Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Alexandr Petkov

Lecții online la Bălți, după ce orașul a rămas fără apă din cauza poluării râului Nistrului cu petrol. Primarul, apel către părinți

Elevii din municipiul Bălți vor învăță online temporar, începând cu 17 martie, după ce orașul a rămas fără apă în contextul poluării Nistrului cu substanțe petroliere. Anunțul a fost făcut de primarul Alexandr Petkov pe pagina sa de Facebook.

În contextul situației excepționale, am luat decizia ca, începând de mâine, gimnaziile și liceele din municipiul Bălți să fie trecute temporar la învățământ la distanță. Grădinițele își vor continua activitatea în regim obișnuit”, a transmis Alexandr Petkov.

Edilul a precizat că decizia temporară privind trecerea la învățământ online va fi aprobată în cadrul ședinței de astăzi a Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți.

Rugăm părinții, elevii și cadrele didactice să manifeste înțelegere față de această măsură”, a spus el.

Decizia autorităților din Bălți vine după ce alimentarea cu apă a orașului a fost suspendată din cauza poluării Nistrului cu produse petroliere. Ministerul Mediului a anunțat că analizele de laborator indică o evoluție ușor pozitivă, însă suspendarea este menținută pentru a garanta siguranța deplină a consumatorilor, sursa de poluare rămânând activă.

Municipiul Iași din România va trimite în curând un convoi umanitar cu cisterne cu apă potabilă în Bălți.

Precizăm că, din cauza poluării Nistrului, începând cu 16 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu, care vizează unitățile administrativ-teritoriale situate în bazinul fluviului Nistru, inclusiv raioanele Drochia, Soroca, municipiul Bălți, Sîngerei, Florești, Șoldănești, Telenești, Rezina, Călărași, Orhei, Dubăsari, municipiul Chișinău, Criuleni, Anenii Noi, Tighina, unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, precum și parțial alte raioane. Activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți, care alimentează apeductul Soroca-Bălți, a fost sistată temporar. A fost interzis și pescuitul sportiv și de agrement pe sectorul Naslavcea — lacul de acumulare Dubăsari, în perioada 13 martie — 1 aprilie 2026.

Sursa poluării

Amintim că poluarea Nistrului a fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți, Ucraina, pe 7 martie. Autoritățile de la Kiev au anunțat pe 12 martie că combustibil de rachetă s-a scurs în apele râului în zona Centralei Hidroelectrice Nistrene, răspândindu-se în aval până pe teritoriul Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: