Centrul Național Anticorupție (CNA) semnalează riscuri de corupție la ultimele modificări ale Codului fiscal. Acestea se referă la proiectul de lege prin care se vrea micșorarea TVA-ului la importul de filtre de apă și inițiativa legislativă ce ține de regimul fiscal al persoanelor fizice, care activează în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.
În procesul de expertiză anticorupție a actelor normative din această săptămână, CNA a constatat mai multe prevederi contradictorii și riscuri de corupție în ultimele modificări la Codul fiscal al Republicii Moldova.
Mai exact, proiectul de lege privind modificarea cotei taxelor și impozitelor percepute la importul de aparate de filtrare și purificare a apei vine să asigure accesul populației la apă potabilă de calitate la pachet cu mai multe riscuri de corupție, susțin experții CNA. Potrivit acestora, poate fi prejudiciat interesul public, se arată în Raportul de expertiză. Experții CNA spun că amenințările de corupție apar pentru că legea nu este corelată cu politicile statului în domeniul bugetar-fiscal și nu garantează că o TVA mai mică va duce la scăderea prețurilor de comercializare a acestor mărfuri.
Prin urmare, CNA recomandă evaluarea impactului legii în societate, astfel încât aceasta să crească realmente accesul cetățenilor la utilaj ce asigură o apă de o calitate mai bună. Altfel, stabilirea unei cote reduse la TVA pentru categoriile respective de produse, poate genera riscul ca legea să fie interpretată în folosul unui grup restrâns de persoane, cointeresate în importul și comercializarea acestui tip de aparate.
Concomitent, experții Direcției expertiză anticorupție a CNA au identificat mai multe lacune, de natură să genereze manifestări de corupție, în inițiativa legislativă referitoare la regimul fiscal al persoanelor fizice din domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.
Raportul arată că, chiar dacă proiectul de lege promovează utilizarea instrumentelor electronice de plată, evitarea evaziunilor fiscale și reducerea activității economice din domeniu în afara regimului de activitate, prevederile prin care plățile în numerar sunt susținute în detrimentul plăților prin transfer, pot duce la prejudicierea interesului public. Prin urmare, CNA atrage atenția legiuitorului asupra faptului că reglementarea defectuoasă a modalității de plată, nemijlocit în numerar, riscă să determine apariția manifestărilor de corupție în procesul controalelor efectuate de către funcționarii fiscali, asupra activității agenților economici licențiați în domeniul comercializării deșeurilor de metale feroase și neferoase.
Cele mai puține obiecții despre riscuri de corupție au fost formulate la proiectul hotărârii de guvern cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Culturii. Experții CNA nu au identificat în proiect norme contradictorii, însă, au constatat că, în procesul de elaborare a normei juridice, nu au fost respectate prevederile cu privire la transparența în procesul decizional. Totuși, proiectul corespunde normelor de tehnică legislativă, se spune în Raport.
De asemenea, CNA a stabilit lipsa amenințărilor de corupție în proiectul a două hotărâri de Guvern, prin care ANTA este exclusă din lista entităților publice cu autonomie financiară, iar inspectorilor ANTA cu funcție de control li se atribuie statut de agent de circulație, cu dreptul de a stopa autovehicule în traficul rutier. Proiectele respective au primit aviz pozitiv spre aprobare din partea CNA.
Amintim că, expertiza anticorupție este un mecanism prin care sunt identificate riscurilor de corupție, ce pot apărea la promovarea proiectelor de acte legislative și normative de către entitățile publice. CNA face expertiză anticorupție din 2006.
