Politică

„Cineva vrea să se îmbogățească pe spatele cetățenilor”. Propunerile PAS după scumpirea călătoriilor interurbane

Stela Untila
| 3 ianuarie, 2020
12:11

Fracțiunea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) va depune o inițiativă de modificare a Codului de Transport Auto și susține că guvernul Chicu ar trebui să demisioneze, pentru decizia de a majora tarifele la călătoriile interurbane. Mai mult, potrivit parlamentarilor, pe piața transportatorilor auto ar fi fost instaurat un monopol, care ar conveni în special anumitor aproapiați ai Partidului Socialiștilor, printre care președintele raionului Ungheni. Declarațiile au fost făcute de deputații Igor Grosu și Petru Frunze, în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc astăzi, 3 ianuarie.

„Guvernul Dodon a făcut un cadou de Crăciun extrem de neplăcut pentru cetățenii Republicii Moldova și a crescut cu până la 45% prețul la transportul rutier. Din păcate, oamenii vor continua să utilizeze un transport neperformant, periculos, primitiv, dar vor trebui să plătească mai mult pentru aceasta”, a declarat președintele fracțiunii PAS, Igor Grosu.

PAS califică decizia guvernului de a scumpi costul călătoriilor interurbane drept „o batjocură la adresa cetățenilor”. De asemenea, deputații Igor Grosu și Petru Frunze au atras atenția că guvernul a luat această decizie „necondiționat, fără consultări publice largi, pe ascuns”. Totodată, parlamentarii s-au arătat indignați că executivul nu va oferi subvenții la plata transportului interurban pentru pensionari.

„Puteau fi găsite mijloace pentru a acorda anumite facilități pensionarilor sau familiilor numeroase. Fie prin negocierea cu transportatorilor pentru acordarea de facilități, fie pentru subvenționarea directă a călătoriilor. PAS dezaprobă atitudinea guvernului, care s-a limitat la majorarea tarifelor, în loc să facă ordine în transportul interurban”, a mai adăugat Igor Grosu.

Deputatul a mai spus că situația actuală nu convine nici șoferilor, ci doar „celor care au monopolizat rutele de transport”.

Deputatul Petru Frunze, care a fost în trecut primar al satului Puhoi, raionul Ialoveni, a anunțat că a înregistrat o inițiativă legislativă care să rezolve o parte din problemele impuse de restricțiile din legislație și birocrație. Astfel, formațiunea cere:

– Reducerea intervalului de timp între curse, ceea ce va duce la deschiderea a mai multor curse și călătorii nu vor fi nevoiți să circule în condiții inumane în microbuze arhipline

– Excluderea prevederilor din Codul Transporturilor Auto prin care ministrul prin ordin poate aplica restricții la modificarea programului rutier;

– Tarifele la transport trebuie scoase de sub influența politicului și să fie reglementate de o autoritate independentă. Pentru a nu crea alte structuri, este necesar ca Reglementatorilor existenţi să le fie delegată această funcţie aşa cum s-a procedat şi în cazul altor servicii publice.

– Reducerea intervalului de timp între rute pentru localitățile mari, aflate la o distanță de cel mult 30 km de Chișinău, de 10 minute pentru microbuze și 15 minute pentru autobuze.

– Revizuirea întregului sistem de transport interurban de pasageri cu optimizarea rutelor, încurajarea achiziționării mijloacelor de transport mari (care să reducă din impactul de mediu) crearea interconexiunilor, care să aibă drept scop final reducerea costurilor de operare a rutelor.

„Cineva vrea să se îmbogățească pe spatele cetățenilor și nicidecum aceste lucruri nu sunt în favoarea cetățenilor”, a menționat Frunze.

Igor Grosu a mai spus că doi apropiați ai PSRM au interese de a menține monopolul în domeniul transportului auto, printre care președintele raionului Ungheni.

„Este monopol nedeclarat. Sunt indivizi care s-au dat bine pe lângă Dodon: un lider socialist de la Ungheni și unul de la Soroca, dacă nu mă înșel. Ei sunt primii interesați să se mențină situația”, a precizat Igor Grosu.

L-am telefonat în mod repetat pe președintele raionului Ungheni, Ghenadi Mitriuc, pentru a-i oferi dreptul la replică, însă secretara acestuia a declarat pentru NM că „acesta este plecat de urgență la Chișinău și să revenim după sărbători”.

Amintim că în data de 27 decembrie, guvernul a anunțat scumpiri la cursele interurubane, în urma solicitărilor transportatorilor auto, care au organizat mai multe greve. Secretarul de stat în cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulian Postică, a precizat că prețul unei călătorii va depinde de categoria de confort al unității de transport.

igor gros, interurbane, PAS, petru frunză, top, транспорт

Știri similare

Politică

Gaidarji îi răspunde lui Buzu în disputa privind reforma administrativ-teritorială în Găgăuzia: „Cel care a ales să manipuleze este domnul Buzu”

Video

(VIDEO) Guțul folosește apă murdară/Moldova oferă reducere Ucrainei/Tiraspolul ascunde un fugar polonez?

Viață

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Ana-Maria Dolghii
| 12 august, 2026
19:17

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

„Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

„Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

„Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

„Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

„Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.