2day.kh.ua

Compensații la energie. GHID complet: cine poate beneficia, ce se schimbă din 2026

Locuitorii Republicii Moldova vor afla vineri ce compensație pentru resursele energetice le va fi acordată. În acest sezon de încălzire, autoritățile au redus valoarea maximă a plății din cadrul programului „Ajutor la contor”, iar compensația separată pentru energia electrică – care până acum era reflectată automat în facturi – nu va mai fi oferită, începând cu 2026. NewsMaker explică ce modificări au fost operate în program, cu cât a fost redusă compensația maximă și pe ce tip de sprijin pot conta cetățenii în această iarnă.

Când vor începe să fie achitate compensațiile?

Programul „Ajutor la contor” este în vigoare deja pentru al patrulea sezon rece la rând. Depunerea cererilor pe platforma compensatii.gov.md a început pe 3 noiembrie, iar pentru a beneficia de compensația pentru luna noiembrie, solicitarea trebuia să fie depusă până pe 28 noiembrie. Ca și în anul precedent, compensațiile vor fi achitate în bani și vor fi acordate pentru întregul sezon rece – din noiembrie până în martie. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, va prezenta datele privind numărul cererilor depuse și gospodăriile care au obținut dreptul la sprijin în cadrul unei conferințe de presă, pe 12 decembrie.

Locuitorii țării vor primi prima compensație pentru resursele energetice consumate în luna noiembrie chiar în cursul acestei luni. Dacă nu ați depus încă o cerere, o puteți face și acum. Începând din decembrie, termenul-limită este data de 25 a fiecărei luni, iar compensația va fi calculată începând cu luna în care a fost depusă cererea. Anterior, NM a explicat cum poate fi depusă solicitarea pe platforma compensatii.gov.md.

Compensația maximă a fost redusă. Cât se va achita?

În sezonul rece 2025–2026, familiile vulnerabile din Republica Moldova vor beneficia de compensații începând de la 500 de lei. Totodată, suma maximă a fost redusă de la 1.400 la 1.000 de lei. Decizia a fost aprobată de Guvern în ședința din 3 decembrie, când au fost clarificate și criterii suplimentare care pot duce la refuzul acordării compensației.

Noua hotărâre stabilește valoarea compensației în funcție de tipul de resursă energetică utilizată: 40% pentru energia electrică, 30% pentru încălzirea centralizată, 25% pentru gazele naturale și 15% pentru combustibilul solid. Dacă suma calculată este mai mică de 250 de lei, compensația nu se acordă. În cazul în care aceasta este egală sau depășește 250 de lei, se aplică automat compensația minimă de 500 de lei. Suma maximă va fi de 1.000 de lei pentru gospodăriile care utilizează gaz, energie electrică sau încălzire centralizată și de 800 de lei pentru familiile care se încălzesc cu combustibil solid.

„Mărimea minimă a compensației rămâne 500 de lei. Este un sprijin stabil, care asigură o protecție garantată tuturor familiilor eligibile pentru compensații. Suma maximă este de 1000 de lei, ținând cont de parametrii tehnici: tarifele, consumul mediu și situația de pe piața energetică. Suntem alături de familiile vulnerabile și continuăm să le sprijinim și în acest an”, a declarat ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru.

Cui nu i se acordă compensația? O nouă condiție

La începutul implementării programului, autoritățile au stabilit mai multe criterii în baza cărora este verificat dreptul solicitantului la compensație. Valoarea totală a bunurilor imobile deținute de membrii unei familii care depune cererea nu trebuie să depășească 2,5 milioane de lei, iar venitul cumulat din dividende nu poate fi mai mare de 300 de mii de lei. De asemenea, costul mediu lunar al energiei, calculat pe baza consumului din sezonul precedent, nu trebuia să depășească echivalentul a 450 m³ de gaze naturale.

Ultima decizie a Guvernului introduce o nouă condiție — veniturile din depozite bancare. Familiile ale căror membri au obținut în anul precedent din depozite mai mult de 4 mii de lei nu vor mai fi recunoscute de autorități drept vulnerabile. Totodată, costul mediu lunar al energiei, calculat în baza consumului din sezonul precedent, nu trebuie să depășească acum echivalentul a 350 m³ de gaze naturale.

Cât se va cheltui pentru compensații?

Potrivit estimărilor autorităților, pentru compensațiile acordate în acest sezon rece — din noiembrie 2025 până în martie 2026 — vor fi cheltuite aproximativ 2,36 miliarde de lei din Fondul de reducere a vulnerabilității energetice.

În luna noiembrie, Parlamentul a adoptat în două lecturi modificările la bugetul de stat pentru 2025, care prevăd alocarea a 463,5 milioane de lei pentru plata „compensațiilor de iarnă” și 232 de milioane de lei pentru compensațiile la energia electrică. Conform proiectului bugetului de stat pentru 2026, aprobat de Guvern în ședința din 4 decembrie, pentru compensațiile din anul 2026 se planifică o alocare totală de 1,9 miliarde de lei.

Energia electrică nu va mai fi compensată în facturi?

În decembrie, locuitorii Republicii Moldova vor primi ultimele facturi la energie electrică ce includ compensația pentru primii 110 kWh. Reamintim că acest mecanism de sprijin a fost lansat în luna februarie, după ce furnizorii de energie electrică au majorat tarifele ca urmare a creșterii costurilor de achiziție, provocate de sistarea livrărilor de gaze pe malul stâng al Nistrului și de oprirea furnizării de energie electrică de către MGRES.

Schema de compensare a primilor 110 kWh a fost finanțată din ajutorul de urgență oferit de Uniunea Europeană. La începutul anului, UE a alocat Chișinăului 250 de milioane de euro pentru un program de sprijin pe termen mediu destinat populației, iar o parte dintre acești bani au fost utilizați pentru a acoperi majorarea tarifelor la energia electrică. Începând cu ianuarie 2026, locuitorii țării vor primi facturi cu costul integral al energiei electrice. Totodată, a anunțat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, pe 10 decembrie, prețul energiei ar putea crește, deoarece Moldova este nevoită să recurgă la achiziții de urgență.

Potrivit prim-ministrului Alexandru Munteanu, familiile au beneficiat de peste un miliard de lei sub formă de compensații incluse în facturi. „Le mulțumim partenerilor noștri, în primul rând Comisiei Europene, pentru ajutorul acordat într-o perioadă de tranziție dificilă, când cu toții am resimțit șocul energetic”, a declarat el.

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a explicat că autoritățile nu planifică să prelungească această compensație și se vor concentra pe implementarea programului „Anul viitor nu prevedem această compensație în factură, dar ne vom centra pe compensații monetare pentru căldură, ca să țintim grupurile vulnerabile, acele familii care chiar au nevoie de acest suport. De aceea, ultima plată în factură va fi pentru factura care vine în luna decembrie pentru luna noiembrie”, a declarat ministra.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: