http://rudom.biz/

Chișinăuienii, indignați de noul impozit pe bunurile imobiliare. Explicăm ce s-a întâmplat

Pe rețelele sociale au apărut postări și fotografii ale internauților indignați de creșterea impozitului pe bunurile imobile din Chișinău. O internaută a scris pe Facebook că impozitul pentru apartamentul său cu o cameră s-a majorat cu 85%. În cadrul proiectului NMoney, explicăm, cu cât s-a majorat impozitul pe bunurile imobiliare, cum se plătește și ce riscați dacă întârziați să-l achitați.

Ce s-a întâmplat

În a doua jumătate a lunii mai, cei mai mulți locuitori din Chișinău au început să primească scrisori de la Serviciul fiscal cu înștiințarea despre achitarea impozitului pe bunurile imobiliare. Pe unii i-a indignat suma pe care fiscul a calculat-o și prezentat-o către plată.

Pe Facebook au apărut postări despre creșterea considerabilă a impozitului pe bunurile imobiliare spre deosebire de cel din anul trecut. De exemplu, Natalia a scris că impozitul pe apartamentul său cu o cameră a crescut cu 85% și constituie aproape 400 de lei.

Alți internauți, care au distribuit postarea Nataliei, s-au indignat că „impozitul a crescut de două ori din cauza primarului Ion Ceban”, că „această creștere a avut loc din cauza majorării valorii cadastrale care s-a apropiat de cea de piață”, „că de vină este Maia Sandu, care are nevoie de bani pentru alegeri” etc.

Cu cât s-a majorat impozitul

La Chișinău, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare se stabilește anual de către Consiliul Municipal. În anul 2020, mărimea impozitului pe bunurile imobiliare în Chișinău a constituit 0,15 la sută din valoarea cadastrală a locuinței. Totodată, proprietarii locuinței au avut dreptul la o reducere de 15% dacă achitau impozitul până la 30 iunie.

De exemplu, dacă valoarea locuinței era de 250 mii de lei, suma prezentată spre achitare era de 375 de lei, iar cu reducere se ajungea la 318,75 de lei.

În anul 2021, prin decizia Consiliului Municipal din 29 decembrie 2020, mărimea impozitului s-a majorat. Acum, acesta constituie 0,185% din valoarea cadastrală a locuinței. Este cu aproape un sfert mai mult decât anul trecut.

Totodată, autoritățile au anulat reducerea de 15% pentru achitarea impozitului până la 30 iunie (anterior, termenul limită de achitare era 25 septembrie. – NM), pentru a susține bugetul municipal, deoarece încasările din impozitul pe bunurile imobiliare merg direct în bugetul capitalei.

Drept urmare, pentru un apartament cu aceeași valoare, suma spre plată este anul acesta de 462,5 lei. Este cu 143,75 lei (luându-se în calcul reducerea) sau cu 45% mai mult decât în anul 2020.

Dacă locuința costă mai mult, de exemplu, 500 mii de lei, diferența în lei este mai mare, iar în procente – mai mică: în loc de 637,5 lei, proprietarul acesteia va trebui să plătească 925 de lei, ceea ce înseamnă cu 31% mai mult.
În același timp, dacă valoarea cadastrală a locuinței a fost supraestimată în anul 2020, suma impozitului ar putea fi în realitate mai mare cu 85-100%.

Cum se plătește impozitul

Impozitul pe bunurile imobiliare poate fi achitat la poștă, la bancă, prin internet banking, prin platforma Mpay sau direct pe site-ul fiscului, dar numai de către deținătorii semnăturii electronice sau mobile. Dacă achitați prin Mpay, e suficient să introduceți numărul avizului fiscal.

Dacă proprietarul locuinței a uitat de impozit și nu l-a achitat până la 30 iunie, se vor calcula penalități pentru fiecare zi de întârziere – 0,0210% din suma impozitului. De exemplu, dacă impozitul este de 462,5 lei, contribuabilului i se vor calcula aproape trei lei pentru o lună de întârziere.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Usatîi i-a cerut explicații lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu”. Reacție: Asta-i regula în Parlament VIDEO

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că a fost penalizat pentru absența de la trei ședințe ale Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi a spus că i-a fost redus cu 75% salariul și că luna aceasta va primi aproximativ 3990 de lei. Deputatul a menționat că o dispoziție în acest sens a fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. În replică, Grosu a declarat că aceasta este o prevedere a regulamentului Parlamentului, iar pentru a nu fi penalizat, un deputat trebuie să prezinte o cerere motivată în care să explice de ce lipsește.

Înainte de ședința Parlamentului, Usatîi le-a spus jurnaliștilor că a fost informat, printr-o scrisoare semnată de Grosu, că este penalizat pentru că nu a participat la trei ședințe ale Comisiei parlamentare. „M-au penalizat. Am primit acum o scrisoare de la domnul Grosu. (…) Eu n-am lipsit de la nicio ședință în plen. (…) Asta e doar pentru absențele la ședințele comisiei, dar eu, în plen, am spus că, dacă nu dați opoziției comisia de anchetă privind escrocheriile bancare, eu boicotez. (…) Eu oricum toți banii îi donez. (…) Întrebarea e alta: cum poți să pedepsești un deputat doar pentru absență la ședința comisiilor?”, a comunicat Usatîi.

Între timp, la ședința Parlamentului, Usatîi s-a adresat lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu și mi-ați lăsat pe luna asta 3989 de lei 99 de bani. (…) Penalizarea nu-i prea dură, domnule președinte?”.

În replică, Grosu a spus că „așa scrie în regulament”. „Colegii dumneavoastră, juriști sau asistenții din fracțiune, trebuiau să vă atenționeze. Trebuie să prezinți o cerere motivată de ce lipsești. Nu sunteți dumneavoastră primul și, din păcate, n-o să fiți nici ultimul. Asta-i regula în Parlament. Până la dumneavoastră au fost și din cei care de 100% au fost lipsiți. Iată, acum ne invită în instanță. (…) Regula nu-i de ieri, de azi. Regula-i de ani de zile”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Usatîi a cerut modificarea regulamentului Parlamentului, iar Grosu i-a propus să vină cu un amendament. „Dreptul muncii în general spune că, dacă lipsești mai mult de 4 ore la locul de muncă, trebuie de dat afară, dar noi suntem aici în alte condiții”, a reacționat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

„Înțeleg, sunt suprapuneri în agendă, aveți deplasări, aveți diferite situații, depuneți cererea. Este o procedură pe care unii deputați o respectă, alții, admit din necunoaștere, din lipsă de experiență, dar nu putem face excepții”, a conchis președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 iunie, Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Ulterior a spus că decizia este „în semn de boicot”. Pe 11 iunie, Igor Grosu declara că un deputat trebuie să se regăsească într-o comisie. Pe 2 iulie, Usatîi a fost întrebat de jurnaliști dacă nu a părăsit comisia pentru securitate națională. „Domnul Grosu a spus că orice deputat obligatoriu trebuie să fie măcar într-o comisie. Eu, dacă ei vor ridica întrebarea în plen și mă vor exclude de acolo, nu e o problemă. Mie mi-i totuna, că o să fiu în comisia agricultură, că rămân în securitatea națională”, a declarat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: