Un deținut, condamnat la șase ani de închisoare pentru furt, a evadat din penitenciar. S-a întâmplat pe 28 aprilie. Acesta nu s-a prezentat la locul de muncă din afara penitenciarului, în orașul Taraclia. Deținutul beneficia de dreptul de a se deplasa fără escortă, fiind monitorizat prin brățară electronică. Imediat după constatarea dispariției, a fost instituită stare de alertă și au fost demarate acțiuni de căutare. Informațiile au fost comunicate pe 29 aprilie de Administrația Națională a Penitenciarelor din Republica Moldova. Menționăm că informația cu privire la evadare a fost publicată inițial de Puls Media.
Actualizare: Deținutul a fost reținut de polițiști pe 30 aprilie, în localitatea Tomai, raionul Ceadîr-Lunga. Potrivit oamenilor legii, acesta a fost prins în timp ce se ascundea într-o casă.
Știrea inițială:
Administrația Națională a Penitenciarelor a raportat că, în jurul orei 19:45 din data de 28 aprilie, un deținut condamnat la șase ani de închisoare a evadat.
Acesta fusese condamnat de Judecătoria Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, în iunie 2021, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (2) din Codul penal – furt săvârșit: de două sau mai multe persoane; prin pătrundere în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință; cu cauzarea de daune în proporții considerabile. Deținutul își ispășea pedeapsa într-un penitenciar de tip semiînchis. Termenul pedepsei urma să se încheie pe 28 decembrie 2026.
Potrivit Administrației, deținutul beneficia de dreptul de a se deplasa fără escortă în afara penitenciarului, fiind monitorizat prin brățară electronică. Astfel, acesta s-a deplasat „la muncă în afara penitenciarului, în orașul Taraclia”. Însă, nu s-a prezentat la locul de muncă.
„Administrația penitenciară în comun cu subdiviziunile poliției s-au mobilizat imediat, fiind instituită stare de alertă și demarate acțiuni specifice de căutare. În prezent de către serviciile abilitate se întreprind acțiunile necesare de căutare a condamnatului, fiind constituite filtre în localitățile unde există indici că s-ar putea afla deținutul”, au comunicat reprezentanții Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Instituția a prezentat semnalmentele condamnatului: înălțime aproximativ 188-190 cm, păr brunet, corpolență medie, față rotundă, fără barbă. La momentul depistării lipsei acestuia, purta o geacă gri cu inserții negre și pantaloni albaștri închiși, conici la manșete.
„Rugăm cetățenii care dețin informații relevante privind locul aflării acestei persoane să contacteze de urgență: 112, unitatea de gardă a ANP la numărul 078777403 sau Penitenciarul nr. 1 – Taraclia la numărul 078774216”, au precizat reprezentanții Administrației.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.
La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.
În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați.
La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.
Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.
Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.
În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.
Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.
În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.
Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.
Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.
În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.
Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.
Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.
La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.
Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova
Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros.
Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.
