Concursul pentru funcția de procuror general a fost anulat. Decizia a fost anunțată, astăzi, 6 noiembrie, de ministrul Justiției, Olesea Stamate, în cadrul unui briefing de presă. Potrivit acesteia, rezultatul evaluării candidaților ar fi fost „trucat”.
Olesea Stamate a explicat că hotărârea a fost luată din două motive: obiectivitatea și asigurarea integrității candidaților.
„Comisia nu a avut acces la suficientă informație pentru a asigura o verificare minuțioasă a integrității candidaților la funcția de procuror general. Unele autorități au refuzat să ne ofere informația solicitată, deși este vădit un interes public sporit în acest caz. Astfel, ne-am bazat, în mare parte, pe informația disponibilă public. Al doilea aspect, la fel de important, este obiectivitatea aprecierii candidaților”, a precizat Olesea Stamate.
Ministrul Justiției a anunțat că unul dintre membrii comisiei care a evaluat pretendenții ar fi favorizat un anumit candidat.
„Acest fapt a distorsionat rezultatul final, influențând esențialmente rezultatul concursului”, a precizat Olesea Stamate.
Ea a prezentat punctajele acordate, menționând că numai patru dintre cei șase membri ai comisiei și-au dat acordul pentru a le fi făcute publice numele în dreptul aprecierilor.
„În cazul în care excludem punctajul oferit de acel membru al comisiei, care a oferit un punctaj disproporționat, primim următorul rezultat: după punctajul obținut, i-am avea în lista finală pe Gribincea Vladislav pe primul loc, Alaxandru Stoianoglu pe locul doi, Crîșmaru Oleg pe locul trei și Gligor Ștefan pe locul patru. Domnul Soltan nu s-ar mai regăsi în această listă”, a declarat minsitrul Justiției.
Amintim că, în urma concursului pentru funcția de procuror general, au fost promovați Vladislav Gribincea, Alexandr Stoianoglo, Oleg Crîșmaru și Veaceslav Soltan. Ieri, 5 noiembrie, într-un comunicat de presă publicat de PSRM, se arată că termenul legal când guvernul urma să transmită Consiliului Superior al Procurorilor lista celor 4 candidați, care au trecut etapa de preselecție, a expirat la 1 noiembrie.
Comisia pentru politică externă a Parlamentului R. Moldova și Comisia pentru politică externă a Senatului României s-au reunit în ședință comună pe 19 noiembrie, la București. Potrivit Doinei Gherman, președinta comisiei de la Chișinău, la ședință a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a R. Moldova la UE”. Președintele Comisiei de a București a declarat că „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat”. „Declarația este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Doina Gherman a anunțat că, la ședința comună a comisiilor pentru politică externă din Senatul României și din Parlamentul Republicii Moldova, a fost adoptată o „Declarație comună pentru susținerea deschiderii efective a negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană”. „România a fost și va rămâne partenerul nostru cel mai apropiat și de încredere pe drumul către Uniunea Europeană”, a menționat deputata de la Chișinău.
„Comisiile de politică externă ale Senatului României și Parlamentului Republicii Moldova au adoptat prin consens la București Declarația comună pentru susținerea adoptării deciziei de către UE pentru începerea efectivă a negocierilor de aderare până la finalul acestui an. Am semnat imediat după aceea textul Declarației comune cu colega Doina Gherman, președintele comisiei de politică externă de la Chișinău și vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, președintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlățean.
Doina Gherman
Corlățean a mai declarat că „interesul fundamental al României este ca procesul de extindere să continue, cu ansamblul statelor candidate, inclusiv cu Ucraina, dar și cu statele balcanice și respectiv să nu mai existe întârzieri sau blocaje generate de contextul geopolitic, de război sau de alte tipuri de interese”. „Republica Moldova ar fi putut fi invitată să deschidă negocierile încă de acum un an, iar acest lucru nu s-a întâmplat. În contextul actual, nu ne mai permitem să pierdem timp prețios. Declarația comună parlamentară București-Chișinău este un semnal politic clar adresat partenerilor noștri UE”, a precizat el.
Tot la București, delegația Republicii Moldova a avut o întrevedere cu președintele Senatului României, Mircea Abrudean. Abrudean a declarat că „întâlnirea de astăzi, ca și cele precedente cu președintele Parlamentului, Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, arată deschiderea noastră către o colaborare strânsă pentru continuarea proiectelor deja existente în infrastructură rutieră, energetică și securitate regională, dar și noi idei care să ne ajute să creștem reziliența sistemelor și să reducem vulnerabilitățile pentru întărirea siguranței regionale”.
***
Despre ședința comună a celor două comisii au anunțat reprezentanții Parlamentului de la Chișinău pe 18 noiembrie. S-a anunțat că delegația Republicii Moldova va fi condusă de vicepreședinta legislativului și președinta Comisiei pentru politică externă, Doina Gherman. Din componență mai fac parte membrii Comisiei pentru politică externă Adrian Băluțel, Ion Groza, Mihail Druță, precum și președinta grupului parlamentar de prietenie cu România, Veronica Roșca, președinta Comisiei juridice, pentru numiri și imunități.
Anunțul a stârnit critici. Deputatul Blocului „Alternativa” Ion Chicu, membru al comisiei pentru politică externă, a declarat că nu a știut despre deplasarea parlamentarilor și că a aflat din comunicatul publicat pe site-ul Parlamentului. El a criticat faptul că delegația este formată doar din deputați PAS, acuzând formațiunea de guvernământ că „uzurpează activitatea parlamentară”. Alexandru Verșinin, vicepreședinte al Comisiei pentru politică externă din partea Partidului „Democrația Acasă”, a spus că comisia a devenit „un departament de PR” pentru PAS. NM a solicitat un comentariu din partea Parlamentului, însă nu am primit un răspuns.
***
Republica Moldova a obținut statutul de țară-candidată la aderarea la UE, împreună cu Ucraina, în iunie 2022, iar Consiliul European a aprobat deschiderea negocierilor de aderare în decembrie 2023. Primele conferințe interguvernamentale Moldova-UE și Ucraina-UE, care au marcat startul negocierilor de aderare, au avut loc pe 25 iunie 2024. Pe 22 septembrie 2025, Moldova a încheiat procesul de screening bilateral pentru aderarea la Uniunea Europeană. Pe 20 octombrie, comisarul european pentru extindere, Marta Kos, a declarat că procesul de evaluare a legislațiilor naționale ale Republicii Moldova și ale Ucrainei a fost finalizat și că Comisia Europeană recomandă statelor membre să aprobe rapid deschiderea celor șase clustere de negociere.
