foto simbol

Chișinăul, după gestul Ungariei privind clusterele 2 și 3 pentru Moldova și Ucraina: „Discuțiile vor continua în septembrie”

Președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, a declarat că nu are informații despre cele relatate în presa ucraineană, potrivit cărora, din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată până în septembrie. Între timp, în contextul informațiilor apărute în presa ucraineană, a reacționat Biroul pentru Integrare Europeană, subordonat funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană. Biroul a declarat că „deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări” și și-a exprimat încrederea că „deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”.

„N-am detalii la capitolul acesta. Ceva am citit, dar am citit o știre că era legat de Ucraina și asta cumva e o tradiție, îmi pare rău să spun, un trend. Partea ungară mai greu și mai insistent caută argumente pentru a deschide un cluster sau altul. Promit să mă interesez mai bine (…) pentru a veni cu informații exhaustive”, a declarat Grosu în dimineața zilei de 23 iulie.

Biroul pentru Integrare Europeană, subdiviziune din cadrul Cancelariei de Stat și subordonată funcțional viceprim-ministrului pentru integrare europeană, a declarat, în contextul informațiilor vehiculate în presa ucraineană, că „Moldova este pregătită din punct de vedere tehnic pentru deschiderea tuturor clusterelor de negocieri cu Uniunea Europeană”.

„Deschiderea fiecărui grup de capitole presupune un proces firesc de consultări și decizii între instituțiile europene și toate cele 27 de state membre. Discuțiile privind clusterele rămase sunt deja în desfășurare și vor continua în luna septembrie, după încheierea vacanței de vară a instituțiilor europene. Republica Moldova își face partea sa: implementăm reformele asumate, livrăm rezultate și continuăm pregătirile tehnice necesare pentru următoarele etape de negocieri. Suntem în contact permanent cu Președinția irlandeză a Consiliului UE și cu statele membre și avem încredere că deciziile privind următoarele clustere vor fi adoptate în perioada următoare”, a adăugat Biroul.

***

Pe 22 iulie, publicația ucraineană Evropeiskaia Pravda a scris, citând surse, că, din cauza poziției Ungariei, chestiunea deschiderii clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina și Republica Moldova a fost amânată până în septembrie. Potrivit sursei citate, Ungaria a refuzat să aprobe rezultatele evaluării clusterelor de negociere 2 și 3 în cadrul reuniunii grupului de lucru al Consiliului UE pentru extindere. Potrivit presei ucrainene, aceasta a fost a doua încercare de a convinge Budapesta, iar o nouă rundă este programată pentru 1 septembrie. Anterior, pe 17 iulie, Ungaria a refuzat deschiderea clusterelor 2 și 3 pentru Ucraina, dar a acceptat clusterul 3 pentru Republica Moldova, variantă care nu a fost susținută de majoritatea statelor UE, astfel că nicio decizie nu a fost luată, a adăugat presa ucraineană.

Clusterul 2 vizează domeniul „Piața internă”, iar clusterul 3 – „Competitivitate și creștere incluzivă”.

***

Republica Moldova, împreună cu Ucraina, a obținut statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană în iunie 2022. Cele două state au lansat oficial negocierile de aderare în iunie 2024.

Pe 15 iunie 2026, cele 27 de state membre ale UE au deschis oficial primul cluster de negocieri de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. Clusterul „Valori fundamentale” – primul deschis și ultimul închis – este considerat coloana vertebrală a întregului proces. Acesta acoperă statul de drept, sistemul judiciar, drepturile fundamentale și lupta împotriva corupției și acționează ca o axă centrală a întregului proces de aderare.

Pe 14 iulie, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis negocierile de aderare pentru Clusterul 6 – „Relații externe”, în cadrul celei de-a treia Conferințe interguvernamentale Republica Moldova–Uniunea Europeană, desfășurată la Bruxelles.

În total, negocierile de aderare la UE se desfășoară pe baza a 33 de capitole ale legislației europene. Acestea sunt împărțite, în linii mari, în șase blocuri tematice (clustere): „Valori fundamentale”; „Piața internă”; „Relații externe”; „Concurență și creștere incluzivă”; „Ecologie, transport și energie”; „Resurse, agricultură și coeziune politică”.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

РБК

Muncă forțată în loc de închisoare: cetățeana R. Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani, a obținut înlocuirea pedepsei

Cetățeana Republicii Moldova Karina Țurcan, condamnată în Rusia la 15 ani de închisoare pentru spionaj în 2020, a obținut înlocuirea pedepsei cu muncă forțată. Informația a fost comunicată de agenția rusă TASS, cu referire la documente judiciare.

Potrivit documentelor, prima încercare a Karinei Țurcan de a obține înlocuirea restului pedepsei cu muncă forțată a avut loc în mai 2026, însă instanța a încetat examinarea cererii sale. Pe 18 noiembrie, judecătorii au decis să admită o nouă solicitare. Decizia poate fi contestată, întrucât nu a intrat încă în vigoare.

***

Fostul top manager al companiei rusești „Inter RAO”, Karina Țurcan, care deținea cetățenia a trei state – Rusia, Republica Moldova și România – a fost reținută în vara anului 2018. Potrivit apărătorilor săi, Serviciul Federal de Securitate de la Moscova susținea că aceasta devenise agent secret în 2004 și colabora cu serviciile speciale moldovenești. Ulterior, în aprilie 2015, Țurcan ar fi intrat în posesia unui proiect al Ministerului Energeticii din Rusia privind activitatea anumitor companii rusești din domeniul energetic. În octombrie același an, aceasta ar fi transmis documentul serviciilor speciale din Republica Moldova, primind în schimb bani. Țurcan nu și-a recunoscut vinovăția și a susținut că probele din dosar au fost falsificate.

În ianuarie 2020, Karina Țurcan a fost eliberată din detenție. Într-un interviu, aceasta a declarat că acuzația se bazează pe un chestionar din dosarul unui agent al Serviciului de Informații din Republica Moldova, unde sunt indicate informații personale care coincid cu datele lui Țurcan. Detalii AICI. În februarie 2020, Țurcan a fost arestată din nou.

În decembrie 2020, șeful companiei energetice „Inter RAO” susținea că Țurcan ar fi fost acuzată de spionaj în favoarea Republicii Moldova în urma unui conflict cu fostul lider al regiunii transnistrene, Evgheni Șevciuk. Detalii AICI.

În decembrie 2020, judecătorii ruși au condamnat-o la 15 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de spionaj în favoarea Republicii Moldova. Detalii AICI. Iar suma de 656 de milioane de ruble, confiscată în cadrul dosarului, a fost trecută în proprietatea statului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: