Comuniștii și socialiștii nu cedează: cer mai multe garanții de neutralitate în lege. Proiectul, înregistrat în Parlament

Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) cer ca „neutralitatea permanentă a Republicii Moldova” să fie protejată de lege. Deputații din opoziția parlamentară au înregistrat un proiect de lege în acest sens, pe 24 aprilie, la doi ani după ce un proiect de lege similar a fost respins de majoritatea parlamentară. Inițiativa legislativă a fost prezentată de vicepreședintele socialist al Parlamentului, Vlad Bătrîncea, și fostul președinte al țării, liderul comuniștilor Vladimir Voronin.

„Trăim într-o perioadă de turbulențe plină de provocări la adresa Republicii Moldova. Înțelegem foarte bine toate riscurile și vedem cum apar diferite scenarii în spațiul public în fiecare zi. Oamenii sunt îngrijorați și nu vor ca Moldova să fie implicată în scenarii periculoase. Oamenii vor garanții de pace și stabilitate”, a spus președintele fracțiunii BCS, socialistul Vlad Bătrîncea.

BCS susține că proiectul de lege elaborat și înregistrat conține prevederi și mecanisme speciale de apărare a normei constituționale. În special, acesta ar conține prevederi cu privire la rolul neutralității permanente, interdicția asupra dislocării trupelor străine, neparticiparea în acțiuni militare și reguli privind încheierea acordurilor internaționale în domeniul militar. Potrivit autorilor, unul dintre articolele proiectului propune, inclusiv, norme cu referire la demilitarizarea Republicii Moldova

***

Amintim că BCS a înregistrat un proiect de lege privind „consolidarea neutralității țării” pe 29 martie 2022, la o lună după ce Federația Rusă a invadat militar Ucraina. Atunci, proiectul nu a fost susținut de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care deține majoritatea parlamentară. Și PAS, și președinta țării, Maia Sandu, declarau la acea vreme că statutul de neutralitate este deja consfințit în Constituție și că „Constituția prevalează în fața oricărei legi organice votate în Parlament”.

În mai, același an, Guvernul a prezentat răspunsul la proiectul de lege de atunci al BCS. Executivul a considerat atunci inoportună aprobarea inițiativei legislative, dar a menționat că forma și limitele neutralității permanente, prevăzute în Constituția Republicii Moldova, „pot fi dezvoltate printr-o lege, astfel încât să excludă orice derapaje de interpretare și de aplicare a acestora în practică, bazându-se pe experiența utilă deja existentă a Republicii Moldova, precum și a altor state neutre din Europa”.

Guvernul preciza la acea vreme că eventuala promovare a proiectului pe viitor ar trebui să fie precedată de un studiu cuprinzător asupra tuturor aspectelor conceptului de neutralitate permanentă, cu implicarea și consultarea largă a opiniei publice și a experților în domeniu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari | NewsMaker

CC: candidații la funcția de judecător constituțional scapă de Vetting, dar lista de sancțiuni a SIS rămâne valabilă

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibile o serie de sesizări cu privire la aspecte-cheie ale numirii judecătorilor CC, dar și persoane asociate măsurilor restrictive internaționale. Înalta Curte a decis că judecătorii CC pot deține funcția două mandate consecutive și nu a găsit temei pentru introducerea unei verificări obligatorii (vetting) sau pentru crearea unor comisii independente de selectare a candidaților. De asemenea, Curtea Constituțională a considerat legală includerea cetățenilor Republicii Moldova în lista subiecților asociați sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate (SIS). Precizările au fost făcute de președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, în cadrul unui briefing de presă din 18 septembrie.

Numirea judecătorilor CC

Procedura de numire a judecătorilor CC a fost contestată anterior de deputatul neafiliat Gaik Vartanean. Una dintre principalele sesizări se referea la norma legală care permite judecătorilor Curții Constituționale să dețină această funcție timp de două mandate. Autorul sesizării susținea că această prevedere subminează independența judecătorilor.

Totuși, Curtea Constituțională a avut o altă opinie. Domnica Manole a spus că, în decizia sa, instanța a subliniat că Constituția stabilește că judecătorii constituționali sunt numiți pentru un mandat de șase ani, dar nu prevede o limitare expresă a numărului de mandate, ca în cazul altor funcții înalte.

Curtea a constatat că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod numirea unui judecător pentru al doilea mandat afectează independența judecătorilor. Mai mult, Curtea a reținut că durata mandatului judecătorilor constituționali nu coincide cu durata mandatului autorităților politice care au competența să-i numească în funcție, aceasta reprezentând o garanție suplimentară pentru independența lor. Prin urmare, dispoziția legală care permite două mandate pentru funcția de judecător constituțional nu contravine Constituției”, a menționat președinta CC.

Au fost respinse, de asemenea, cererile privind introducerea prin lege a obligativității unui concurs public pentru selectarea judecătorilor constituționali, crearea unei comisii de selecție independente și implementarea procedurii de vetting pentru candidați. Înalta Curte consideră că Constituția atribuie în mod clar competențe de numire celor trei autorități competente — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — și nu obligă legislatorul să introducă asemenea proceduri.

Cu privire la vetting-ul judecătorilor constituționali, Curtea a reținut că, deși în alte state vetting-ul judecătorilor constituționali a fost considerat ca având un scop legitim, obligativitatea acestuia nu decurge din prevederile Constituției Republicii Moldova invocate de autorul sesizării”, a spus Manole.

Cu privire la interzicerea ex-membrilor de partid să devină judecători CC, Curtea Constituțională a făcut trimitere la poziția Comisiei de la Veneția, subliniind că apartenența la un partid în trecut nu trebuie să constituie un obstacol, cu condiția ca magistratul să înceteze orice activitate politică înainte de depunerea jurământului.

Amintim că, în iunie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au numit cinci din cei șase judecători noi ai Curții Constituționale. Trei dintre dintre aceștia sunt magistrați ai Înaltei Curți cărora le expirau mandatele. Anterior, NM a relatat cine a intrat în componența „nou-veche” a Curții Constituționale, ce acuzații au înaintat societatea civilă și opoziția autorităților și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali.

Lista SIS

În cadrul briefing-ului, Domnica Manole a comunicat că obiecțiile formulate față de Legea privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale au fost, de asemenea, declarate inadmisibile. Reclamanții au contestat procedurile și criteriile de includere a persoanelor fizice sau juridice pe lista subiecților afiliația sancțiunilor internaționale de către Serviciul de Informații și Securitate, invocând încălcarea prezumției de nevinovăție și a dreptului la un proces echitabil.

Curtea a subliniat că includerea pe listă nu echivalează cu o acuzație penală sau cu o sancțiune, ci reprezintă o măsură preventivă de securitate. Curtea a observat că persoanele vizate au putut contesta ordinul Serviciului de Informații și Securitate de includere în listă în fața instanțelor de judecată, fapt care dovedește că dreptul la un proces echitabil poate fi exercitat, conform garanțiilor din Codul administrativ”, a declarat Domnica Manole.

Potrivit ei, autorii obiecțiilor nu au demonstrat modul în care normele contestate le-ar afecta alte drepturi. Aceasta a subliniat că o simplă enumerare a articolelor Constituției, fără argumente clare, nu constituie o critică veritabilă, iar Curtea nu-i poate substitui, în acest sens, pe autori.

În plus, președinta Curții Constituționale a menționat că prevederile contestate ale legii nu încalcă accesul la justiție, principiul nediscriminării sau prezumția de nevinovăție, deoarece nu sunt sancțiuni penale, ci măsuri preventive de securitate. Conform ei, Curtea nu a putut la o analiză în fond pe baza criticilor formulate, deoarece autorii nu au prezentat argumentele de rigoare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: