Lichidarea Procuraturii Anticorupție și a PCCOCS și crearea unei noi structuri – PACCO – riscă să blocheze dosarele de corupție și crimă organizată și să afecteze independența procurorilor, avertizează Comisia de la Veneția și DGI. Experții constată, în avizul comun, că reforma – care a dus la demisia Veronicăi Dragalin de la șefia PA – nu este justificată. Concluziile arată că nu există probe că PACCO ar putea îmbunătăți eficiența în combaterea corupției sau a infracțiunilor hibride, iar îndepărtarea procurorilor specializați ar putea, dimpotrivă, să slăbească aceste eforturi. NewsMaker explică cum a apărut controversatul proiect de lege, de ce a fost blocat timp de aproape un an și ce recomandă avizul european, care ar putea determina autoritățile să îl reevalueze sau chiar să renunțe la el.
Cum a luat naștere proiectul PACCO și de ce a fost criticat?
Pe 20 ianuarie 2025, la mai bine de două luni după alegerile prezidențiale câștigate de Maia Sandu – scrutin marcat de tentative de corupere electorală și elemente de război hibrid – șefa statului a prezentat principalele recomandări ale Consiliului Suprem de Securitate. Concluzia: arhitectura instituțională responsabilă de combaterea corupției trebuie consolidată, iar cadrul legal privind sancționarea mai dură a corupției politice și electorale – trebuie fortificat.
Nouă zile mai târziu, ministra Justiției de atunci, Veronica Mihailov-Moraru, a venit cu un set de propuneri derivat din recomandările CSS. Printre ele se regăsea și ideea fuzionării Procuraturii Anticorupție cu PCCOCS. „Opțiunea de urmat” trebuia să fie decisă de Parlament. Răspunsul legislativului nu s-a lăsat mult așteptat: pe 13 februarie, deputatul PAS Igor Chiriac a prezentat public proiectul de lege care prevedea lichidarea celor două procuraturi specializate și crearea unei noi instituții – Procuratura Anticorupție și Combaterea Crimei Organizate (PACCO). Proiectul, înregistrat cu 29 de autori, nu era semnat însă și de trei deputați PAS din Comisia juridică, numiri și imunități: Olesea Stamate, Roman Roșca și Boris Popa.
Inițiativa a generat un val de critici din partea procurorilor, experților în justiție și societății civile. Una dintre cele mai vocale reacții a venit din partea Veronicăi Dragalin – șefa Procuraturii Anticorupție la acel moment. Ea a respins acuzațiile potrivit cărora instituția nu și-ar fi îndeplinit misiunea de combatere a corupției, inclusiv a celei electorale, și a prezentat propriul raport, în care prezenta „rezultate fără precedent” obținute de la preluarea mandatului.
La câteva zile după prezentarea oficială a proiectului privind crearea PACCO, Dragalin și-a anunțat demisia. Pe 19 februarie, aceasta avertiza că reforma propusă reprezintă „un atac asupra sistemului de justiție” și o amenințare gravă la adresa luptei împotriva corupției la nivel înalt. Procuratura Generală a identificat, la rândul ei, „riscuri pe termen scurt, mediu și lung” și a insistat asupra necesității unor consultări publice „ample” și a solicitării „opiniei instituțiilor europene competente”.
În pofida criticilor, proiectul a fost aprobat de Parlament în prima lectură, la începutul lunii februarie. Examinarea în lectura a doua a fost însă suspendată, până la emiterea avizului Comisiei de la Veneția, a anunțat anterior speakerul și liderul PAS, Igor Grosu.
Avizul Comisiei de la Veneția și al DGI: principalele concluzii și recomandări
Pe 15 decembrie 2025, la aproape un an după votarea în prima lectură a controversatului proiect, Comisia de la Veneția și Direcția Generală pentru Drepturile Omului (DGI) a Consiliului Europei au prezentat concluziile asupra inițiativei de a lichida PA și PCCOCS și de a crea o nouă instituție – PACCO. Experții constată că obiectivele invocate de autorități pentru această reformă nu sunt susținute de argumente și analize suficiente.
Potrivit avizului, deși lupta împotriva corupției – inclusiv a celei electorale – și a criminalității organizate este un scop legitim, nu există dovezi că desființarea celor două procuraturi specializate ar duce la rezultate mai bune. Dimpotrivă, Comisia avertizează că eliminarea procurorilor specializați poate slăbi capacitatea instituțională de a gestiona astfel de cauze complexe.
Experții mai precizează că inițiativa nu este însoțită de estimări financiare, o analiză cost–beneficiu și, mai mult – nu este clar nici în ce mod va funcționa noua instituție și nici cât timp va dura până când aceasta va deveni pe deplin operațională.
Comisia de la Veneția a atenționat și asupra unor riscuri care ar putea fi generate de reformă, cum ar fi posibile blocaje în dosarele aflate pe rol și vulnerabilități legate de independența procurorilor.
În aceste condiții, instituțiile europene recomandă evaluări suplimentare înainte de a decide desființarea PA și PCCOCS. Acestea ar trebui să includă o analiză a performanței actuale a celor două procuraturi, a resurselor necesare pentru consolidarea acestora, precum și a riscurilor, inclusiv juridice, pe care le presupune crearea PACCO.
Dacă autoritățile vor decide totuși să avanseze cu reforma, Comisia de la Veneția recomandă, printre altele, stabilirea unui mandat fix și nereînnoibil pentru procurorul-șef al PACCO, garantarea stabilității postului pentru procurorii specializați, clarificarea competențelor instituției și reconsiderarea prevederii privind suspendarea termenului de prescripție, pentru a proteja securitatea juridică și dreptul la apărare.
Avizul „desființează proiectul”?
Constatările comune ale Comisiei de la Veneția și DGI au generat reacții în spațiul public. Fosta ministră a Justiției și ex-deputata PAS, Olesea Stamate – una dintre cei trei membri ai Comisiei juridice care au refuzat să semneze proiectul inițial – a comentat dur avizul.
„O opinie mai critică n-am văzut demult. Comisia pur și simplu desființează proiectul. Nu e despre recomandări – ce trebuie ajustat. Comisia spune tranșant – ceea ce propuneți nu răspunde obiectivelor pe care le declarați. Concluzia este clară: proiectul de creare a PACCO nu este justificat și riscă să slăbească, nu să întărească lupta anticorupție”, a scris politiciana pe rețele.
Expertul în justiție, Alexandru Bot, consideră, la rândul său, că avizul Comisiei de la Veneția era, în mare parte, previzibil. În opinia sa, proiectul trimis spre expertizare nu avea șanse să fie validat, deoarece prevederile lui „nu au nimic în comun cu Constituția sau cu spiritul legii”. Potrivit expertului, proiectul nu corespunde nici obiectivelor declarate de combatere a corupției și crimei organizate, motiv pentru care reacția Comisiei este una firească.
„Chiar guvernarea spera că va obține o notă pozitivă? Îmi pare că cineva acolo pe interior este destul de optimist sau, din potrivă, promovează o activitate de diversiune, anume a reformei justiției”, a declarat expertul WatchDog pentru NM.
În ceea ce privește pașii următori, Bot consideră că guvernarea trebuie să își ia timp și să recurgă la consultarea unor experți pentru a regândi întreaga formulă de reorganizare a procuraturii. Tot el atrage atenția asupra unei probleme mai vechi: decuplarea Procuraturii Anticorupție de CNA. Or, spune Bot, necesitatea PACCO a apărut anume după criza instituțională când s-a constatat că PA nu are suficient personal și instrumente ca să funcționeze ca un autentic organ de urmărire penală.
„La drept vorbind, PACCO este o istorie la fel de nereușită și derivă anume din ideea nereușită de a separa PA de CNA”, a concluzionat expertul Alexandru Bot.
Avizul schimbă viitorul PACCO? Reacția guvernării
Ministerul Justiției și Parlamentul analizează avizul Guvernului privind proiectul de creare a PACCO și îl compară cu recomandările Comisiei de la Veneția. Ambele instituții au transmis NewsMaker aceeași reacție oficială, în care precizează că decizia finală privind viitorul proiectului – blocat de aproape un an în așteptarea avizului Comisiei – „aparține autorului inițiativei”. Potrivit reacției comune, opinia Comisiei de la Veneția „oferă repere importante în acest proces”.
„Obiectivul autorităților este ca reformele din justiție să răspundă necesităților și să aducă plus valoare procesului de examinare a dosarelor de corupție. În calitate de stat candidat, Republica Moldova are obligația de a demonstra progrese reale în domeniul anticorupției. Decizia finală privind proiectul de lege aparține autorului inițiativei, iar opinia Comisiei de la Veneția oferă repere importante în acest proces. Anterior, Ministerul Justiției a oferit expertiza juridică necesară prin avizul generalizat al Guvernului pe marginea proiectului. Avizul a inclus mai multe recomandări, inclusiv de ordin conceptual. La nivel intern, realizăm o comparație între elementele din aviz și observațiile Comisiei de la Veneția”, au precizat, pentru NM, reprezentanții Ministerului Justiției și ai Parlamentului.
Contactat telefonic pentru o reacție, deputatul PAS Igor Chiriac – unul din autorii care a prezentat proiectul de creare a PACCO – nu a răspuns apelurilor.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Susțineți NewsMaker!
