Consiliul pentru Egalitate cere partidelor un discurs electoral fără ură și discriminare în turul II al alegerilor prezidențiale

Consiliul pentru Egalitate îndeamnă partidele politice, candidații și susținătorii acestora să adopte un discurs public respectuos și echilibrat în contextul turului II al scrutinului prezidențial din 3 noiembrie 2024. Apelul vine în urma apariției în spațiul informațional a unor declarații și comentarii ce conțin discursuri de ură și instigare la discriminare, elemente care, potrivit Consiliului, pun în pericol demnitatea umană și favorizează dezbinarea socială.

În comunicatul oficial, Consiliul subliniază că discursul de ură și incitarea la discriminare nu doar că lezează demnitatea umană, ci și generează tensiuni și dezbinare între cetățeni, cu consecințe grave asupra întregii societăți. „Discursul de ură naște intoleranță și dezbină electoratul”, a subliniat instituția, atrăgând atenția că o astfel de retorică nu își are locul într-un stat democratic, mai ales în timpul unei campanii electorale în care dezbaterile trebuie să fie centrate pe soluții și pe respect reciproc.

Consiliul a reamintit recomandările rețelei europene Equinet, din care face parte, și a subliniat importanța combaterii oricăror forme de discriminare în timpul campaniilor electorale. Equinet pledează pentru adoptarea unor coduri de conduită care să prevină folosirea limbajului discriminatoriu și să încurajeze respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Consiliul pentru Egalitate a cerut tuturor actorilor politici să respecte demnitatea persoanelor, indiferent de apartenența etnică, religioasă, de gen, orientare sexuală sau orice alt criteriu protejat de lege. De asemenea, aceștia sunt îndemnați să nu susțină teorii privind superioritatea unui grup social sau să instige la ură și discriminare în raport cu contracandidații lor.

„Este crucial ca discursul public din campanie să fie echilibrat, bazat pe respect și argumente raționale, nu pe atacuri care alimentează discriminarea”, a declarat Consiliul, adăugând că orice mesaj de ură apărut în spațiul public trebuie combătut ferm.

De asemenea, instituția recomandă ca partidele politice și candidații să se abțină de la utilizarea imaginilor sau mesajelor sexiste și discriminatorii în materialele de campanie. Consiliul a subliniat că orice formă de discurs de ură trebuie raportată la Poliție, care are competența de a examina aceste cazuri.

Pe lângă apelul către actorii politici, Consiliul a atras atenția asupra rolului esențial pe care instituțiile media îl joacă în prevenirea propagării discursului de ură. Jurnaliștii sunt îndemnați să informeze echidistant și obiectiv, fără să prezinte grupuri sociale doar în contexte negative și fără să alimenteze stereotipuri sau prejudecăți.

„Presa trebuie să fie responsabilă și să evite multiplicarea discursului de ură în relatările lor. Comentariile discriminatorii sau instigatoare la ură, fie pe paginile lor online, fie în emisiuni, trebuie moderate și dezaprobate clar”, se arată în comunicatul Consiliului pentru Egalitate.

***

Amintim că, partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) a publicat o declarație în care condamnă atacurile xenofobe și instigarea la ură interetnică după ce mai mulți activiști au promovat mesaje împotriva lui Alexandr Stoianoglo, candidat în turul II al alegerilor prezidențiale, din cauza etniei sale – găgăuză. PAS, a cărei candidată, președinta în funcție, Maia Sandu, va concura cu Stoianoglo în turul II, a subliniat că pledează pentru unitate între toți cetățenii Republicii Moldova.

„PAS condamnă ferm orice atacuri xenofobe, instigare la ură interetnică. Campania trebuie să se desfășoare exclusiv pe criterii care vizează competența, integritatea, caracterul candidatului. Poziția noastră a fost și rămâne una de unitate între toți cetățenii. Suntem toți parte a Republicii Moldova și vrem să trăim în pace și bună înțelegere”, se arată în declarație.

Precizăm că, după ce Alexandr Stoianoglo a acces în turul II al alegerilor prezidențiale, mai mulți activiști au venit cu reacții pe rețelele de socializare în care s-au arătat deranjați de acest lucru, făcând trimitere la etnia concurentului electoral. Aceștia au folosit fraze precum: „Ce facem noi? Dăm țara pe mâna unui găgăuz?” și „Un moldovean adevărat niciodată nu votează un găgăuz. Găgăuz înseamnă trădător de țară”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

screenshot

Plahotniuc, extrădat până la alegeri? Avocatul său anunță data la care ar urma să fie adus în R. Moldova

Fostul lider PDM Vladimir Plahotniuc, care se află în arest preventiv în Grecia, ar urma să fie extrădat pe 25 septembrie. Anunțul a fost făcut de avocatul ex-politicianului, Lucian Rogac, pe Facebook.

Ținând cont de ultimele informații, care le-au primit colegii mei din Grecia de la autoritățile elene, vreau să comunic faptul că procesul de extrădare va avea loc pe data de 25.09.2025”, a transmis Lucian Rogac.

Totodată, avocatul a cerut autorităților de la Chișinău să nu admită transformarea extrădării lui Plahotniuc într-un „proces show public” și „să respecte întocmai prevederile legale în vigoare”.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost reținut pe 22 iulie, pe aeroportul din Atena, la șase ani după ce a fugit din Moldova. Odată cu el, a fost reținut și fostul deputat democrat Constantin Țuțu, considerat de mulți ani omul de încredere al lui Plahotniuc. Cei doi urmau să zboare în Dubai cu identități false.

Pe 23 iulie, Plahotniuc și Țuțu au fost plasați în arest preventiv. Ex-deputatul a fost eliberat între timp, însă Plahotniuc continuă să rămână în penitenciar.

Procuratura Generală a Republicii a trimis, pe 24 iulie, autorităților din Grecia o primă cerere de extrădare în privința lui Plahotniuc, iar Ministerul Justiției a expediat ulterior încă două. Atât Curtea de Apel din Atena, cât și Ministerul Justiției al Greciei au acceptat extrădarea.

Ministerul Justiției de la Chișinău a recepționat pe 12 septembrie decizia privind extrădarea și a transmis setul de documente Ministerului Afacerilor Interne – instituția competentă pentru preluarea lui Plahotniuc. Anterior, ministra de Interne, Daniella Misail-Nichitin, declarase că oligarhul fugar ar urma să fie adus în Republica Moldova pe 25 septembrie, cu trei zile înainte de alegeri parlamentare.

Pe 17 septembrie, Procuratura Generală a anunțat că Ministerul Justiției din Grecia a suspendat procedura de extrădare, fără a-și explica decizia. În reacție, premierul Dorin Recean a anunțat că autoritățile vor investiga cum a reușit fostul lider democrat „să-și împiedice extrădarea”. Totuși, o zi mai târziu, Ministerul Justiției din Grecia și-a anulat decizia prin care procesul de extrădare a fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc a fost suspendat.

Vladimir Plahotniuc este cercetat penal în țara noastră pentru săvârșirea unor infracțiuni grave, inclusiv crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, în conformitate cu Codul penal.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: