NewsMaker

Cine sunt celelalte persoane, în afară de Plahotniuc și Șor, sancționate de Guvernul SUA? Lista completă a celor 9

Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei americane a publicat lista completă a celor 9 persoane incluse în lista de sancțiuni Global Magnitsky Act pentru acte grave de corupție. Este vorba despre Vladimir Plahotniuc, Ilan Șor, Sara Șor, Igor Ciaika, Ivan Zavorotnyi, Alexei Troșin, Iurii Gudilin, Olga Grak și Leonid Gonin.

NewsMaker publică lista și argumentele menționate de Guvernul american. Suntem gata să le oferim dreptul la replică persoanelor vizate.

Vladimir Plahotniuc, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, care a fost atât lider de facto, cât și președinte ales al Partidului Democrat din Moldova (PDM).

Plahotniuc a ordonat organelor de aplicare a legii din Moldova să se concentreze în investigații asupra persoanelor și entităților care se aflau în opoziție politică față de el și de PDM înainte de alegerile din 2018. Plahotniuc a folosit, de asemenea, funcționari guvernamentali moldoveni ca intermediari pentru a mitui funcționari din cadrul forțelor de ordine, pentru a le menține loialitatea și pentru a-și consolida și mai mult controlul asupra Moldovei. În 2018, Plahotniuc a ordonat miniștrilor guvernului moldovean să adopte și să pună în aplicare propuneri de creștere a stimulentelor financiare pentru forțele de ordine, pentru a le cumpăra și mai mult loialitatea.

Plahotniuc a controlat sistemul judiciar și a folosit instanțele moldovenești pentru a manipula și invalida alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului din iunie 2018. Într-un eveniment separat, Plahotniuc a închis secțiile de votare în zonele în care nu se aștepta ca partidul său să aibă rezultate bune.

Plahotniuc a menținut, de asemenea, controlul asupra principalelor instituții media, ceea ce i-a permis să își sporească și mai mult influența și capacitatea de a-și exercita influența asupra guvernului ,pentru a-și avertiza adversarii și pentru a se proteja pe sine și pe aliații săi. Plahotniuc s-a angajat în mod explicit în aranjamente de corupție cu oficiali guvernamentali moldoveni.

Potrivit SUA, Plahotniuc s-a implicat direct sau indirect în acte de corupție, inclusiv deturnarea activelor statului, exproprierea activelor private în interes personal, corupția legată de contracte guvernamentale sau de extracția de resurse naturale sau mită.  Departamentul de Stat i-a impus restricții de viză lui Plahotniuc în ianuarie 2020.

Ilan Mironovici Șor – politician moldovean și președinte al Partidului Șor, un partid politic populist din Moldova. El a fost arestat anterior pentru acuzații de spălare de bani și deturnare de fonduri în legătură cu furtul în 2014 a unui miliard de dolari din băncile moldovenești.

Înaintea alegerilor din 2021 din Republica Moldova, Rusia a plănuit să o submineze pe președinta moldoveană Maia Sandu și să readucă Moldova în sfera de influență a Rusiei. Pentru a sprijini acest efort, Șor a colaborat cu persoane din Rusia pentru a crea o alianță politică pentru a controla parlamentul moldovean, care urma să susțină mai multe acte legislative în interesul Federației Ruse. Începând cu iunie 2022, Șor a primit sprijin rusesc, iar Partidul Șor se coordona cu reprezentanții altor oligarhi pentru a crea tulburări politice în Moldova. În iunie 2022, Șor a colaborat cu entități cu sediul la Moscova pentru a submina candidatura Moldovei la UE, în timp ce votul pentru obținerea statutului de candidat era în curs de desfășurare.

Sara Lvovna Șor (Jasmin), cântăreață pop din Rusia, care a fost decorată de Putin ca artist de onoare al Rusiei. Soția lui Ilan Șor.

Igor Iurievici Ciaika, fiul fostului procuror-general al Rusiei

Înaintea alegerilor din 2021, împreună cu secretarul de presă al Kremlinului, Dmitri Peskov, Igor Ciaika ar fi elaborat planuri detaliate pentru a o sabota pe președinta Maia Sandu și a readuce Moldova în sfera de influență a Rusiei. Ciaika este fiul lui membrului Consiliului de Securitate al Rusiei. Acesta ar fi profitat de legăturile și influența tatălui său pentru a-și acumula și securiza imperiul de afaceri. Ciaika a intermediat o alianță între susținătorii lui Ilan Șor și Partidul Socialiștilor din Moldova  (PSRM), reprezentat de Igor Dodon (Dodon), fostul președinte al Republicii Moldova, care a fost recent pus sub acuzare pentru corupție de către autoritățile moldovenești. În schimbul promisiunii sprijinului rusesc în alegeri, Ciaika a obținut sprijinul pentru o lege care să îi acorde președintelui Republicii Moldova controlul asupra Serviciului de Informații și Securitate. Companiile lui Ciaika erau folosite ca paravan pentru a direcționa bani către partidele politice colaboratoare din Moldova. O parte din aceste fonduri ilicite de campanie au fost alocate pentru mită și fraudă electorală.

Potrivit Guvernului SUA, Ciaika ar fi implicat sau a încercat să se implice, direct sau indirect, în intervenția în alegerile din Statele Unite sau din alte țări străine pentru sau în numele sau în beneficiul, direct sau indirect, al guvernului Federației Ruse.

Ivan Alexandrovici Zavorotnîi, cetățean rus, este un asociat al lui Ciaika care face parte din consiliul de administrație al mai multor societăți ale acestuia.

Alexei Valerievici Troșin, cetățean rus, apropiat cu Ciaika

Aceștia au investit milioane de dolari pentru a înființa National Engineering Corporation (NEC) – aparent, o firmă de inginerie care lucrează la proiecte tehnologice pentru întreprinderi rusești și întreprinderi de stat. Cu toate acestea, infractorul cibernetic desemnat de SUA, Maksim Yakubets, a fost implicat în înființarea birourilor NEC și în practicile de angajare ale acesteia. Angajarea lui Yakubets la NEC a oferit o acoperire pentru activitățile sale infracționale în curs de desfășurare legate de grupul de hackeri cunoscut sub numele de Evil Corp. Yakubets și Evil Corp au fost desemnați în decembrie 2019.

Ca parte a activității sale la NEC, Yakubets și-a continuat activitatea în numele serviciilor de informații rusești. Yakubets a fost sancționat anterior pentru că a oferit sprijin FSB-ului. De atunci, Yakubets a dezvoltat o relație cu toate cele trei mari servicii de informații rusești, inclusiv întâlnindu-se personal cu directorul Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse, Serghei Narîșkin.

Iurii Igorevici Gudilin, un tehnolog politic și fost ofițer al Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB), a coordonat eforturile în 2020 și 2021 pentru a influența rezultatul alegerilor din Moldova. Gudilin a colaborat îndeaproape cu cetățenii ruși

Olga Iurievna Grak (Grak) și Leonid Mihailovici Gonin (Gonin) în cadrul acestor eforturi.

Gudilin, Grak și Gonin au lucrat în calitate de consilieri ai fostului președinte moldovean Igor Dodon în timpul alegerilor prezidențiale din 2020 din Moldova. În timpul campaniei, consultanții ruși s-au întâlnit, de asemenea, cu un număr mare de membri ai PSRM, care la acea vreme era condus de Dodon.

În cadrul acestor întâlniri, Gudilin și Grak au exercitat presiuni asupra membrilor de rang înalt ai PSRM pentru ca aceștia să accepte asistența și îndrumarea lor, promițându-le că vor avea o influență favorabilă asupra administrației prezidențiale ruse în ceea ce privește solicitările de asistență din partea guvernului moldovean. În 2020, Gudilin a facilitat, de asemenea, înființarea unui canal de plată prin intermediul criptomonedei Tether, probabil pentru finanțarea operațiunilor de influențare a alegerilor. În 2021, consilierii politici legați de FSB au propus utilizarea Ministerului rus de Interne pentru a localiza cetățenii moldoveni care trăiesc în Rusia și a-i convinge să voteze. În plus, mass-media din Rusia ar promova mesaje utile pentru campania lui Dodon către cetățenii moldoveni care trăiesc în Rusia.

De asemenea, în 2021, un asociat al FSB a elaborat strategii cu Ciaika cu privire la producția de videoclipuri de propagandă menite să influențeze electoratul moldovean. Intenția era probabil să scadă participarea la vot a diasporei moldovenești și a alegătorilor pro-europeni și să crească participarea la vot a alegătorilor pro-ruși. Asociatul FSB plănuia să călătorească în Moldova împreună cu Gudilin, probabil în legătură cu producția videoclipurilor.

Deși eforturile sale de a influența alegerile din Moldova din 2020 și 2021 au eșuat, Kremlinul continuă să depună eforturi pentru a readuce la putere un guvern pro-rus. Recunoscând pierderea sprijinului popular pentru vechea elită politică pro-rusă din Moldova, echipa lui Gudilin a oferit sprijin unui grup politic de opoziție, Mișcarea Alternativa Națională (MAN). Aceste eforturi de influență sunt strâns coordonate cu utilizarea energiei de către Moscova ca armă politică împotriva guvernului moldovean. Printre eforturile sale de subminare a guvernului, echipa lui Gudilin a planificat să angajeze o echipă permanentă care să posteze comentarii pe rețelele de socializare și în emisiunile online. Gudilin a colaborat cu un manager al Agenției de Cercetare pe Internet, sancționată de SUA, pentru a înființa această „fabrică de troli”.

Un exemplu al măsurilor din ce în ce mai disperate ale Rusiei pentru a preveni erodarea în continuare a influenței sale este faptul că, ca parte a unui plan propus lui Gudilin, actorii pro-ruși ar fi organizat o serie de spargeri de vehicule în Moldova, pe care posturile de dezinformare pro-ruse le-ar fi pus în mod fals pe seama refugiaților ucraineni.

OFAC i-a desemnat pe Gudilin, Grak și Gonin pentru că au fost responsabili sau complici sau pentru că s-au implicat sau au încercat să se implice, direct sau indirect, în intervenția în alegerile din Statele Unite sau din alte țări străine pentru sau în numele sau în beneficiul, direct sau indirect, al guvernului Federației Ruse.

 

***

În noiembrie 2020, RISE Moldova a publicat o investigație cu denumirea „Opt prieteni de-ai lui Dodon”. Jurnaliștii au dezvăluit mai mulți experți ruși care au venit la Chișinău înainte de alegerile prezidențiale. Aceștia au fost văzut în repetate rânduri la sediul PSRM și chiar în incinta președinției, în timpul mandatului lui Igor Dodon. Patru dintre ei au venit în Moldova și în toamna anului 2019, în timpul campaniei electorale a unuia dintre liderii socialiști, care candidă la funcția de primar al capitalei. Ei au făcut parte și în echipa electorală a lui Ion Ceban, care a reușit să obțină funcția de edil.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

„Să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări”. Sandu, despre lucrătorii străini care vin în Moldova

Moldova are deficit de forță de muncă. Chiar dacă există oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească, salariile nu sunt suficient de mari pentru a genera valuri de migrație. Declarațiile au fost făcute de președinta Maia Sandu, în contextul discuțiilor despre lucrătorii străini. Șefa statului a adăugat că autoritățile își doresc în primul rând ca moldovenii să lucreze acasă, însă acolo unde nu este suficientă forță de muncă, aceasta trebuie asigurată în mod controlat. „Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă”, a adăugat șefa statului.

„Avem deficit de forță de muncă în R. Moldova, deci asta este clar. (…) Acum, forță de muncă există, dar ea nu e interesată dintr-un motiv sau altul, pentru că salariile nu sunt suficient de mari, pe potriva așteptărilor lor sau, mă rog, din alte motive”, a declarat șefa statului, la ediția din 30 mai a emisiunii sale online „Jurnal politic”. Maia Sandu a spus că „de la această discuție în care recunoaștem că avem un deficit de forță de muncă și până la a ne speria că vine un mare val de migranți peste R. Moldova, este o distanță foarte mare”.

Președinta a declarat că Moldova a deschis piața pentru cetățenii UE. „Și e normal să fie așa, pentru că sute de mii de moldoveni lucrează în Uniunea Europeană. (…) Ca moldovenii noștri să lucreze în Uniunea Europeană e ok, dar dacă să vrea să vină… și crede-mă că nu rup ușa cetățenii UE să vină să lucreze în R. Moldova”, a menționat șefa statului.

Maia Sandu a adăugat că „există și oameni din alte țări decât UE care au venit să muncească aici, dar asta nu înseamnă că e un proces necontrolat, că oricine din orice colț al lumii vine în R. Moldova să lucreze”. „Există proceduri, instituții ale statului care verifică foarte riguros. (…) Deci, nu există un pericol major și nici salariile în R. Moldova nu sunt atât de mari încât să vedem aceste valuri de migrații care vin pentru Moldova”, a declarat președinta.

Potrivit șefei statului, „pe de o parte trebuie să vedem cum reducem impedimentele ca mai mulți moldoveni să se angajeze”. „Sigur că noi ne dorim, în primul rând, moldovenii să lucreze, să aibă locuri de muncă aici, acasă. Dar acolo unde nu se rezolvă problema cu moldoveni cred că trebuie să, așa cum am zis, controlat, dar să putem să avem forță de muncă suficientă”, a spus Maia Sandu.

„Trebuie să ne gândim că rudele noastre lucrează în alte țări și noi vrem ca rudele noastre care lucrează peste hotare, pentru că avem un milion de oameni care lucrează peste hotare, să fie tratate cu respect, iar noi aici acasă nu putem să dăm dovadă de puțină atitudine pozitivă și corectă. Repet, oamenii aceștia nu sunt aici să ne ia nouă bucățica de pâine, ei muncesc pentru ceea ce obțin și, în multe cazuri, sunt de acord să lucreze pentru un salariu mai mic decât salariul pentru care suntem noi gata să lucrăm aici”, a conchis Maia Sandu.

***

Amintim că, pe 4 mai 2026, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova este sub nivelul minim al productivității din Uniunea Europeană la toate capitolele. „Ca să ajungem la minimul productivității Uniunii Europene, noi avem nevoie de 300 de mii de oameni. (…) Eu personal, sunt de părere că trebuie să facem import de forțe de muncă”, adăuga oficialul. 

Ulterior, pentru NewsMaker, Osmochescu a spus că Moldova are nevoie de aproximativ 100 de mii de muncitori migranți.

Mai târziu, pe 20 mai, oficialul a declarat că nu a vorbit niciodată despre necesitatea de import a 300 de mii de oameni, ci de maximum posibil pe care țara îl poate include în cifrele sale – de circa 100 de mii. Ministrul a menționat că a venit cu precizări pentru a „liniști spiritele din Republica Moldova”, după ce a auzit mai multe discuții la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: