Cetățenia română devine mai greu de obținut. Potrivit unor modificări legislative, cunoașterea limbii române devine obligatorie pentru toți cei care vor să devină cetățeni români. Solicitanții vor fi nevoiți să demonstreze că stăpânesc limba cel puțin la nivel mediu (B1) și că se pot integra în societate.
Totodată, potrivit presei române, legea prevede și o serie de excepții. Astfel, nu vor fi obligați să susțină testul lingvistic:
cei care pot demonstra că au urmat studii liceale sau universitare timp de cel puțin trei ani în limba română (măsură aplicabilă în special cetățenilor din Republica Moldova și Ucraina),
persoanele care au fost cetățeni români până în 1940 și au pierdut cetățenia în urma anexării Basarabiei, Bucovinei de Nord și Bugeacului de către URSS,
persoanele care au peste 65 de ani.
Noua legislație prevede și digitalizarea procedurilor de acordare a cetățeniei. Solicitanții vor primi un card de cetățenie în locul certificatului tipărit, iar cererile vor putea fi urmărite online, printr-un sistem digitalizat. De asemenea, identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric, prin imaginea facială și amprente digitale, la fel ca în cazul obținerii unui pașaport.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat decretul privind modificarea Legii cetățeniei române pe 12 martie. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost supus dezbaterii publice. Printre cei care s-au opus includerii limbii române printre criteriile de obținere a cetățeniei s-au numărat mai mulți avocați și reprezentanți ai unor asociații de români din fostul spațiu sovietic.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Drepturile și libertățile locuitorilor din Stânga Nistrului s-au degradat vizibil în 2025, pe fundalul unei politici tot mai dure promovate de Tiraspol. Potrivit unui raport publicat de Asociația Promo-LEX, întârzierile la plata salariilor și pensiilor, reducerea prestațiilor sociale și scăderea investițiilor în educație și sănătate au afectat direct viața de zi cu zi a oamenilor. În loc să direcționeze resursele către nevoile urgente ale populației, administrația separatistă a întărit mecanismele de control, cenzură și propagandă, implicând inclusiv copii și tineri în activități cu tentă ideologică. Raportul mai arată că Tiraspolul a preluat inițiative inspirate din Rusia pentru a controla spațiul online, a restrânge libertatea de exprimare, și a interzice comunitatea LGBT+.
Situația economică în regiunea transnistreană și impactul asupra nivelului de trai al locuitorilor regiunii
Potrivit raportului, criza energetică izbucnită la 1 ianuarie 2025, după oprirea livrărilor de gaze rusești către regiune, a dus la deconectări masive și la pierderea locurilor de muncă pentru mii de persoane, transformându-se rapid într-o criză economică ce a afectat direct nivelul de trai.
„Instrumentele de răspuns ale administrației de la Tiraspol s-au concentrat pe centralizarea fluxurilor financiare și menținerea cu dificultate a plăților sociale de bază. Soluțiile de alimentare cu energie au rămas în mare parte provizorii și netransparente, depinzând de aranjamente ad-hoc, cu impact direct asupra serviciilor publice de bază, a activității industriale și a veniturilor populației”, se arată în document.
Raportul mai arată că propaganda identitară și procesele de îndoctrinare s-au intensificat, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Anul 2025 a fost declarat „Anul poporului transnistrean”, iar sute de activități „patriotice” au avut drept scop consolidarea unei identități distincte de cea a Republicii Moldova. Autorii semnalează și militarizarea educației, inclusiv prin implicarea minorilor în tabere și instituții cu profil militar.
„Un element central în 2025 a fost recrutarea și formarea minorilor în instituții cu profil militar. Pentru anul de studii 2025-2026, 75 de minori au fost recrutați în „Școala militară Suvorov” din Tiraspol, iar peste 52 de copii au fost admiși în „Corpul de cadeți” din Bender. Copiii având vârste între 11 și 16 ani, au fost incluși în cursuri speciale de pregătire orientate spre serviciul în structuri paramilitare, iar în cazul „corpului de cadeți”, componenta de instruire este raportată la formarea viitorilor angajați ai „miliției”, mai spun autorii.
Documentul constată și extinderea controlului asupra spațiului informațional și digital. Au fost adoptate „amendamente” care permit blocarea resurselor online pentru conținut considerat ofensator sau „lipsit de respect”, inclusiv materiale ce vizează comunitatea LGBT și drepturile reproductive.
„Controlul ideologic este întărit prin pachete de „legi” inspirate explicit din legislația Federației Ruse și integrate în agenda mai largă a promovării așa-numitelor „valori tradiționale”. Pachetul introduce amenzi care, raportat la salariul mediu local indicat pentru primele luni ale anului 2025, pot reprezenta o presiune disproporționată asupra populației, cu efect de descurajare și autocenzură”, mai spun autorii analizei.
În domeniul educației, cele opt școli cu predare în limba română (grafie latină) au înregistrat o creștere a numărului de elevi, depășind pentru prima dată în ultimii 15 ani pragul de 2.000 de elevi. Totuși, acestea continuă să se confrunte cu probleme cronice de infrastructură, tarife discriminatorii și campanii de denigrare.
„Pe palierul propagandei, începutul anului 2025 a fost marcat și de campanii de denigrare în mass media controlată de Tiraspol și de holdingul Sheriff, inclusiv împotriva școlilor cu predare în limba română cu grafie latină din regiune. În februarie și aprilie 2025, școlile cu predare în limba română au fost etichetate drept „amenințări” și „instrumente de reabilitare a nazismului”, cu efect direct asupra dreptului la educație și asupra siguranței comunității școlare, în condițiile în care astfel de campanii sunt însoțite de presiuni și intimidări”, potrivit fragmentului din raport.
Fermierii din raionul Dubăsari rămân supuși restricțiilor
Fermierii din raionul Dubăsari rămân și în 2025 supuși unor restricții privind accesul la terenurile agricole amplasate după traseul Camenca–Tiraspol. Deși anterior existau mecanisme convenite pentru a le permite lucrările agricole, în ultimii ani au fost introduse bariere suplimentare, menținute și anul acesta.
„Fermierii sunt nevoiți să accepte plata unor taxe nelegitime și interacțiunea cu structuri nerecunoscute, doar pentru a-și putea cultiva propriile terenuri. Efectul cumulativ constă într-o scădere a veniturilor gospodăriilor agricole, o degradare a predictibilității economice în sectorul agricol și o vulnerabilizare a securității alimentare, prin creșterea costurilor de producție, perturbarea planificării agricole și accesul limitat la irigații”, potrivit documentului.
Încălcarea drepturilor deținuților
Raportul semnalează și menținerea abuzurilor în sistemul ilegal de justiție și detenție din regiune. Sunt invocate lipsa garanțiilor procedurale, condiții degradante de detenție și absența monitorizării independente. Persoanele eliberate întâmpină dificultăți în accesarea serviciilor de asistență și reintegrare.
„Pe parcursul anului 2025, regimul de la Tiraspol a promovat un set de modificări “normative” care, privite în ansamblu, diminuează garanțiile procedurale împotriva abuzurilor, restrâng accesul la asistență juridică independentă și reduc transparența privind activitatea „organelor” și persoanelor implicate în „actul de justiție” local (un sistem „pseudo-judiciar”)”, menționează autorii.
CtEDO în 2025: cazuri privind regiunea transnistreană
La 23 octombrie 2025, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat o hotărâre comună în cauza Urusbiev și alții c. Republica Moldova și Rusia, examinând cinci plângeri depuse de șase persoane privind încălcări ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.
În urma deciziei, Rusia este obligată să achite peste 100.000 de euro cu titlu de despăgubiri morale și cheltuieli de judecată pentru cinci locuitori ai regiunii.
În toate cazurile, Curtea a constatat încălcări grave ale Convenției Europene a Drepturilor Omului de către Federația Rusă, inclusiv detenții ilegale, maltratări, încălcarea dreptului la un proces echitabil, la libera circulație și la libertatea de exprimare, potrivit Asociația Promo-LEX, care a asistat victimele.
„Este la fel de important de menționat că, deși Republica Moldova nu a fost găsită responsabilă pentru violarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, autoritățile constituționale pot întreprinde mai multe măsuri pe malul drept al Nistrului pentru sprijinirea persoanelor eliberate din detenție ilegală din regiune, prin instituirea unui mecanism de asistență postdetenție. În lipsa unui cadru legal dedicat, aceste persoane nu beneficiază în prezent de asistență specializată și suport informațional din partea autorităților”, se mai arată în document.
Concluziile grupului de experți și juriști de la Promo-LEX
Promo-LEX constată consolidarea unui model de „guvernare” bazat pe control, represiune și impunitate, iar criza energetică a fost folosită pentru a întări mecanismele autoritare. Problemele economice de la începutul anului nu au avut doar efecte sociale, ci au oferit regimului de la Tiraspol pretextul pentru a concentra și mai mult puterea și pentru a transfera costurile crizei asupra populației.
Documentul evidențiază și intensificarea promovării unei identități „transnistrene” distincte, prezentată ca parte a unei strategii de legitimare a regimului. Educația este folosită tot mai mult ca instrument de influență ideologică, prin militarizare și îndoctrinare, în special în rândul copiilor și tinerilor.
Raportul mai arată că limitarea accesului la informație și extinderea supravegherii digitale reduc posibilitatea oamenilor de a critica autoritățile sau de a semnala abuzuri. Sub pretextul securității, spațiul de exprimare liberă este restrâns, iar autocenzura devine tot mai prezentă.
În domeniul justiției, constatările confirmă existența unui sistem opac, lipsit de garanții procedurale și de monitorizare independentă. Condițiile de detenție rămân degradante, iar persoanele private de libertate sunt expuse riscului de tratamente inumane. După eliberare, acestea nu beneficiază de sprijin sau asistență specializată din partea autorităților constituționale.
„Pentru locuitorii din stânga Nistrului, anul 2025 a însemnat, așadar, creșterea precarității economice și a vulnerabilității sociale, concomitent cu deteriorarea climatului de respectare a drepturilor omului. La finalul anului, regiunea se află într-o situație fragilă, marcată de subdezvoltare economică și dependență energetică, context în care structurile transnistrene recurg tot mai frecvent la măsuri autoritare pentru menținerea controlului intern”, a încheiat organizația.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
