Ministerul Apărării al Republicii Moldova

Consiliul European: „Condamnăm cu fermitate atacurile Rusiei care au contaminat râul Nistru”

Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei împotriva infrastructurii civile ucrainene, care au contaminat râul Nistru, principala sursă de apă dulce a Republicii Moldova. Declarația apare într-o concluzie a Consiliului European, adoptată pe 19 martie. Consiliul a adăugat că Uniunea Europeană este pregătită să ofere asistență Republicii Moldova, inclusiv prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă, și a salutat, de asemenea, sprijinul imediat oferit de statele membre.

Pe 19 martie, Consiliul European a adoptat concluzii privind Ucraina, Orientul Mijlociu, competitivitatea și piața unică, apărarea și securitatea europeană, migrația, multilateralismul și alte aspecte.

La un compartiment dedicat „râului Nistru” se menționează: „Consiliul European condamnă cu fermitate atacurile Rusiei împotriva infrastructurii civile ucrainene care au contaminat râul Nistru, principala sursă de apă dulce a Republicii Moldova. Uniunea Europeană este pregătită să ofere asistență Republicii Moldova în vederea atenuării efectelor asupra mediului, inclusiv prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. În acest context, Consiliul European salută sprijinul imediat oferit de statele membre”.

NM by mihaelaconovali25

Reamintim, pe 10 martie, Ministerul Mediului a anunțat despre apariția unor pete uleioase pe Nistru, în amonte de Naslavcea. O zi mai târziu, autoritățile au confirmat că este vorba despre o substanță petrolieră. Apa contaminată nu a ajuns la Chișinău, însă a fost deja semnalată în regiunea transnistreană.

Pe 12 martie, autoritățile de la Kiev au declarat că poluarea ar fi fost provocată de un atac aerian rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Cernăuți. Ucraina consideră că în râu ar fi ajuns combustibil de rachetă.

În consecință, activitatea stației de captare a apei de la Cosăuți a fost suspendată temporar, iar alimentarea cu apă a fost oprită în mai multe localități din nordul țării, până la verificarea calității apei. Pe 15 martie, Guvernul a instituit stare de alertă de mediu pe bazinul Nistrului, pentru 15 zile. Două zile mai târziu, Chișinăul a convocat ambasadorul agreat al Federației Ruse, Oleg Ozerov, căruia i-a înmânat o notă de protest în legătură cu atacul care ar fi dus la poluare. În aceeași zi, Procuratura Generală s-a autosesizat și a deschis un proces penal.

Pe 19 martie premierul Alexandru Munteanu a anunțat reluarea alimentării cu apă în municipiul Bălți și în raioanele Soroca, Sîngerei și Florești, după aproape o săptămână de întrerupere. Locuitorii au fost îndemnați să nu consume apa în primele 48 de ore, folosind-o doar pentru uz menajer.

Înainte de aceasta, pe 16 martie, comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, a declarat că statele membre ale Uniunii Europene sunt pregătite să ofere sprijin Republicii Moldova. Oficiala europeană a precizat că ajutorul va fi acordat prin Mecanismul de protecție civilă al UE. Atunci, contactați de NM, reprezentanții Guvernului au precizat că sprijinul european a fost mobilizat pentru a ajuta autoritățile să gestioneze situația de urgență imediat după ce Moldova a solicitat activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE din cauza scurgerilor de petrol în râul Nistru, pe 13 martie.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari || NewsMaker

Curtea Constituțională: Victimele represiunilor politice pot cere anularea condamnărilor prin revizuire

Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțională omisiunea legislativă care a lăsat victimele represiunilor politice fără o procedură prin care să poată cere anularea condamnărilor pronunțate de instanțe în perioada regimului totalitar. Până când Parlamentul va corecta legislația, CC a decis ca astfel de cereri să fie examinate de Curtea Supremă de Justiție prin procedura de revizuire, transmite IPN.

Problema a apărut după ce Parlamentul a eliminat în 2023 recursul în anulare din Codul de procedură penală. În același timp, Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor politice a rămas nemodificată și continua să prevadă această cale pentru anularea sentințelor pronunțate de organele judiciare.

Curtea Constituțională a constatat astfel o omisiune legislativă. Potrivit Curții, prin eliminarea recursului în anulare, fără instituirea unei alte proceduri, a devenit imposibilă aplicarea mecanismului prevăzut de lege pentru persoanele condamnate de instanțe în perioada 7 noiembrie 1917-23 iunie 1990.

Potrivit CC reabilitarea acestor persoane nu se rezumă la recunoașterea unor consecințe istorice ale represiunii. Procedura permite anularea unei condamnări care, în cazul victimelor represiunilor politice, nu a reprezentat rezultatul unei constatări legale a vinovăției, ci o formă de persecuție pentru activități îndreptate împotriva sistemului totalitar.

Până când Parlamentul va face modificările necesare, Curtea Supremă de Justiție va examina cererile și recursurile formulate de Procuratura Generală pentru anularea unor asemenea condamnări, precum și deciziile Procuraturii Generale prin care este refuzată reabilitarea.

Decizia Curții Constituționale a fost pronunțată marți, 15 septembrie, în urma unei sesizări depuse de Procuratura Generală într-un dosar aflat pe rolul Judecătoriei Edineț. Curtea a declarat neconstituțională omisiunea legislativă din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023. Hotărârea CC e definitivă și intră în vigoare la data adoptării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: