredere, iar 32% nu au știut sau au refuzat să răspundă.

Sondajul iData a fost realizat în perioada 14–24 mai, pe un eșantion de 992 de persoane, cu o marjă maximă de eroare de 3,1%.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: