Facebook/Vasile Tofan

Chișinăul, pregătiri pentru o eventuală criză de apă: ce plan are Ceban și ce ajutor oferă Guvernul

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, susține că municipiul este pregătit pentru o eventuală criză a apei, fiind stabilite peste 200 de puncte pentru amplasarea rezervoarelor și distribuirea apei. El a spus că sursele alternative includ sonde arteziene, zone de securizare la stația de captare și precontracte cu agenți economici pentru furnizarea apei. Între timp, premierul Vasile Tofan a anunțat că Guvernul va oferi municipiului cinci motopompe de mare capacitate pentru lucrările de la stația de captare din Vadul lui Vodă și a cerut instituțiilor centrale și municipale să colaboreze pentru a asigura cu apă locuitorii Chișinăului în cazul unei crize pe Nistru.

Ce a declarat primarul

Pe 2 august, primarul capitalei, Ion Ceban, a dat asigurări că „Chișinăul va avea apă”. „Ținând cont de toate circumstanțele, facem tot posibilul și ceea ce ne stă în puteri și posibilitate, de a fi pregătiți din toate punctele de vedere. Pe lângă lucrările complexe din ultimele 2 săptămâni de la stația de captare, care continuă, am pregătit protocoalele de intervenție, dar și tehnica necesară”, a menționat Ceban.

Potrivit edilului, la ziua de astăzi, conform protocoalelor, sunt pregătite și stabilite 213 puncte pentru amplasarea rezervoarelor și distribuirea apei în toate sectoarele capitalei. Printre acestea se numără 75 de locații publice, 108 grădinițe, precum și 30 de instituții medicale.

Totodată, Ceban a spus că municipiul dispune de 253 de eurocuburi, 20 de cisterne și 45 de autospeciale. Potrivit acestuia, au fost stabilite și punctele pentru preluarea apei: priza de apă Petricani, priza de apă Balișevsk, priza de apă Ghidighici, priza de apă Ialoveni, cele 26 de sonde și „Mina Chișinău”.

„Resursele disponibile permit organizarea transportării și distribuirii apei către populație, grădinițe, spitale și alte instituții de importanță socială”, a adăugat Ceban.

Întrebat de jurnaliști de unde va fi adusă apa în cazul unei crize, Ceban a răspuns:” Există patru zone de securizare în aria stației de captare. (…) Sunt sondele arteziene, unde este un debit total de 32 de mii de metri cubi. (…) Sunt precontractele pe care le-am încheiat cu agenții economici pentru furnizarea apei – sute de tone disponibile pentru o zi”.

Ce a declarat premierul

Vasile Tofan a declarat că Primăria capitalei a solicitat, zilele trecute, ajutorul Guvernului. „Mai exact, furnizarea unor motopompe, în scopul desfășurării unor lucrări de capacitare a stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă, aflată în gestiunea municipiului Chișinău. Asigurarea cu apă a cetățenilor nu trebuie să fie un subiect de dezbatere și nu voi accepta politizarea acestuia. Am dispus eliberarea din stocurile Agenției Rezerve Materiale (MAI) a unor motopompe care să vină în sprijinul lucrărilor realizate de Primăria Chișinău. O motopompă, cu capacitatea de 1200 m³/h, este deja la Vadul lui Vodă și a fost pusă astăzi în funcțiune”, a adăugat Tofan.

Potrivit lui Tofan, pe 3 august, vor fi eliberate suplimentar 4 motopompe de mare capacitate. „În total, Guvernul va furniza 5 unități, cu o capacitate totală de 5200 m³/h cu posibilitatea transportării apei la distanță mare, astfel încât Primăria Capitalei să fie pe deplin pregătită în eventualitatea unei crize”, a menționat Tofan.

În continuare, premierul a solicitat „tuturor părților implicate, atât instituțiilor subordonate Guvernului, cât și celor subordonate Primăriei Capitalei, să colaboreze pentru identificarea celor mai bune soluții, astfel încât, în eventualitatea unei crize pe Nistru, locuitorii municipiului Chișinău să fie asigurați cu apă”.

***

Amintim că, pe 17 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, avertiza că municipiul Chișinău și unele suburbii riscă să rămână fără apă dacă nivelul Nistrului va continua să scadă, menționând că apa din lacul de acumulare de la Novodnestrovsk a ajuns la un minim istoric din cauza secetei și a temperaturilor ridicate. Tot atunci, Hajder i-a cerut primarului Ion Ceban să prezinte starea sondelor arteziene și sursele alternative de apă ale capitalei. În replică, Ceban a declarat că nu există „nicio problemă pe Nistru” și a acuzat guvernarea că ar crea „artificial” o criză. Detalii AICI. 

Pe 20 iulie, Hajder declara că Chișinăul nu are suficiente surse alternative de apă în cazul unei întreruperi prelungite a alimentării din Nistru. Potrivit lui, sursele de rezervă ale Apă-Canal Chișinău pot asigura doar circa 1 000 de metri cubi de apă pe zi, față de necesarul municipiului de aproximativ 30 000 de metri cubi. Detalii AICI.

Pe 28 iulie, Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul hidrologic. Premierul Vasile Tofan a explicat că măsura a fost luată din cauza secetei prelungite și a scăderii la un nivel istoric a apei din lacurile de acumulare de pe Nistru, pe fondul lipsei precipitațiilor în Munții Carpați. Potrivit acestuia, starea de alertă va permite autorităților să reacționeze mai eficient în cazul agravării crizei hidrologice. Detalii AICI.

Pe 31 iulie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat că Ucraina reduce deversările în Nistru pentru două săptămâni, cu 15 metri cubi pe secundă mai puțin decât în prezent. Hajder a precizat, totodată, că autoritățile analizează posibilitatea introducerii unor restricții privind utilizarea apei pentru irigații și alte activități, „în funcție de evoluția situației și de debitul râului”. Detalii AICI.

Pe 1 august, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a prezentat un video cu lucrări despre care a spus că au fost efectuate la stația de captare de la Vadul lui Vodă în ultimele săptămâni, inclusiv săpături și instalarea unor țevi. Detalii AICI.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

primeminister.am

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: