http://rudom.biz/

Chișinăuienii, indignați de noul impozit pe bunurile imobiliare. Explicăm ce s-a întâmplat

Pe rețelele sociale au apărut postări și fotografii ale internauților indignați de creșterea impozitului pe bunurile imobile din Chișinău. O internaută a scris pe Facebook că impozitul pentru apartamentul său cu o cameră s-a majorat cu 85%. În cadrul proiectului NMoney, explicăm, cu cât s-a majorat impozitul pe bunurile imobiliare, cum se plătește și ce riscați dacă întârziați să-l achitați.

Ce s-a întâmplat

În a doua jumătate a lunii mai, cei mai mulți locuitori din Chișinău au început să primească scrisori de la Serviciul fiscal cu înștiințarea despre achitarea impozitului pe bunurile imobiliare. Pe unii i-a indignat suma pe care fiscul a calculat-o și prezentat-o către plată.

Pe Facebook au apărut postări despre creșterea considerabilă a impozitului pe bunurile imobiliare spre deosebire de cel din anul trecut. De exemplu, Natalia a scris că impozitul pe apartamentul său cu o cameră a crescut cu 85% și constituie aproape 400 de lei.

Alți internauți, care au distribuit postarea Nataliei, s-au indignat că „impozitul a crescut de două ori din cauza primarului Ion Ceban”, că „această creștere a avut loc din cauza majorării valorii cadastrale care s-a apropiat de cea de piață”, „că de vină este Maia Sandu, care are nevoie de bani pentru alegeri” etc.

Cu cât s-a majorat impozitul

La Chișinău, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare se stabilește anual de către Consiliul Municipal. În anul 2020, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare în Chișinău a constituit 0,15 la sută din valoarea cadastrală a locuinței. Totodată, proprietarii locuinței au avut dreptul la o reducere de 15% dacă achitau impozitul până la 30 iunie.

De exemplu, dacă valoarea locuinței era de 250 mii de lei, suma prezentată spre achitare era de 375 de lei, iar cu reducere se ajungea la 318,75 de lei.

În anul 2021, prin decizia Consiliului Municipal din 29 decembrie 2020, mărimea impozitului s-a majorat. Acum, acesta constituie 0,185% din valoarea cadastrală a locuinței. Este cu aproape un sfert mai mult decât anul trecut.

Totodată, autoritățile au anulat reducerea de 15% pentru achitarea impozitului până la 30 iunie (anterior, termenul limită de achitare era 25 septembrie. – NM), pentru a susține bugetul municipal, deoarece încasările din impozitul pe bunurile imobiliare merg direct în bugetul capitalei.

Drept urmare, pentru un apartament cu aceeași valoare, suma spre plată este anul acesta de 462,5 lei. Este cu 143,75 lei (luându-se în calcul reducerea) sau cu 45% mai mult decât în anul 2020.

Dacă locuința costă mai mult, de exemplu, 500 mii de lei, diferența în lei este mai mare, iar în procente – mai mică: în loc de 637,5 lei, proprietarul acesteia va trebui să plătească 925 de lei, ceea ce înseamnă cu 31% mai mult.
În același timp, dacă valoarea cadastrală a locuinței a fost supraestimată în anul 2020, suma impozitului ar putea fi în realitate mai mare cu 85-100%.

Cum se plătește impozitul

Impozitul pe bunurile imobiliare poate fi achitat la poștă, la bancă, prin internet banking, prin platforma Mpay sau direct pe site-ul fiscului, dar numai de către deținătorii semnăturii electronice sau mobile. Dacă achitați prin Mpay, e suficient să introduceți numărul avizului fiscal.

Dacă proprietarul locuinței a uitat de impozit și nu l-a achitat până la 30 iunie, se vor calcula penalități pentru fiecare zi de întârziere – 0,0210% din suma impozitului. De exemplu, dacă impozitul este de 462,5 lei, contribuabilului i se vor calcula aproape trei lei pentru o lună de întârziere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: