Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

president.gospmr.org

Tiraspolul reintroduce starea de urgență în economie, în plină iarnă

Pe teritoriul Transnistriei va fi reintrodusă starea de urgență în economie din cauza reducerii livrărilor de gaze către regiune. Decizia a fost luată de liderul de facto din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, potrivit presei locale.

Așa-numitul „ministru al Economiei” al regiunii, Serghei Obolonik, a declarat că problemele legate de livrarea gazului sunt cauzate de „reducerea ritmului operațiunilor de decontare pe teritoriul Uniunii Europene”.

El a spus că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului fac tot posibilul pentru a restabili furnizarea gazului în regim normal. Deocamdată, prioritatea este asigurarea furnizării resursei energetice pentru populație, în timp ce industria ar putea fi nevoită să își limiteze consumul.

Decretul privind instituirea stării de urgență urmează să fie semnat de Krasnoselski, după care va fi transmis spre examinare organului legislativ local.

Contactat de NM, Vadim Ceban, șeful interimar al MoldovaGaz – entitatea responsabilă de livrarea gazelor în stânga Nistrului – nu a răspuns la apeluri.

Amintim că, pe 18 iunie 2025, Vadim Krasnoselski a declarat despre riscul unui „colaps financiar și social” în regiune. Declinul economic brusc a fost provocat de criza energetică cu care regiunea s-a confruntat la începutul anului, când Rusia a oprit livrările de gaze către malul stâng al Nistrului. Din această cauză, populația din regiune a trăit mai bine de o lună fără gaze, încălzire, apă caldă și cu deconectări programate de energie electrică.

Ulterior, Chișinăul și Tiraspolul au convenit asupra „schemei ungare” de livrare a gazului în Transnistria. Potrivit Tiraspolului, aceasta prevede că gazul este achitat dintr-un credit acordat de Rusia. Resursa energetică este livrată de compania ungară MET prin Moldovagaz, iar plata este efectuată de o companie din Dubai (denumirea acesteia nu este cunoscută). Atunci s-a anunțat că gazul va fi livrat în volum de până la 3 milioane de metri cubi pe zi, pentru ca volumul să acopere doar necesitățile sociale (încălzire, energie electrică, producție alimentară). Una dintre condițiile Chișinăului a fost ca aceste volume să nu fie utilizate pentru industrie. Însă autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol au decis să încheie mai devreme sezonul de încălzire, iar ulterior s-a aflat despre reluarea activității marilor întreprinderi industriale, care în mare parte alimentează bugetul regiunii.

În iunie au apărut informații despre faptul că regiunea se confruntă din nou cu probleme privind livrările de gaze și este reintrodusă starea de urgență.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: