http://rudom.biz/

Chișinăuienii, indignați de noul impozit pe bunurile imobiliare. Explicăm ce s-a întâmplat

Pe rețelele sociale au apărut postări și fotografii ale internauților indignați de creșterea impozitului pe bunurile imobile din Chișinău. O internaută a scris pe Facebook că impozitul pentru apartamentul său cu o cameră s-a majorat cu 85%. În cadrul proiectului NMoney, explicăm, cu cât s-a majorat impozitul pe bunurile imobiliare, cum se plătește și ce riscați dacă întârziați să-l achitați.

Ce s-a întâmplat

În a doua jumătate a lunii mai, cei mai mulți locuitori din Chișinău au început să primească scrisori de la Serviciul fiscal cu înștiințarea despre achitarea impozitului pe bunurile imobiliare. Pe unii i-a indignat suma pe care fiscul a calculat-o și prezentat-o către plată.

Pe Facebook au apărut postări despre creșterea considerabilă a impozitului pe bunurile imobiliare spre deosebire de cel din anul trecut. De exemplu, Natalia a scris că impozitul pe apartamentul său cu o cameră a crescut cu 85% și constituie aproape 400 de lei.

Alți internauți, care au distribuit postarea Nataliei, s-au indignat că „impozitul a crescut de două ori din cauza primarului Ion Ceban”, că „această creștere a avut loc din cauza majorării valorii cadastrale care s-a apropiat de cea de piață”, „că de vină este Maia Sandu, care are nevoie de bani pentru alegeri” etc.

Cu cât s-a majorat impozitul

La Chișinău, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare se stabilește anual de către Consiliul Municipal. În anul 2020, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare în Chișinău a constituit 0,15 la sută din valoarea cadastrală a locuinței. Totodată, proprietarii locuinței au avut dreptul la o reducere de 15% dacă achitau impozitul până la 30 iunie.

De exemplu, dacă valoarea locuinței era de 250 mii de lei, suma prezentată spre achitare era de 375 de lei, iar cu reducere se ajungea la 318,75 de lei.

În anul 2021, prin decizia Consiliului Municipal din 29 decembrie 2020, mărimea impozitului s-a majorat. Acum, acesta constituie 0,185% din valoarea cadastrală a locuinței. Este cu aproape un sfert mai mult decât anul trecut.

Totodată, autoritățile au anulat reducerea de 15% pentru achitarea impozitului până la 30 iunie (anterior, termenul limită de achitare era 25 septembrie. – NM), pentru a susține bugetul municipal, deoarece încasările din impozitul pe bunurile imobiliare merg direct în bugetul capitalei.

Drept urmare, pentru un apartament cu aceeași valoare, suma spre plată este anul acesta de 462,5 lei. Este cu 143,75 lei (luându-se în calcul reducerea) sau cu 45% mai mult decât în anul 2020.

Dacă locuința costă mai mult, de exemplu, 500 mii de lei, diferența în lei este mai mare, iar în procente – mai mică: în loc de 637,5 lei, proprietarul acesteia va trebui să plătească 925 de lei, ceea ce înseamnă cu 31% mai mult.
În același timp, dacă valoarea cadastrală a locuinței a fost supraestimată în anul 2020, suma impozitului ar putea fi în realitate mai mare cu 85-100%.

Cum se plătește impozitul

Impozitul pe bunurile imobiliare poate fi achitat la poștă, la bancă, prin internet banking, prin platforma Mpay sau direct pe site-ul fiscului, dar numai de către deținătorii semnăturii electronice sau mobile. Dacă achitați prin Mpay, e suficient să introduceți numărul avizului fiscal.

Dacă proprietarul locuinței a uitat de impozit și nu l-a achitat până la 30 iunie, se vor calcula penalități pentru fiecare zi de întârziere – 0,0210% din suma impozitului. De exemplu, dacă impozitul este de 462,5 lei, contribuabilului i se vor calcula aproape trei lei pentru o lună de întârziere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

„Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate din Moldova”: Maia Sandu explică vizitele sale externe

Șefa statului, Maia Sandu, a declarat că i-ar fi mult mai ușor să meargă în localitățile din Republica Moldova decât în afara țării. Precizarea a fost făcută după ce a fost întrebată despre vizitele sale în afara R. Moldova, de ce acestea sunt necesare și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării. Potrivit șefei statului, oamenii din afară trebuie să cunoască mai bine Republica Moldova, iar țara să capete susținere „pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea la UE”. În același timp, președinta a menționat că prerogativele sale principale țin de politica externă și de securitate. „Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă”, a precizat Maia Sandu.

În cadrul podcastului „Jurnal Politic”, publicat pe 2 mai pe paginile instituției prezidențiale, șefa statului a fost întrebată despre recenta vizită în Ucraina. De asemenea, a fost solicitată să comenteze unele reacții din societate privind vizitele sale în afara Republicii Moldova, fiind întrebată de ce sunt necesare acestea și de ce nu merge mai des în localitățile din interiorul țării.

„Am mers la Kiev, în primul rând, pentru a transmite un semnal de susținere și cred că este foarte important. (…) Noi avem pacea astăzi, în Republica Moldova, în mare parte datorită rezistenței Ucrainei. Asta este puținul pe care îl putem noi face, dincolo de ceea ce fac moldovenii, susținând refugiații ucraineni. (…) Despre vizitele mele în alte state: da, e important de amintit de Republica Moldova de fiecare dată. Trebuie să înțelegem că nu suntem în centrul universului noi. Vrem, în primul rând, statele membre ale Uniunii Europene să ne susțină în continuare pentru parcursul nostru european. Iar asta înseamnă să mergem să discutăm”, a răspuns Maia Sandu.

Șefa statului a adăugat că, la unele evenimente internaționale, se întâlnește cu președinți de țări și de guverne, dar, atunci când merge într-o vizită oficială, se întâlnește și cu reprezentanți ai parlamentelor, ai guvernelor, ai președinției și ai societății civile.

„E nevoie, în primul rând, oamenii să ne cunoască mai bine și în al doilea rând să construim susținere pentru ca atunci când va veni momentul – toată lumea să voteze pentru aderarea Republicii Moldova la UE. Mi-ar fi mult mai ușor să merg într-o localitate sau alta (nota red. din Republica Moldova), pentru că e mai simplu decât să schimbi avioane, să aștepți prin aeroport și multe alte lucruri. O să merg cu drag inclusiv în această săptămână să discut cu concetățenii noștri, dar prerogativele mele principale țin de politica externă și de securitate. Securitatea Republicii Moldova astăzi depinde, în cea mai mare parte, de politica externă. De asta, în continuare, voi merge, voi discuta și mă voi asigura că lumea înțelege rolul nostru și ne va susține în continuare”, a conchis Maia Sandu.

***

Menționăm, în acest context, că șefa statului efectuează o vizită la Erevan. Pe 4 mai, Maia Sandu va participa la Summitul Comunității Politice Europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: