UNIAN/foto simbol

Companiile petroliere, acuzate de șantajul agricultorilor. Securitatea alimentară este în pericol?

Campania de recoltare a cerealelor de prima grupă ar putea fi periclitată, iar acest lucru pune în pericol securitatea alimentară a țării. Avertizarea vine din partea ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului Ion Perju. Într-un briefing de presă din 9 iulie, oficialul a menționat că mai multe companii refuză să vândă fermierilor carburanți la prețuri angro. Perju a solicitat instituțiilor responsabile de implementarea noii metodologii de calcul a prețurilor la carburanți să se implice. În caz contrar, agricultorii ar putea organiza proteste.

Ion Perju a menționat că a demarat deja campania de recoltare a orzului și grâului de toamnă, iar vremea este favorabilă inclusiv pentru zona de nord a țării. Urmează a fi recoltate peste 418 mii de hectare, inclusiv 318 mii hectare de grîu de toamnă, 64 de mii de hectare de orz și peste 34 mii de hectare de rapiță.

„Cu toate acestea, au fost semnalate informații de la producătorii agricoli din teritoriu că nu își pot asigura cantitatea de carburanți necesari. A fost sesizat Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului pentru a se adresa la instituțiile care sunt responsabile în special Ministerul Economiei și Agenția Națională de Reglementare în Energetică. Ca urmare a aplicării metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere s-au semnalat situații când fermierii nu pot cumpăra cantitatea necesară de motorină la prețuri angro, ci li se propun prețuri de la pompă”, a explicat Perju.

Ministrul Agriculturii a precizat că, pentru cele 418 mii de hectare de culturi de prima grupă ar fi necesare nu mai puțin de 30 mln litri de motorină. Suma este una estimativă și ar putea crește. În cazul în care instituțiile responsabile de stabilirea metodologiei de calcul și aplicare a prețurilor la produsele petroliere nu vor lua măsuri, fermierii ar putea organiza proteste.

Tot pe 9 iulie, vicepreședintele Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Alexandr Slusari a calificat acțiunile companiilor petroliere drept „șantaj la adresa agricultorilor” și „înțelegere de cartel”. Mai mult, Slusari a avertizat că, duminică, 11 iulie, unii petroliști ar putea să renunțe la comercializarea carburanților la benzinării, pentru a influența rezultatele scrutinului.

„Marea majoritate a companiilor, pe fundalul unui guvern impotent și incompetent, a recurs la un șantaj la adresa agricultorilor. Sincron, în ajunul secerișului, au fost anulate reducerile la procurarea motorinei angro pentru producătorii agricoli mari. Unele entități, la înțelegere cu Dodon, încearcă să facă propaganda că de vină este Slusari, Platforma DA, Maia Sandu etc., care evident nu au nici o tangență cu stabilirea marjei comerciale. Mai mult ca atât, este posibil ca în ajunul alegerilor sau în ziua votării unii petroliști, concertat, să renunțe la comercializarea combustibilului la benzinării, încercănd să influențeze rezultatele scrutinului”, a scris Slusari și a solicitat
ANRE să facă publică marja comercială a companiilor petroliere în primul trimestru al anului 2021, până la aprobarea metodologiei noi și plafonarea prețurilor la pompă.

Din 1 iulie, companiile petroliere calculează prețurile la carburanți conform unei noi metodologii. Prețul se bazează pe următoarele elemente: cotațiile bursiere Platts pentru 14 zile anterioare efectuării importului, marjele comerciale stabilite de ANRE, cotele accizelor și cotele TVA. Astfel, din 1 iulie și până la finele anului curent, marja adaosului comercial pentru benzină și motorină a fost stabilită la 2,33 lei litrul, iar pentru gazul lichefiat – la 1,98 lei litrul.

În cazul comerțului cu ridicata, marja adaosului comercial pentru o tonă de bezină și motorină va constitui 1142,18 lei, iar pentru o tonă de gaz lichefiat – 451,58 lei. Prețul include și cheltuielile pentru livrarea și păstrarea carburanților.

Companiile petroliere s-au arătat nemulțumite de noua metodologie de calcul și au declarat că nu își vor acoperi cheltuielile. Mai mult, compania Bemol nu exclude că va fi nevoită să-și sisteze activitatea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

stiri.md

Investigație: cum a ajuns statul dependent de o singură firmă pentru monitorizarea electronică a agresorilor. A încasat 6,2 milioane de lei

O singură companie furnizează de ani de zile Inspectoratului Național de Probațiune brățările electronice prin care sunt monitorizați agresorii și persoanele aflate în arest la domiciliu. Infoexpres a obținut șase contracte cu INP, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei, și este și compania care repară dispozitivele defecte, arată o investigație a portalului Europa Liberă Moldova. Monopolul asupra sistemului de monitorizare a revenit în atenție după tragedia de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția, apoi s-a sinucis.

Unul dintre dispozitivele furnizate de Infoexpres i-a fost aplicat lui Vasile E., bărbatul care, pe 31 august, și-a ucis soția și apoi s-a sinucis. Brățara i-a fost montată pe 25 august, însă, câteva ore mai târziu, semnalul GPS a dispărut de pe platforma de monitorizare. Cartela SIM continua să transmită date, însă locația bărbatului nu mai putea fi văzută.

Vasile E. nu avea interdicție de a părăsi țara și nici nu era consemnat la frontieră. Pe 30 august s-a întors în Republica Moldova, iar a doua zi și-a ucis soția.

În prezent, 354 de persoane sunt monitorizate electronic în Republica Moldova. Dintre acestea, 190 sunt agresori împotriva cărora au fost emise ordine de protecție.

Problemele sistemului erau cunoscute de autorități. În martie 2026, un fost angajat al Inspectoratului Național de Probațiune avertiza Ministerul Justiției că situația este „foarte critică”, iar echipamentele sunt „la limita existenței”.

În același timp, compania Infoexpres a continuat să câștige contracte cu INP.

Primul contract a fost semnat în octombrie 2019 și prevedea furnizarea unui sistem GPS și a unei aplicații de monitorizare electronică, pentru 448 000 de lei. De atunci, compania a obținut șase contracte, în valoare totală de aproximativ 6,2 milioane de lei.

Cel mai recent contract a fost atribuit în iulie 2026. Infoexpres a fost singurul participant la licitație și a oferit 200 de dispozitive pentru 1,612 milioane de lei, fără TVA.

Investigația Europei Libere arată că unele dintre condițiile impuse de INP au făcut dificilă participarea altor companii. Printre acestea se număra obligația ca echipamentele oferite să nu fie vândute altor persoane sau companii din Republica Moldova.

O altă cerință era ca dispozitivele să fie compatibile cu aplicația de monitorizare electronică folosită de INP. Problema este că această aplicație a fost dezvoltată chiar de Infoexpres, iar documentația licitației nu oferea informații tehnice suficiente pentru ca alți producători să știe dacă echipamentele lor sunt compatibile.

Reprezentanții Infoexpres resping acuzațiile că firma ar fi favorizată. Directorul adjunct Igor Iaschevici susține că firma câștigă pentru că echipamentele sale corespund cerințelor stabilite de INP.

Compania nu doar a livrat dispozitivele, ci le-a și reparat. În ultimii doi ani, Infoexpres a primit aproximativ 500 000 de lei pentru servicii de reparație. Printre cele mai frecvente probleme raportate sunt defecțiunile plăcilor electronice, bateriilor, modulelor GPS și GSM și ale componentelor de comunicație.

Acuzațiile privind favorizarea companiei au fost formulate și anterior. În 2023, un raport al Asociației pentru Guvernare și Eficiență și Responsabilă susținea că INP ar fi stabilit criterii tehnice care avantajează Infoexpres. Centrul Național Anticorupție a deschis atunci un dosar penal privind posibila favorizare a companiei. Ancheta nu a fost însă finalizată până în prezent.

După tragedia de la Măgdăcești, ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a declarat că sistemul de monitorizare electronică a eșuat în protejarea victimei și că procedurile trebuie corectate „urgent”.

Vom veni cu propunerea ca Inspectoratul General al Poliției să aibă acces direct la sistemul de monitorizare pentru a putea interveni prompt. De asemenea, vom recomanda ca agresorii familiali, chiar dacă nu au interdicție de părăsire a teritoriului țării, să fie puși pe consemn la trecerea frontierei, așa încât să există informare între instituții”, a spus Cojuhari.

Directorul Inspectoratului Național de Probațiune, Viorel Sochircă, și-a dat demisia după tragedia de la Măgdăcești.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: