Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat o avere cu caracter nejustificat în cazul Evgheniei Guțul, bașcana UTA Găgăuzia, și membri ai familiei sale, în valoare de 1.249.679 lei. Instituția a decis să transmită constatarea în instanță în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.
Pe 5 noiembrie, Autoritatea Națională de Integritate a emis un act de constatare vizând-o pe Evghenia Guțul. Instituția a constatat „diferență substanțială și deținerea averii cu caracter nejustificat în mărime de 1.249.679 lei, diferență ce a fost constatată între averea dobândită și veniturile obținute și cheltuielile realizate pe parcursul anilor 2024 și 2025 de către Evghenia Guțul, bașcan al UTA Găgăuzia, și membrii familiei sale”.
Autoritatea a precizat că s-a declarat „drept venit donații exorbitante”, totodată a menționat că „nu se poate stabili identitatea donatorilor, data donațiilor și disponibilitatea financiară a acestora de a oferi asemenea donații”. Potrivit ANI, în declarația de avere și interese personale pentru anul fiscal 2024, Evghenia Guțul a declarat deținerea unui colier cu diamante dobândit în anul 2024, fiind beneficiar efectiv al acestuia. „La rubrica „valoarea bunului” aceasta a indicat suma de 1 leu, la rubrica „valoarea de piață” suma de 1 leu, iar la „titularul bunului” a indicat datele de identitate a surorii sale”, a adăugat Autoritatea.
„Referitor la anii fiscali 2023, 2024 și 2025, în ceia ce privește alimentarea contului bancar de către soțul meu XXXXX, menționez că toate depunerile din această perioadă abia depășesc suma de 100000 lei, sumă care nu depășește 20 salarii medii lunare pe economie. Sursele acestor mijloace financiare provin din economiile noastre personale realizate anterior, donațiile rudelor apropiate, cadourile primite la evenimentele de familie, precum și alte venituri declarate în declarațiile financiare”, a declarat în apărare Guțul.
Autoritatea a decis să transmită actul în instanța de judecată competentă „spre examinare, în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate”. Autoritatea Națională de Integritate a precizat că „în termen de cel mult 5 zile din momentul în care actul de constatare rămâne definitiv” va fi sesizată „conducerea organizației publice sau a autorității responsabile de numirea în funcție a Evgheniei Guțul, în vederea încetării mandatului de bașcan al UTA Găgăuzia”.
„Totodată, după rămânerea definitivă a Actului de constatare, persoana supusă controlului va fi decăzută din dreptul de a exercita orice funcție menționată la art. 3 alin. (1) din Legea 133/2016 pentru o perioadă de 3 ani, conform prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale, fiind înscrisă în Registrul de stat al persoanelor care au interdicție de a ocupa funcții prevăzute de Legea nr. 133/2016”, a adăugat instituția. Articolul menționat vizează inclusiv persoanele care dețin funcții de demnitate publică.
Potrivit instituției, Evghenia Guțul are dreptul să conteste actul de constatare în termen de 30 de zile, la Curtea de Apel Chișinău.
***
Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, a fost condamnată la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. Sentința a fost pronunțată pe 5 august de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Conform procurorilor, în perioada 2019-2022, Guțul a fost activ implicată în introducerea sistematică în Moldova a banilor necontabilizați, proveniți de la un grup criminal organizat, preponderent din Federația Rusă, prin efectuarea curselor aeriene și terestre (tur-retur în decurs de 24 de ore). Ea pledează nevinovată și susține că decizia instanței a fost motivată politic – acuzații respinse de guvernare.
În octombrie curent, Curtea de Apel a respins toate solicitările înaintate de avocații bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, inclusiv cea privind eliberarea acesteia din arest.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Gestionarea deșeurilor rămâne una dintre cele mai mari provocări de mediu ale Republicii Moldova, cu impact direct asupra sănătății oamenilor și calității vieții. Deși cadrul legal este tot mai bine aliniat standardelor europene, realitatea din teren arată un nivel scăzut de conștientizare, infrastructură insuficientă și costuri logistice ridicate. Ce deșeuri sunt cele mai periculoase, ce pot face oamenii concret și ce soluții putem implementa în Moldova, ne răspunde Mihail Grecu, Directorul General MoldRec Group SRL
Care sunt principalele provocări cu care se confruntă în prezent sistemul de gestionare a deșeurilor din Republica Moldova?
Cea mai mare provocare rămâne nivelul redus de conștientizare. O bună parte a populației nu cunoaște importanța colectării separate și impactul deșeurilor asupra sănătății și mediului. Din acest motiv, vedem în continuare cazuri de depozitare necontrolată. Este absolut necesar să consolidăm educarea și implicarea publicului.
O altă provocare majoră este capacitatea limitată de tratare și reciclare la nivel național. Multe tipuri de deșeuri nu pot fi gestionate complet în țară și trebuie exportate, ceea ce crește costurile și dependența de parteneri externi.
La toate acestea se adaugă costurile logistice ridicate. Transportul și tratarea deșeurilor, în special în localitățile mici, unde cantitățile colectate sunt reduse, conduc la un cost pe tonă mult mai mare și afectează sustenabilitatea sistemului.
Cu toate aceste dificultăți, ne menținem angajamentul ferm de a dezvolta un sistem funcțional, modern și transparent, care să aducă Republica Moldova mai aproape de standardele europene în domeniul gestionării deșeurilor.
În ce măsură infrastructura actuală permite o separare reală a deșeurilor (plastic, hârtie, metal, sticlă, biodegradabile) și care sunt politicile statului în acest sens?
Rețeaua actuală permite doar parțial o separare reală a deșeurilor. Deși în orașele mari vedem progrese – insule ecologice și containere separate pentru plastic, hârtie, metal și sticlă – acoperirea este încă limitată, iar funcționarea sistemului este departe de a fi uniformă la nivel național.
În multe localități mici și rurale, sistemul de colectare separată lipsește complet sau este insuficient. Containerele sunt adesea neinscripționate corect, iar pentru fluxuri precum biodeșeurile, textilele, uleiurile sau deșeurile periculoase infrastructura este aproape inexistentă.
Conform politicii de stat, până în 2025 toate localitățile ar fi trebuit să dispună de o rețea de colectare separată pentru principalele fracții reciclabile, iar până în 2030 țara trebuie să atingă cel puțin 30 % pregătire pentru reutilizare și reciclare pentru aceste fluxuri. Tot până în 2030, minimum 55 % dintre deșeurile din construcții și demolări ar trebui să fie valorificate.
Chiar și acolo unde infrastructura există, problema majoră rămâne contaminarea fracțiilor: containerele sunt frecvent umplute cu deșeuri amestecate, ceea ce reduce semnificativ posibilitatea unei reciclări reale. La toate acestea se adaugă capacitățile limitate de sortare, tratare și reciclare la nivel național, ceea ce obligă adesea operatorii să transfere sau să exporte deșeuri, crescând costurile și reducând eficiența sistemului.
Pe scurt, cadrul legal este bine aliniat cu cerințele europene, însă dotările și echipamentele de bază, inclusiv aplicarea practică, rămân în urmă. Pentru a putea vorbi despre o separare reală a deșeurilor este nevoie de investiții semnificative în rețeaua locală de reciclare, de o implicare mai activă a autorităților publice locale și de campanii consistente de informare și responsabilizare a populației.
Care sunt cele mai răspândite deșeuri ce pot provoca mari daune asupra mediului și sănătății?
Cele mai periculoase și răspândite tipuri de deșeuri sunt cele care combină două elemente: volum mare și impact toxic ridicat. Iată ce deșeuri afectează cel mai mult mediul înconjurător și sănătatea oamenilor:
Deșeurile electrice și electronice (DEEE). Sunt cele mai problematice, deoarece conțin metale grele (plumb, mercur, cadmiu), substanțe ignifuge, acizi și freoni. Efecte: contaminarea solului și a apelor, afectarea sistemului nervos și a funcțiilor endocrine, poluarea aerului prin arderea necontrolată;
Deșeurile de plastic și microplasticele. Plasticul se descompune în sute de ani, iar microplasticele au fost detectate în aer, apă, sol și chiar în organismul uman. Efecte: perturbarea ecosistemelor, blocarea sistemelor digestive la animale, transportul substanțelor toxice în lanțul alimentar;
Deșeurile periculoase industriale. Aici intră uleiurile uzate, solvenții, vopselele, acizii, bateriile sau nămolurile contaminate.
Efecte: poluare chimică severă, risc de incendii și explozii, emisii toxice care afectează plămânii și pielea;
Ambalajele din sticlă și metal abandonate. Nu sunt toxice în sine, dar sunt extrem de persistente și foarte frecvent aruncate ilegal. Efecte: deteriorarea peisajului, pericol de incendii, risc pentru animale și oameni;
Deșeurile biologice și alimentare. În lipsa colectării separate, ajung în depozite, unde fermentează.
Efecte: generarea de metan, un gaz cu efect de seră de 28 de ori mai puternic decât CO₂, și atragerea rozătoarelor și vectorilor de boli.
În concluzie, cele mai periculoase deșeuri nu sunt neapărat cele care se văd cel mai des, ci cele care, odată scăpate de sub control, pot afecta pe termen lung sănătatea oamenilor și stabilitatea ecosistemelor. Gestionarea corectă a DEEE, a plasticului și a deșeurilor periculoase trebuie să fie o prioritate strategică pentru orice stat care dorește să reducă riscurile de mediu.
În spațiul public nu se vorbește suficient de mult despre deșeurile alimentare. Care este potențialul real de compostare și producție de biogaz din deșeurile organice și ce nu cunosc oamenii despre „reciclarea” produselor alimentare.
Deșeurile organice reprezintă aproape jumătate din deșeurile municipale generate în Moldova, ceea ce înseamnă un potențial uriaș pentru producerea de compost și biogaz. Problema este că, în prezent, colectarea separată este limitată, iar majoritatea localităților nu dispun de infrastructura necesară pentru valorificarea lor.
Mulți oameni nu realizează că resturile alimentare nu trebuie aruncate la întâmplare. Amestecarea lor cu alte tipuri de deșeuri face practic imposibilă reciclarea sau transformarea în resurse. Operatorii autorizați gestionează aceste fluxuri în condiții sigure și eficiente, însă capacitatea lor este încă insuficientă pentru întreaga țară.
Pentru a valorifica complet potențialul de compost și biogaz este nevoie de investiții în infrastructură, extinderea colectării separate și campanii de conștientizare, astfel încât fiecare cetățean să înțeleagă că reciclarea produselor alimentare nu este doar posibilă, ci și esențială pentru mediu și economie.
Ce recomandări concrete aveți pentru cetățeni privind sortarea corectă a deșeurilor, având în vedere capacitățile actuale ale serviciilor de salubrizare?
Având în vedere infrastructura actuală, cetățenii pot contribui semnificativ la reducerea poluării și la creșterea ratei de reciclare prin câteva practici concrete:
Colectarea separată acasă. Chiar dacă nu toate fluxurile sunt preluate sistematic, este recomandat să separăm hârtia și cartonul, plasticul, sticla și metalul în recipiente distincte. Chiar și atunci când containerele publice nu sunt întotdeauna disponibile, păstrarea deșeurilor separate acasă facilitează reciclarea atunci când acestea ajung la punctele autorizate;
Respectarea culorilor și etichetelor containerelor: albastru pentru hârtie și carton, galben pentru plastic și metale, verde/alb pentru sticlă, roșu pentru deșeuri periculoase. Acest lucru ajută operatorii de salubrizare să sorteze mai eficient și să reducă contaminarea fracțiilor;
Depozitarea separată a deșeurilor periculoase. Bateriile, echipamentele electrice și uleiurile uzate nu trebuie aruncate la gunoiul menajer. Ele pot fi predate operatorilor autorizați, precum grupului de companii MoldRec, care le gestionează în siguranță;
Reducerea risipei alimentare. Resturile organice pot fi colectate separat și, acolo unde există posibilitatea, utilizate pentru compost sau biogaz. Chiar dacă infrastructura nu este încă disponibilă peste tot, separarea acestor deșeuri la sursă este esențială.
Dar în ceea ce privește agenții economici, ce recomandări aveți pentru a-și îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și a se conforma mai bine legislației actuale?
Agenții economici pot îmbunătăți trasabilitatea deșeurilor și conformarea la legislația actuală prin câteva măsuri esențiale:
Angajarea unui responsabil de mediu. Acesta coordonează gestionarea deșeurilor, se asigură că angajații respectă regulile de sortare și manipulare și menține documentația completă;
Colaborarea cu operatori autorizați. Prin parteneriate cu companii specializate, cum ar fi MoldRec Group prin Moldcontrol, deșeurile, inclusiv cele periculoase sau DEEE, sunt colectate și prelucrate conform standardelor locale și internaționale;
Instruirea angajaților. Toți angajații trebuie să fie familiarizați cu regulile de sortare și depozitare, pentru a evita contaminarea fracțiilor și a reduce riscurile de mediu.
De asemenea, pot face investiții mici, dar eficiente, pentru a reduce cantitatea de deșeuri generate:
Coșuri pentru colectarea selectivă. Ce faci: instalezi containere pentru plastic, hârtie, metal și sticlă în spațiile de lucru;
Facturi și documente digitale. Ce faci: treci la facturi electronice și documente interne digitale;
Compostarea deșeurilor organice. Ce faci: instalezi un recipient de compost pentru resturi alimentare (dacă ai cantină sau spațiu verde);
Repararea echipamentelor. Ce faci: întreții și repari echipamentele pentru a reduce deșeurile generate de defecțiuni;
Reducerea consumului de materiale de unică folosință. Ce faci: înlocuiești paharele, tacâmurile și recipientele de unică folosință cu alternative reutilizabile.
La nivel internațional, tot mai multe orașe adoptă modele Pay-As-You-Throw. Credeți că un astfel de sistem ar putea funcționa în Moldova și ar reduce volumul de deșeuri amestecate?
Modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) presupune că fiecare gospodărie sau unitate economică plătește pentru gestionarea deșeurilor în funcție de cantitatea de deșeuri reziduale pe care o generează și nu un tarif fix, indiferent de volum. Practic, PAYT transformă costul gestionării deșeurilor într-un instrument de responsabilizare, încurajând reducerea deșeurilor la sursă și reciclarea eficientă.
Dacă ar fi implementat în Moldova, modelul Pay-As-You-Throw (PAYT) ar putea funcționa astfel:
fiecare gospodărie primește saci sau containere etichetate pentru deșeurile reziduale (care nu pot fi reciclate); cantitatea de deșeuri reziduale produsă determină taxa plătită: cu cât sunt mai multe deșeuri amestecate, cu atât costul crește;
deșeurile sortate corect (plastic, hârtie, sticlă, metal, biodegradabile) nu sunt taxate sau sunt taxate mai puțin, ceea ce stimulează reciclarea;
operatorii de salubritate colectează și cântăresc deșeurile reziduale la ridicare, iar cetățenii plătesc doar pentru cantitatea efectivă generată;
în paralel, campaniile de informare și educare încurajează populația să sorteze corect și să reducă consumul inutil.
Astfel, sistemul PAYT ar transforma responsabilitatea gestionării deșeurilor într-un stimulent concret: dacă reduci deșeurile amestecate, plătești mai puțin și contribui la protecția mediului. În combinație cu SDA și punctele de colectare existente, PAYT poate ajuta Moldova să reducă cantitatea de deșeuri abandonate și să crească ratele de reciclare.
***
Mihail Grecu este specialist cu o experiență de două decenii în administrarea și dezvoltarea afacerilor și expert în gestionarea deșeurilor. Din 2024 deține funcția de Director General al grupului de companii MoldRec Group SRL și AP Moldcontrol, specializate în gestionarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv a deșeurilor periculoase și a echipamentelor electrice și electronice (DEEE).
MoldRec operează din februarie 2014 și asigură partea tehnică a procesului de colectare și gestionare a deșeurilor, transformând obligațiile legale și angajamentele de mediu în acțiuni concrete de colectare și reciclare. Organizația MoldControl, fondată pe 2 martie 2018, este cel mai mare sistem colectiv de responsabilitate extinsă a producătorului din Republica Moldova, cu peste 5 700 de membri, reprezentând aproximativ 60 % dintre producătorii înregistrați în țară. Rolul organizației este de a prelua de la persoanele fizice și agenții economici responsabilitatea colectării, tratării, valorificării și eliminării produselor care devin deșeuri, asigurând conformarea legală și un circuit transparent al deșeurilor.
