Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, susține că ideea privind expulzarea ambasadorului rus și menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova la nivel de însărcinați cu afaceri „ar fi un răspuns care ne-ar face emoțional să se simțim mai bine”, însă nu trebuie să „te conduci de emoții”. Întrebat dacă, în cazul expulzării lui Ozerov, cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla ar fi expulzarea ambasadorului R. Moldova de la Moscova, Popșoi a declarat că mecanismul de răspuns „îl alege țara care face acest răspuns și s-ar putea să nu se limiteze la răspunsul în oglindă diplomatic”. Potrivit oficialului, „trebuie să avem o abordare cât se poate de conștiincioasă, dar asta nu înseamnă că excludem o asemenea decizie”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 21 octombrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV.
În timpul emisiunii, Popșoi a fost întrebat dacă i se pare proporțională reacția R. Moldova, care se limitează la convocarea ambasadorului rus și la transmiterea unei note de protest. „Au fost incidente regretabile, periculoase în Bulgaria, în România, în Polonia și, dacă acele state păstrează nivelul de răspuns în tărâmul diplomatic la nivel comparabil cu noi, atunci probabil e judicios să avem și noi o abordare cât se poate de serioasă în acest sens și să avem grijă să nu escaladăm, având în vedere constrângerile pe care le avem. Or, nu suntem nici membru NATO, nici al Uniunii Europene, nu avem nici capacitatea de apărare pe care o au țările pe care le-am menționat. De aceea, trebuie să avem o abordare responsabilă. (…) Atât timp cât, slavă Domnului, nu avem situații mai grave decât cele care le-am avut până acum (…), cea mai bună reacție este investiția în apărare. Atunci când vom avea un sistem de apărare antiaerian și vom putea doborî aceste primejdii (…), acesta este cel mai bun răspuns”, a comunicat ministrul.
Solicitat să comenteze ideea fostului președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, privind expulzarea ambasadorului rus și menținerea relațiilor diplomatice cu Moscova la nivel de însărcinați cu afaceri, Popșoi a declarat: „Teoretic, am putea. Dar întrebarea e: ce obținem prin asta? Reducem din temperatura, și așa destul de înaltă, în relația noastră, sau nu? Contribuim la păstrarea status quo sau la reducerea intensității acestor incursiuni în spațiul nostru aerian sau, dimpotrivă, riscăm unele răspunsuri asimetrice care ne-ar putea pune în dificultate? (…) Ar fi un răspuns care ne-ar face emoțional să se simțim mai bine, dar atunci când ai pe umerii tăi responsabilitatea pentru viața și sănătatea tuturor cetățenilor din țară, nu te conduci de emoții. (…) E cert că orice răspuns al nostru mai apăsat poate, cu certitudine destul de înaltă, să conducă la un răspuns în oglindă cel puțin, dar putem prevedea și alte răspunsuri din partea Federației Ruse, pe care nu ni le dorim”.
Întrebat dacă, în cazul expulzării lui Ozerov, cel mai grav lucru care s-ar putea întâmpla ar fi expulzarea ambasadorului R. Moldova de la Moscova, Popșoi a declarat că „mecanismul de răspuns și obiectul răspunsului îl va alege țara care va face acest răspuns și s-ar putea să nu se limiteze la răspunsul în oglindă diplomatic”. „Natura acestui răspuns e la îndemâna inventivității părții respective și nu știu dacă vrem să încercăm această inventivitate, având în vedere riscurile, și așa destul de mari, pe care țara noastră le are în fiecare zi. (…) De aceea, trebuie să avem o abordare cât se poate de conștiincioasă, dar asta nu înseamnă că excludem o asemenea decizie. Dacă lucrurile vor continua pe un făgaș distructiv, pe un făgaș care pune în continuare în dificultate securitatea națională și liniștea cetățenilor noștri, va trebui să examinăm și alte măsuri. Deci, nu excludem această decizie, dar trebuie să o luăm cu maximă responsabilitate”, a conchis oficialul moldovean.
***
Pe 9 octombrie, Ministerul Apărării raporta că, de la începutul anului 2026, în Republica Moldova au fost înregistrate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian, iar din 2022 – 93. Detalii AICI. Înainte de aceasta, în luna septembrie, Ministerul preciza că survolările au implicat rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Detalii AICI.
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova l-a convocat în repetate rânduri pe ambasadorul agreat al Rusiei la Chișinău, Oleg Ozerov, pentru a-și exprima protestul față de căderea unor drone pe teritoriul țării. În februarie 2025, de exemplu, Chișinăul i-a prezentat fragmente ale unor drone pe care era inscripția Gheran-2, însă Ozerov a pus la îndoială originea lor rusă, invocând posibilitatea unor provocări. Detalii AICI. În august 2026, președinta Maia Sandu a declarat că unele drone ajung din întâmplare în Moldova, iar altele „pentru că sunt trimise”. Detalii AICI. În septembrie 2026, Ozerov nu a exclus că „unele dintre dronele” care survolează teritoriul Moldovei ar putea fi rusești. Detalii AICI.
Pe 2 octombrie, președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a fost întrebat dacă Ozerov ar putea fi expulzat. „Totu-i posibil, pentru că el deja a scăpat o dată o expresie în care a admis că ar putea să fie păsărelele lor”, a adăugat Grosu.
***
Precizăm că Oleg Ozerov beneficiază în prezent doar de statutul de ambasador „agreat, dar neacreditat”. Deși președintele rus Vladimir Putin l-a desemnat în funcția de ambasador în țara noastră încă în septembrie 2024, Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare. Conform Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice din 1961, un ambasador nu este considerat oficial în funcție până când nu își prezintă scrisorile de acreditare către șeful statului gazdă. Șefa statului Maia Sandu a explicat anterior că Ozerov nu a fost invitat să-și prezinte scrisorile de acreditare „în situația în care au fost comise mai multe acțiuni neprietenoase în raport cu țara noastră”.
