APP/Facebook

Combinatul de vinuri „Cricova” are un nou director interimar

După ce Denis Șova a fost demis din funcția de director general al Combinatului de vinuri „Cricova”, Sorin Maslo a fost numit noul director interimar al Combinatului. El va deține funcția până la demararea concursului pentru ocuparea funcției vacante din fruntea întreprinderii.

Noua conducere a fost prezentată colectivului de către directorul general al Agenției Proprietății Publice (APP), Eugeniu Cozonac. Șeful APP a declarat că, în pofida crizelor pe care le confruntă țara, dar și întreaga lume, produsele de vinificație din Republica Moldova continuă să aibă mare priză pe piețele internaționale, de aceea trebuie valorificate.

„Epoca în care trăim și deschiderea pe care o avem la nivel internațional, ne permit să amplificăm posibilitățile de dezvoltare și prosperare ale companiei. Iată de ce e nevoie acum de o administrație cu viziune largă, creativă și revoluționară, gata să lanseze și să accepte provocări. Sper că noul director interimar va depune tot efortul necesar ca prin intermediul produselor voastre să duceți faima Republicii Moldova în fiecare colț de pe hartă”, a declarat Cozonac.

Sorin Maslo are studii economice și în domeniul tehnologiei vinului. În ultimii 20 de ani a deținut mai multe funcții în cadrul Combinatului de vinuri „Cricova”, printre care cea de șef al Departamentului de marketing și de director comercial al companiei.

Combinatul de vinuri „Cricova” SA a fost fondat acum ‘70 de ani.

***

Denis Șova a fost demis din funcția de director general al Combinatului de vinuri Cricova de către Consiliul de administrație al întreprinderii. Șova a fost numit în această funcție în iulie 2020 după ce, timp de 20 de ani, a lucrat la Centrul de business și turism, Cricova-Vin SA, unde a fost director timp de 11 ani.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Congresul Național al Memoriei, dedicat foametei organizate și deportărilor staliniste. Grosu: Aceste tragedii nu sunt doar statistici

Cea de-a doua ediție a Congresului Național al Memoriei, dedicată foametei organizate din 1946-1947 și primului val al deportărilor staliniste, are loc astăzi, 28 iunie, la Chișinău. În cadrul evenimentului, participanții au vorbit despre importanța păstrării memoriei victimelor represiunilor sovietice și despre inițiativele legislative privind condamnarea negării acestor tragedii.

Congresul Național al Memoriei se desfășoară la Palatul Republicii din Chișinău. Ediția din acest an marchează 80 de ani de la foametea organizată din 1946-1947 și 85 de ani de la primul val al deportărilor sovietice din 1941.

La eveniment participă, între alții, președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Culturii, Cristian Jardan, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, ambasadorul Poloniei la Chișinău, Tomasz Kobzdej, președintele Asociației Foștilor Deportați și Deținuți Politici din Republica Moldova, Alexandru Postica, istorici, cercetători și clerici.

Istoria, pe lângă faptul că este o înșiruire de date, înseamnă oameni, familii, destine. Iar istoria noastră poartă răni adânci. (…) Nu există sat în Republica Moldova în care să nu fi existat o familie deportată, nu există localitate care să nu păstreze amintirea foametei. Aceste tragedii nu sunt doar statistici, sunt parte a memoriei colective a poporului nostru. Și tocmai de aceea, istoricii, colegii mei, au o misiune aparte: să studieze trecutul și să transmită în continuare cultura memoriei”, a declarat Igor Grosu la eveniment.

Oficialul a menționat că Parlamentul consolidează cadrul legal în memoria victimelor represiunilor politice, menționând proiectul de lege care va introduce răspundere penală pentru persoanele care neagă public foametea și deportările din timpul regimului totalitar sovietic. Inițiativa legislativă urmează să fie dezbătută și votată în prima lectură.

Una din obligațiile statului este asigurarea dreptului la adevăr a cetățenilor săi, ca element important al respectării drepturilor omului. Dreptul la adevăr reprezintă dreptul victimelor și al societății de a cunoaște adevărul despre circumstanțele în care au fost comise încălcări grave ale drepturilor omului: cine a fost responsabil, ce s-a întâmplat și care a fost soarta victimelor. (…) Este un act de dreptate față de victime și o datorie față de generațiile care vin. Memoria nu trebuie folosită pentru a dezbina societatea. Memoria trebuie să ne unească în jurul adevărului și să aducă dreptate victimelor și urmașilor acestora”, a spus el.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: