Dle Muntean, cât de important este subiectul eficienței energetice în Moldova, având în vedere criza energetică cu care s-a confruntat țara în ultimii ani?
În Republica Moldova, aproximativ 50% din energia consumată la nivel național este utilizată în clădiri, dintre care multe se caracterizează printr-un nivel redus de performanță energetică. Analizele efectuate în cadrul CNED arată că potențialul de reducere a consumului în acest sector este semnificativ, situându-se între 30% și 70%. În practică, aceasta înseamnă că factura la energie poate fi redusă chiar și la jumătate prin măsuri precum termoizolarea anvelopei clădirii, înlocuirea ferestrelor vechi cu unele eficiente energetic, modernizarea sistemelor de încălzire etc.
În unități monetare, acest potențial de economisire se ridică la aproximativ 9.5 miliarde de lei anual doar în sectorul rezidențial, bani care ar putea rămâne în buzunarele consumatorilor și folosiți pentru sănătate, educație sau îmbunătățirea condițiilor de trai. Suplimentar, investițiile în eficiență energetică contribuie la dezvoltarea pieței serviciilor și construcțiilor, generând locuri de muncă, venituri fiscale și impuls pentru creșterea economică locală. Astfel, importanța eficienței energetice este argumentată nu doar tehnic, ci și prin impactul economic și social major pe care îl generează.
În același timp, Guvernul oferă compensații pentru acoperirea costurilor la energie pentru populație, care doar în sezonul de încălzire 2024–2025, au depășit 2 miliarde de lei. Aceste resurse ar putea fi economisite și direcționate către alte priorități, dacă numărul clădirilor energofage ar fi redus. Prin urmare, eficiența energetică nu este doar o prioritate, ci o necesitate urgentă, fiind plasată printre principalele direcții de acțiune ale Guvernului.
Cum a evoluat rolul CNED în promovarea eficienței energetice și a dezvoltării durabile în Republica Moldova?
Potențialul semnificativ de eficientizare a consumului de energie a impulsionat dezvoltarea cadrului normativ, consolidarea capacităților instituționale și crearea unor mecanisme de finanțare adaptate diferitor categorii de consumatori. În acest context, prin Hotărârea Guvernului 1060/2023 a fost creată Instituția Publică Centrul Național pentru Energie Durabilă, mandatată să implementeze politica statului în domeniul eficienței energetice și al energiei regenerabile, inclusiv prin derularea programelor dedicate creșterii performanței energetice a clădirilor și optimizării consumului de energie.
În doi ani, CNED a reușit să dezvolte o guvernanță și un cadru operațional, care să permită implementarea programelor de eficientizare a consumului de energie. Astfel, am creat și operaționalizat, pentru prima dată, un mecanism de finanțare pentru reabilitarea energetică a fondului rezidențial și un program de sprijin pentru înlocuirea electrocasnicelor vechi energofage cu altele noi și eficiente din punct de vedere energetic. Vorbesc aici despre Programul Fondul pentru Eficiență Energetică în sectorul Rezidențial (FEERM) și Programul de Vouchere pentru Electrocasnice (EcoVoucher).
În același timp, am pus accent pe informarea și sensibiliza populației cu privire la importanța eficientizării și raționalizării consumului de energie. În acest sens, au fost derulate multiple campanii de informare și sensibilizare la nivel național privind importanța eficienței energetice, importanța raționalizării consumului de energie, promovarea biocombustibililor solizi, rolul etichetei energetice la procurarea echipamentelor electrocasnice etc. Au fost elaborate diverse ghiduri și materiale informative, a fost instituită linia verde la care populația poate primi consultații pe întrebări ce vizează consumul rațional de energie și energia regenerabilă.
Pentru a fi mai bine conectați la procesele care au loc la nivel european în domeniul de activitate și a putea studia mai bine experiența altor țări europene, am reușit să devenim membri ai Rețelei Europene a Energiei, care include alte 24 de agenții energetice naționale din Europa.
Astfel, de la creare și până în prezent, rolul CNED a evoluat de la o instituție cu atribuții de suport la implementarea politicilor de stat în domeniul eficienței energetice și energiei regenerabile, la un actor strategic în tranziția energetică a Republicii Moldova, capabil să coordoneze politici, să mobilizeze resurse și să sprijine autoritățile și comunitățile în promovarea eficienței energetice și a dezvoltării durabile.
Ce s-a schimbat în ultimii ani în tot ce înseamnă dezvoltarea energiei regenerabile în Moldova?
În ultimii ani, s-au înregistrat progrese remarcabile în domeniul energiei regenerabile. Acest lucru a fost posibil datorită unui cadrul normativ ajustat la realitățile și necesitățile pieței, dar și consecvenței autorităților în acțiuni de promovare a acestui domeniu. La finalul lunii septembrie 2025, în țară erau instalate capacități de aproape 900 MW din surse regenerabile, preponderent solar și eolian, ceea ce reprezintă o creștere de peste 10 ori mai mult decât situația de la sfârșitul anului 2020. Este de remarcat faptul că aproximativ 50% din capacitățile instalate au fost dezvoltate pe piața liberă, fără garanții sau angajamente din partea statului privind preluarea energiei produse. Acest lucru demonstrează încrederea investitorilor în maturizarea treptată a pieței și în viabilitatea economică a proiectelor din surse regenerabile.
De asemenea, este important de menționat că circa 20% din capacitățile instalate aparțin prosumatorilor – consumatori, persoane fizice și juridice, care au investit în generarea proprie de energie electrică pentru a-și acoperi parțial sau integral consumul. Acest fenomen confirmă interesul tot mai mare al populației și mediului de afaceri pentru reducerea costurilor la energie și pentru participarea activă la tranziția energetică. Evoluțiile date au semnalat, totodată, necesitatea de a stimula dezvoltarea capacităților de echilibrare a sistemului electroenergetic pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă a acestuia. Astfel, viitoarea licitație pentru instalarea a 170 MW de turbine eoliene va include obligatoriu și 44 MWh baterii de stocare. Toate aceste acțiuni au un impact direct la reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și facilitează integrarea Republicii Moldova în piața energetică europeană, ceea ce pentru consumatorii finali reprezintă siguranță în aprovizionare cu energie electrică la prețuri competitive.
Programul EcoVoucher a atins cifra de aproximativ 40 mii de beneficiari. Cum ați reușit să depășiți provocările legate de informarea beneficiarilor? Care este impactul programului asupra consumului de energie și ce îmbunătățiri sunt planificate pentru viitor?
Considerând abordarea diferită a programului în ceea ce privește identificarea și informarea beneficiarilor, prin care „voucherul caută beneficiarul” și nu invers, am fost nevoiți să diversificăm acțiunile de informare pentru a testa care este mai eficientă. Astfel, am implicat în acest proces persoanele care sunt mai aproape de beneficiari, asistenții sociali și autoritățile publice locale. În același timp am apelat la promovarea la TV și radio și am organizat Caravana EcoVoucher, cu care am ajuns în toate centrele raionale și municipiile țării, inclusiv în UTA Găgăuzia și stânga Nistrului. Simultan, am continuat promovarea și pe rețelele de socializare. Toate aceste acțiuni au contribuit la creșterea nivelului de popularitate a programului.
Programul are un impact semnificativ asupra reducerii consumului de energie în gospodăriile casnice. Conform calculelor noastre, în urma înlocuirii echipamentelor procurate prin intermediul programului până acum, familiile vor avea economii anuale de aproximativ de 29 milioane de lei.
Deși programul are un impact destul de bun în ceea ce privește economiile de energie, examinăm posibilitatea de a extinde aplicabilitatea acestuia și pentru alte inițiative de reducere a facturilor la energia termică, care are o pondere mai mare în cheltuielile unei gospodării casnice.
Puteți detalia principalele inițiative finanțate prin FEERM? Ce impact concret se estimează că vor avea acestea?
FEERM a fost dezvoltat ca și program de finanțare a măsurilor de eficiență energetică în sectorul rezidențial, care se implementează prin intermediul produselor de finanțare. În prezent, bugetul programului de 1,4 miliarde lei este repartizat pentru implementarea a 3 produse de finanțare, fiecare având particularitățile sale în ceea ce privește grupul țintă, condițiile de finanțare și modul de implementare.
Produsul de finanțare „Eficiența energetică a blocurilor locative” prevede finanțare sub formă de grant de 70% din costul lucrărilor eligibile de reabilitare a blocurilor locative administrate de Asociații de Proprietari din Condominiu. Contribuția locatarilor este de 30%, iar în cazul familiilor vulnerabile energetic, care locuiesc în aceste blocuri, se oferă o alocație care variază între 15% și 90% din contribuția proprie. Asociațiile beneficiare sunt identificate prin intermediul apelurilor organizate de CNED.
Un alt produs de finanțare este „Eficiența energetică a caselor individuale din gospodării rurale cu grad de vulnerabilitate energetică extremă”. Beneficiarii acestui produs de finanțare au fost identificați din Sistemul Informațional de Vulnerabilitate Energetică în baza unui set de criterii printre care gradul de vulnerabilitate energetică, componența familiei, consumul de energie și repartizarea în profil teritorial. Componenta de grant în cazul acestor beneficiari este 50% din costul lucrărilor eligibile. Suplimentar aceștia mai beneficiază de o alocație în mărime de 90% din valoarea contribuției beneficiarilor pentru investiția eligibilă.
Al treilea produs de finanțare care a fost lansat în luna iulie 2025 este „Casa Verde” și este destinat gospodăriilor casnice pentru reabilitarea energetică a caselor de locuit. În cazul acestui produs beneficiarii primesc finanțare de 50% sub formă de grant în limita a 200 mii de lei pentru diverse lucrări de reabilitare energetică și valorificare a surselor de energie regenerabilă. Produsul este implementat prin intermediul unei platforme electronice unde beneficiarii oferă informațiile necesare, accesează baza de date cu prestatori de servicii și lucrări și primesc suport ghidat în implementarea măsurilor. Beneficiarii sunt identificați prin intermediul apelurilor lansate de către CNED, anunțate pe platformele de comunicare și informare ale instituției.
Prin implementarea acestor produse de finanțare urmărim câțiva indicatori de impact. În primul rând, reducerea consumului de energie cu aproximativ 100 de milioane de lei anual și reabilitarea energetică a unei suprafețe locative încălzite de cel puțin 507 mii m2 din clădirile rezidențiale. Totodată, aceste inițiative vor îmbunătăți semnificativ condițiile de trai și confortul în gospodăriile beneficiare dar și vor schimba aspectul comunităților unde vor avea loc asemenea intervenții.
Suplimentar, proiectele de eficiență energetică vor stimula dezvoltarea economiei la nivel local prin locuri noi de muncă, producerea și comercializarea materialelor de construcții dar și impozite la bugetul local și cel de stat, urmare a creșterii activității economice. O particularitate a proiectelor finanțate în cadrul FEERM o reprezintă crearea cererii de servicii și lucrări pe tot teritoriul țării, fapt ce va stimula dezvoltarea și extinderea afacerilor în localități în care, la moment, acestea nu există. Astfel, beneficiile economice și sociale ale programului sunt estimate să genereze un efect economic de patru ori mai mare decât beneficiile directe.
Care sunt semnalele pieței până în prezent față de inițiativele lansate și cum vă propuneți să consolidați colaborarea cu sectorul privat?
Sectorul privat are un rol foarte important în implementarea inițiativelor guvernamentale. Prin urmare, încercăm să menținem un dialog constant cu acesta pentru a vedea care sunt provocările, dar și pentru a comunica perspectivele de dezvoltare a proiectelor de eficiență energetică.
Urmare a operaționalizării a 3 produse de finanțare am reușit să ne formulăm primele impresii despre capacitatea și interesul pieței. În primul rând, sectorul rezidențial, în special casele individuale din localitățile îndepărtate de orașele mai mari și Asociațiile de Proprietari din Condominiu, nu sunt foarte atractive pentru companiile private din considerentul complexității acestor proiecte și dispersarea lor teritorială. La fel, nu există suficientă experiență și expertiză pe partea de proiectare a măsurilor de eficiență energetică în clădirile rezidențiale multietajate. Totodată, sectorul privat are nevoie de convingerea că eficiența energetică va reprezenta o prioritate a statului pentru o perioadă îndelungată de timp, ca acesta să-și poată construi o strategie de afaceri pe termen lung, adaptată la necesitățile pieței.
Pentru a răspunde la provocările constatate guvernul deja transpune angajamentele de a susține aceste proiecte prin diverse documente de politici și programe. În vederea consolidării capacităților locale în domeniul proiectării încercăm să valorificăm experiența internațională și să propunem soluții care să facă mai atractive asemenea proiecte, de exemplu prin punerea la dispoziție a soluțiilor tehnice standardizate, care ulterior să fie adaptate la specificul unei clădiri anume.
O altă direcție de dezvoltare a pieței pe care o promovăm este trecerea treptată la un model în care beneficiarii programelor noastre contactează direct serviciile și lucrările necesare pentru implementarea măsurilor de eficiență energetică. În acest model, stimulentele financiare sunt acordate beneficiarilor ulterior, după verificarea și confirmarea conformității lucrărilor realizate. Beneficiarii nu sunt însă lăsați singuri în proces. Ei sunt sprijiniți în toate etapele prin asistență tehnică și suport informațional, inclusiv prin modele standardizate de caiete de sarcini și contracte, care simplifică identificarea companiilor potrivite pentru necesitățile lor. În paralel, pentru companii organizăm sesiuni de instruire și informare, astfel încât acestea să își dezvolte competențele necesare și să înțeleagă specificul programelor noastre.
Această abordare va permite CNED să își extindă baza de beneficiari și, în același timp, va contribui la dezvoltarea durabilă a pieței, în care rolul statului se concentrează pe stabilirea unor mecanisme și reguli clare, lăsând spațiu sectorului privat să se dezvolte și să livreze servicii competitive și de calitate.
Care sunt principalele provocări în implementarea programelor de eficiență energetică pe care le întâlniți în raport cu beneficiarii?
Avem de lucrat foarte mult cu populația pentru a explica modul de funcționare al mecanismelor de sprijin pentru eficientizarea consumului de energie. Acestea sunt destul de complexe și pot părea un lucru abstract, însă gospodăriile casnice îl resimt în facturile lor lunare la energie. La fel, recuperarea investiției se face pe parcursul unei anumite perioade de timp, iar o bună parte din oamenii nu sunt obișnuiți să vadă proiectele de eficiență energetic ca un proiect investițional ce aduce profit, care în acest caz se traduce în economii la factura de energie.
În paralel, ne confruntăm cu necesitatea de dezvoltare a capacităților asociațiilor de locatari, în special sensibilizarea acestora privind necesitatea unui proces decizional intern transparent și participativ. Lipsa de experiență în acest sens face dificil exercițiul respectiv însă suntem siguri că, imediat ce vom realiza primele proiecte, acestea vor contribui semnificativ la schimbarea percepției despre programele date.
Deși vedem multiple programe de eficiență energetică, mulți cetățeni rămân încă sceptici față de aceste inițiative fiind preocupați în același timp de facturile ridicate la energie. Ce le răspundeți?
Este o realitate pe care o înțelegem și muncim mult să sporim încrederea populației în programele guvernamentale. Populația nu a fost obișnuită să primească un ajutor consistent de la stat pentru a-și eficientiza consumul de energie. Astfel, lucrurile noi implică și un proces de schimbare a percepției și chiar a mentalității în ceea ce privește cooperarea între stat, mediul de afaceri și consumatorii finali în vederea eficientizării consumului de energie.
Totodată, este important ca populația, potențialii beneficiari ai programelor noastre să înțeleagă că Republica Moldova are un consum ineficient de energie în special in sectorul de clădiri. În contextul eforturilor de aderare la Uniunea Europeană trebuie sa eficientizăm consumul de energie. Respectiv, aceasta implică un efort comun atât din partea statului cât și din partea consumatorilor finali. Ori, în final, toți vor avea de câștigat – consumatorii de energie facturi mai mici, iar statul va reduce cheltuielile anuale alocate pentru compensații la energie, care acoperă în mare parte pierderi de energie datorită blocurilor locative și caselor ineficiente energetic.
Cum asigurați transparența proceselor și cum câștigați încrederea oamenilor în procesul de reformă, având în vedere percepțiile de corupție din societate sau inechitate?
Transparența reprezintă una dintre prioritățile noastre fundamentale. În procesul de elaborare a mecanismelor de finanțare implicăm experți independenți și partenerii de dezvoltare, care oferă opinii din perspectiva standardelor internaționale și a cerințelor finanțatorilor. Mecanismele rezultate sunt documentate prin proceduri clare, aprobate de către organele de conducere ale CNED, făcute publice și aplicate uniform în toate programele.
Un element distinctiv al modelului nostru de guvernanță este existența Comitetului de Finanțare și Risc – un organ independent care examinează toate proiectele și evaluează riscurile financiare, tehnice, de mediu și de sustenabilitate, având responsabilitatea deciziei finale asupra aprobării finanțărilor. Acest model reduce subiectivismul și întărește încrederea în corectitudinea procesului decizional.
Digitalizarea proceselor joacă un rol crucial în asigurarea transparenței. Promovăm platforme electronice pentru depunerea cererilor, evaluare, contractare și raportare, reducând la minimum intervenția factorului uman. Fiecare etapă este documentată și trasabilă, ceea ce minimizează riscul de abuz și permite verificarea ulterioară a fiecărei decizii.
Pentru a asigura deschiderea și implicarea publicului organizăm consultații publice, sesiuni de informare, conferințe și instruiri destinate beneficiarilor, autorităților publice locale și companiilor. În plus, publicăm periodic rapoarte detaliate privind implementarea programelor.
De asemenea, datele privind proiectele, investițiile și licitațiile sunt puse regulat la dispoziția publicului, iar implicarea partenerilor europeni și internaționali în finanțare și monitorizare asigură un nivel suplimentar de supraveghere și responsabilitate.
Cum măsurați succesul activității Centrului? Ce indicatori folosiți?
Succesul activității CNED se măsoară prin rezultatele concrete obținute atât la nivel de percepție publică asupra eficienței energetice, cât și prin rezultate calitative (mecanisme funcționale și procese operaționale eficiente), și rezultate cantitative precum numărul de beneficiari, economii de energie obținute sau suprafețe de spațiu locativ reabilitate energetic etc.
Pentru a direcționa și monitoriza aceste rezultate, la începutul fiecărui an, stabilim un set de indicatori de performanță pe care ne propunem să-i atingem. Acești indicatori sunt detaliați pe trimestre la nivel de subdiviziuni și la nivel individual pentru fiecare angajat în parte. În acest fel, fiecare membru al echipei cunoaște contribuția pe care o are la realizarea obiectivelor instituției, ceea ce devine și un factor de motivare prin faptul că își poate vedea impactul direct al activității sale.
Astfel, performanța CNED nu se măsoară doar în cifre, ci prin eficiența unei echipe dedicate și prin angajamentul instituției de a contribui activ la tranziția energetică a Republicii Moldova, consolidând încrederea partenerilor și a beneficiarilor în capacitatea noastră de a livra rezultate durabile.
