Andrei Năstase
NewsMaker

Cererile de recuzare a doi judecători, depuse de PAS și Platforma DA, au fost respinse

Contestațiile depuse de mai mulți concurenți electorali împotriva deciziei Comisiei Electorale Centrale (CEC) privind numărul de secții de votare care vor fi constituite în diaspora pentru alegerile din 11 iulie va fi examinată de același complet de judecători. Demersurile depuse de Platforma Demnitate și Adevăr (DA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), privind recuzarea judecătorilor Ion Muruianu și Ecaterina Palanciuc au fost respinse. De asemenea, a fost respinsă cererea de autorecuzare depusă de Muruianu.

Reprezentanta PAS Veronica Mihailov a argumentat necesitatea recuzării judecătorilor Muruianu și Palanciuc: „Facem trimitere la circumstanțele care ar putea pune la îndoială echidistanța acestor judecători. Este vorba despre un posibil interes personal direct sau indirect”.

Apărătorul Platformei DA a menționat că, față de judecătoarea Ecaterina Palanciuc, există suspiciuni privind lipsa sa de obiectivitate.

„Împreună cu judecătorii Clima și Ala Malîi, a participat la încălcarea principiilor democrației în Moldova, când au susținut decizia privind invalidarea alegerilor locale din Chișinău, în 2018. Presa a publicat numeroase investigații din care reiese că judecătorii care au participat la anularea rezultatelor scrutinului au beneficiat de privilegii politice și materiale”, a argumentat acesta.

Completul de judecători ai Curții de Apel a respins cererile de recuzare, inclusiv cea de auto-recuzare, depusă de Ion Muruianu, drept „nejustificate”. Prin urmare, judecătorii Ion Muruianu, Ecaterina Palanciuc și Anatolii Minciuna urmează să examineze contestațiile depuse de concurenții electorali față de decizia CEC privind numărul secțiilor de votare care vor fi constituite în diaspora, în cadrul scrutinului parlamentar din iulie.

Anterior, Renato Usatîi a solicitat recuzarea judecătorului Anatolie Minciuna, pe motiv că acesta a făcut parte din completul de judecată care a decis excluderea Partidului „Patria”, al cărui cap de listă era Renato Usatîi”, din cursa pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014. (CEDO a ajuns la concluzia că formațiunea a fost scoasă ilegal din cursa electorală). Magistrații au respins, însă, solicitarea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Reuters

Tiraspolul cere 41 de secții de vot pentru moldovenii care locuiesc în regiunea transnistreană pentru parlamentare. Reacția Chișinăului

Organul legislativ nerecunoscut de la Tiraspol a publicat pe 15 august textul unei declarații în care cere deschiderea a 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană pentru alegerile parlamentare din toamnă. Instituția nerecunoscută a menționat că documentul urmează a fi expediat, între altele, Parlamentului de la Chișinău. Contactat de NM, Biroul politici de reintegrare a declarat că autoritățile de la Chișinău au primit o astfel de adresare, fiind informată în acest sens Comisia Electorală Centrală. Biroul a subliniat că a transmis autorității electorale că este necesară luarea „măsurilor ce se impun” pentru a fi asigurată desfășurarea procesului electoral în condiții optime, așa încât cetățenii din stânga Nistrului care se vor prezenta la urnele de vot să-și poată exprima opțiunea.

Deputații primesc numeroase solicitări din partea cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale, îngrijorați de informațiile privind o posibilă reducere a numărului de secții de vot pentru cetățenii Moldovei care locuiesc în Transnistria. În plus, în calitate de argument se invocă prezența scăzută la alegerile anterioare. Această justificare nu corespunde realității”, se arată în declarație.

Astfel, organul legislativ local a cerut să fie deschise 41 de secții de vot pentru cetățenii Republicii Moldova din regiunea transnistreană, la fel ca la algerile parlamentare precedente.

Instituția nerecunoscută de la Tiraspol a transmis că va expedia declarația Parlamentului de la Chișinău și CEC-ului, dar și Consiliului Europei, UE, ONU și altor structuri internaționale.

Contactat de NM pentru un comentariu, Biroul politici de reintegrare a declarat că reprezentantul politic în procesul de negocieri privind reglementarea transnistreană din partea Tiraspolului a remis o adresare în acest sens Chișinăului, fiind informată Comisia Electorală Centrală.

În avizul Biroului către CEC a fost evidențiată necesitatea întreprinderii măsurilor ce se impun pentru organizarea și desfășurarea în condiții optime, legale și sigure a procesului electoral, astfel, încât toți alegătorii cu domiciliu în stânga Nistrului și mun. Bender, care dețin acest drept și se vor prezenta la scrutin să își poată exercita dreptul de vot”, a adăugat Biroul.

Precizăm că președinta Maia Sandu și alți oficiali de la Chișinău au afirmat în repetate rânduri că este imposibil să fie deschise secții de vot pe malul stâng al Nistrului, deoarece acest teritoriu ne se află sub controlul autorităților constituționale. Totuși, locuitorii din regiunea transnistreană pot vota la secțiile deschise pe malul drept.

Liderul nerecunoscut al regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, a declarat, într-un interviu pentru presa rusă, în primăvara anului 2025, că ar putea fi deschise secții de votare pentru alegerile pentru Parlamentului Republicii Moldova pe malul stâng al Nistrului, în cazul în care va parveni o astfel de solicitare din partea Chișinăului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: