http://rudom.biz/

Chișinăuienii, indignați de noul impozit pe bunurile imobiliare. Explicăm ce s-a întâmplat

Pe rețelele sociale au apărut postări și fotografii ale internauților indignați de creșterea impozitului pe bunurile imobile din Chișinău. O internaută a scris pe Facebook că impozitul pentru apartamentul său cu o cameră s-a majorat cu 85%. În cadrul proiectului NMoney, explicăm, cu cât s-a majorat impozitul pe bunurile imobiliare, cum se plătește și ce riscați dacă întârziați să-l achitați.

Ce s-a întâmplat

În a doua jumătate a lunii mai, cei mai mulți locuitori din Chișinău au început să primească scrisori de la Serviciul fiscal cu înștiințarea despre achitarea impozitului pe bunurile imobiliare. Pe unii i-a indignat suma pe care fiscul a calculat-o și prezentat-o către plată.

Pe Facebook au apărut postări despre creșterea considerabilă a impozitului pe bunurile imobiliare spre deosebire de cel din anul trecut. De exemplu, Natalia a scris că impozitul pe apartamentul său cu o cameră a crescut cu 85% și constituie aproape 400 de lei.

Alți internauți, care au distribuit postarea Nataliei, s-au indignat că „impozitul a crescut de două ori din cauza primarului Ion Ceban”, că „această creștere a avut loc din cauza majorării valorii cadastrale care s-a apropiat de cea de piață”, „că de vină este Maia Sandu, care are nevoie de bani pentru alegeri” etc.

Cu cât s-a majorat impozitul

La Chișinău, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare se stabilește anual de către Consiliul Municipal. În anul 2020, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare în Chișinău a constituit 0,15 la sută din valoarea cadastrală a locuinței. Totodată, proprietarii locuinței au avut dreptul la o reducere de 15% dacă achitau impozitul până la 30 iunie.

De exemplu, dacă valoarea locuinței era de 250 mii de lei, suma prezentată spre achitare era de 375 de lei, iar cu reducere se ajungea la 318,75 de lei.

În anul 2021, prin decizia Consiliului Municipal din 29 decembrie 2020, mărimea impozitului s-a majorat. Acum, acesta constituie 0,185% din valoarea cadastrală a locuinței. Este cu aproape un sfert mai mult decât anul trecut.

Totodată, autoritățile au anulat reducerea de 15% pentru achitarea impozitului până la 30 iunie (anterior, termenul limită de achitare era 25 septembrie. – NM), pentru a susține bugetul municipal, deoarece încasările din impozitul pe bunurile imobiliare merg direct în bugetul capitalei.

Drept urmare, pentru un apartament cu aceeași valoare, suma spre plată este anul acesta de 462,5 lei. Este cu 143,75 lei (luându-se în calcul reducerea) sau cu 45% mai mult decât în anul 2020.

Dacă locuința costă mai mult, de exemplu, 500 mii de lei, diferența în lei este mai mare, iar în procente – mai mică: în loc de 637,5 lei, proprietarul acesteia va trebui să plătească 925 de lei, ceea ce înseamnă cu 31% mai mult.
În același timp, dacă valoarea cadastrală a locuinței a fost supraestimată în anul 2020, suma impozitului ar putea fi în realitate mai mare cu 85-100%.

Cum se plătește impozitul

Impozitul pe bunurile imobiliare poate fi achitat la poștă, la bancă, prin internet banking, prin platforma Mpay sau direct pe site-ul fiscului, dar numai de către deținătorii semnăturii electronice sau mobile. Dacă achitați prin Mpay, e suficient să introduceți numărul avizului fiscal.

Dacă proprietarul locuinței a uitat de impozit și nu l-a achitat până la 30 iunie, se vor calcula penalități pentru fiecare zi de întârziere – 0,0210% din suma impozitului. De exemplu, dacă impozitul este de 462,5 lei, contribuabilului i se vor calcula aproape trei lei pentru o lună de întârziere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

LIVE Cum vor fi reorganizate raioanele? Se vor numi regiuni? Prim-ministrul Vasile Tofan prezintă conceptul

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, prezintă conceptul reorganizării administrației publice locale de nivelul al doilea. Conferința de presă are loc în clădirea Guvernului.

În ajun, premierul declara că a invitat toți primarii și președinții de raioane pentru 1 octombrie, pentru a le prezenta atât lor, cât și societății, viziunea Guvernului privind administrația publică locală de nivelul doi.

***

Amintim că, în ianuarie 2026, Guvernul Republicii Moldova a dat start oficial reformei administrativ-teritoriale. Reforma este considerată una dintre cele mai dificile reforme planificate de autorități, întrucât presupune reducerea numărului de primării și reorganizarea consiliilor raionale. La începutul lunii iunie, președinta Maia Sandu a recunoscut că această reformă va avea „costuri politice” pentru partidul de guvernare, însă aceasta nu mai poate fi amânată. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la postul public de televiziune că, până la începutul anului 2027 – an în care vor avea loc alegeri locale în Republica Moldova –  trebuie să se vină cu o decizie politică asumată privind reforma administrativ-teritorială, astfel încât viitorii primari și consilieri locali să fie aleși deja în noile unități administrativ-teritoriale.

După alegerile locale din 2027, în Republica Moldova vor rămâne aproximativ 292 de primării, față de aproape 900 în prezent – a anunțat, pe 2 septembrie, secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. Buzu a precizat că aceasta este o estimare preliminară și poate suferi modificări, întrucât procesul de amalgamare nu a fost finalizat. Detalii AICI. Înainte de aceasta, pe 31 iulie, Buzu anunța că reforma va ajunge în Parlament în toamnă. Detalii AICI.

Amintim că, potrivit Strategiei de reformă a administrației publice pentru anii 2023–2030, elaborată de Cancelaria de Stat, raioanele din Moldova ar putea fi comasate în cinci regiuni sau zece raioane până în 2030.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: