Tudor Mardei / NewsMaker

Cinci deputați PAS au decis să renunțe la mandatul de parlamentar

Cinci deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel – au decis să renunțe la mandatul de deputat. Anunțul a fost făcut de liderul PAS, Igor Grosu, pe 12 noiembrie.

„Colegii noștri, deputații Maria Acbaș, Constantin Cheianu, Roman Cojuhari, Viorel Bostan și Nicolae Drăgănel, au decis să renunțe la mandatul de deputat și au ales să-și continue activitatea pe care o aveau înainte. Vă mulțumim, colegi, pentru munca pe care ați depus-o și cu siguranță, vom fi în continuare o echipă și fiecare va munci pentru pace, dezvoltare, UE și pentru o Moldovă membră a Uniunii Europene”, a anunțat Grosu.

Potrivit liderului PAS, decizia a fost luată la ședința fracțiunii care a avut loc pe 12 noiembrie, în contextul în care „este ultima săptămănă în care deputații trebuie să decidă – rămân în Parlament sau revin la funcțiile care le-au avut până la validarea mandatelor”. „Foarte mult ne-am dorit să rămână în Parlament, dar respectăm decizia. Rămân alături de noi oriunde ar activa”, a adăugat Grosu.

Maria Acbaș, antreprenoare din Comrat, a fost a 16-a pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia ei de a candida a stârnit reacții, mai ales în contextul în care, la alegerile din 2021, a candidat pe listele Partidului „Congresul Civic”, condus de fostul deputat comunist Mark Tkaciuk. Numele ei a revenit în aceste zile în spațiul public în contextul unui raport al Serviciului de Informații și Securitate. Deputatul Vasile Costiuc a afirmat, cu referire la raport, că „banii lui Ilan Șor, veniți prin rețele rusești de influență, au ajuns inclusiv la firma administrată de Acbaș”. Aceasta a calificat declarația drept „o acuzație absolut nefondată” și a explicat modul în care cei aproape 20 de mii de euro au ajuns pe contul firmei și ulterior au fost înlăturați.

Constantin Cheianu, jurnalist și scriitor, a fost al 12-lea pe lista PAS. Anunțul făcut de Igor Grosu că jurnalistul va candida a venit la o zi după ce Cheianu anunțase că președinta Maia Sandu i-a propus să candideze pe lista PAS la alegerile parlamentare.

Roman Cojuhari a fost al 34-lea pe lista PAS. Din 2023, el este director general al Agenției Proprietății Publice. Anterior, a deținut funcția de director interimar al întreprinderii de stat „Poșta Moldovei”.

Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, a fost al 17-lea pe lista PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Bostan a declarat anterior că a decis să candideze pentru a-și aduce contribuția la asigurarea faptului că formațiunile pro-europene vor câștiga cursa electorală.

Nicolae Drăgănel a fost al 40-lea pe lista PAS. Este istoric de profesie. În prezent deține funcția de președinte al raionului Călărași.

***

Anterior, opt deputați ai formațiunii de guvernământ PAS au demisionat. Cinci parlamentari – Vladimir Bolea, Mihai Popșoi, Ludmila Catlabuga, Dan Perciun și Emil Ceban – au renunțat la mandat după ce au devenit membri ai cabinetului condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu. Totodată, Dorin Recean și Artur Mija și-au depus demisiile după ce au anunțat că se retrag din politică, iar Nicu Popescu a demisionat după ce a fost numit emisar special al președintelui Republicii Moldova pentru afaceri europene și parteneriate strategice.

Ulterior, pe 6 noiembrie, Curtea Constituțională a validat mandatele a opt candidați supleanți de pe lista PAS: Igor Talmazan, Valeriu Carțîn, Angela Munteanu-Pojoga, Gheorghe Ichim, Veronica Briceag, Veronica Cupcea, Alexandru Trubca și Liliana Grosu.

Conform Legii privind statutul deputatului în Parlament, mandatul vacant este atribuit supleantului imediat următor de pe listă, iar Curtea Constituțională decide validarea sau nevalidarea acestuia în cazul constatării unor încălcări ale legislației electorale.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Profimedia/imagine simbol

Două nave rusești de desant, lovite de forțele speciale ucrainene (VIDEO)

Forțele speciale ale Direcției Principale de Informații (GUR) a Ministerului Apărării al Ucrainei au lovit, în noaptea de 18 spre 19 aprilie, două mari nave de desant ale flotei ruse a Mării Negre — „Iamal” și „Nikolai Filcenkov” — în peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia. Anunțul a fost făcut astăzi, 20 aprilie, de GUR, care a publicat inclusiv imagini video cu atacul.

Potrivit instituției, cele două nave de desant au fost ținte cu drone în timp ce se aflau în golful Sevastopol, aflat în peninsula Crimeea.

„Iamal”, construită în 1988, este evaluată la circa 80 de milioane de dolari: nava, care are o lungime de 112 metri, poate transporta până la 500 de tone de marfă și tehnică blindată și este echipată cu un sistem de lansare multiplă de rachete „Grad-M”, cu sistem antiaerian „Strela-2” și cu instalații de artilerie AK-725 de 57 mm, capabile să tragă până la 1 000 de lovituri pe minut. Totodată, nava „Nikolai Filcenkov”, construită în 1975, are o capacitate de încărcare de 1 000 de tone și valorează aproximativ 70 de milioane de dolari, conform estimărilor GUR.

GUR a subliniat că ambele nave au fost folosite de Rusia în războiului de agresiune împotriva Ucrainei.

În cadrul aceleiași operațiuni a fost distrusă și stația radar „Podlet-K1”, în valoare de 5 milioane de dolari.

Serviciul de Securitate al Ucrainei a anunțat, de asemenea, un atac asupra navei „Iamal” — însă în cursul zilei de 18 aprilie. Potrivit datelor sale, în acel atac au mai fost lovite „Azov”, o ambarcațiune anti-diversiune de tip „Grachonok” și un bloc de antene al sistemului de comunicații „Delfin”.

„Guvernatorul” Sevastopolului numit de Rusia a declarat că, în noaptea de 18 aprilie, un rezervor de la o bază petrolieră din Golful Kazacia a luat foc din cauza unei drone doborâte. În seara aceleiași zile, în oraș a fost declarată alertă aeriană, însă detalii despre consecințele acestui atac nu au fost comunicate oficial, notează Deutsche Welle.

Amintim că, în noaptea de 6 aprilie, GUR a lovit fregata „Admiral Makarov” la Novorossiisk. Nava face parte din proiectul 11356R „Burevestnik”; marina rusă are în dotare trei astfel de fregate, capabile să lanseze rachete de croazieră „Kalibr”.

O altă fregată din aceeași clasă, „Admiral Essen”, a fost avariată într-un atac asupra Novorossiiskului în noaptea de 2 martie. În mai 2022, agenția de presă rusă de stat TASS relata, citând o sursă, că „Admiral Makarov” ar putea deveni noua navă-amiral a flotei ruse a Mării Negre după scufundarea crucișătorului „Moskva” de către forțele ucrainene, în aprilie același an.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: