50% cashback pentru cheltuielile cadastrale și notariale – mai puține cheltuieli, mai mult confort cu creditul imobiliar maib

Din 17 noiembrie maib lansează o promoție care te ajută să faci primul pas spre „acasă” mai ușor. La contractarea unui credit imobiliar maib, clienții primesc 50% cashback pentru cheltuielile cadastrale și notariale, economisind chiar de la primul pas.

Fie că îți cumperi o locuință nouă (inclusiv prin intermediul proiectului ”Prima Casă Plus”), renovezi casa în care locuiești sau refinanțezi creditul de la o altă bancă, oferta maib îți aduce mai mult confort și avantaje reale. 

Perioada promoției

Aplică pentru creditul imobiliar maib în perioada 17.11.2025 – 16.01.2026. Iar pentru mai multă stabilitate și siguranță, până pe 31 decembrie a.c. poți alege o rată fixă, valabilă până la 30 iunie 2026.

Cheltuielile pentru care primești cashback

  • autentificarea contractului de vânzare-cumpărare la notar;
  • înregistrarea la IPCBI a contractelor de vânzare-cumpărare și ipotecă.

Cum primești cashbackul

Prezinți actele cu toate cheltuielile notariale și cadastrale suportate, iar în 14 zile de la acordarea creditului primești 50% din această sumă direct în contul tău bancar. Simplu, rapid și avantajos, ca tu să te bucuri mai repede de noua ta locuință! Aplică acum.

De ce clienții aleg creditul imobiliar maib

  • Examinare și aprobare rapidă;
  • O echipă de profesioniști dedicați creditării, la dispoziția clienților în rețeaua de sucursale și în Centrul Ipotecar maib;
  • Fără comisioane;
  • Fără avans propriu.

Creditul imobiliar maib – cel mai frumos loc e acasă. (maib)

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Comisia de anchetă pentru întreprinderile de stat, constituită în ciuda boicotului opoziției: „Nu avem încredere”

Parlamentul a constituit o comisie de anchetă care va examina activitatea întreprinderilor de stat. În funcția de președinte al comisiei a fost desemnat deputatul PAS Dinu Plîngău. Proiectul în acest sens, înaintat de un grup de deputați PAS, a stârnit critici. Nemulțumirile au vizat conducerea comisiei. Opoziția a solicitat ca funcția de președinte să revină unui reprezentant al opoziției. În urma unor schimburi de replici, opoziția a anunțat că nu are încredere în comisie și că nu va participa la activitățile acesteia.

Deputatul „Democrația Acasă”, Alexandru Verșinin, l-a întrebat pe Plîngău cât de credibilă va fi comisia, dacă aceasta va fi condusă de guvernare. „Cum guvernarea sau deputații pot să investigheze numirea în funcții a unor funcționari pe care tot guvernarea i-a numit?”, a adăugat deputatul.

„Credibilitatea o face activitatea comisiei. Chiar dacă membri ai acestei comisii pot fi doar deputați (…), delegați din toate fracțiunile (…), o recomandare ar fi să invităm, în calitate de experți în cadrul acestei comisii, și jurnaliști de investigații”, a răspuns Plîngău. Totodată, el a spus că trebuie respectat regulamentul parlamentului: „să stabilim cotele în conformitate cu proporția pe care o are fiecare fracțiune, iar fracțiunile să delege oameni în această comisie”.

Plîngău a mai spus că „funcția de președinte în cadrul unei comisii de anchetă nu e funcție decisivă, este o funcție de secretariat, să-i organizeze pe toți, să-i sune pe toți”.

În context, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că nu vede nicio problemă dacă funcția ar fi ocupată de un reprezentant al opoziției. „Oferiți funcția de președinte opoziției”, a adăugat acesta. „Nu e vorba de președinte, e vorba că noi nu vom participa în acest exercițiu inutil. (…) O să conduceți, domnul Plîngău, cinci colegi din fracțiunea PAS și o să vă adunați și o să solicitați rapoarte. (…) Asta nu este despre comisie de anchetă. (…) Nu vom participa, nu avem încredere”, a mai declarat Batrîncea.

„Comisia o să fie constituită din cei care vor să pună umărul”, a reacționat Plîngău.

În final, proiectul a fost susținut de 55 de deputați ai PAS. Opoziția nu a participat la vot. În urma votului, deputații din opoziție au anunțat că nu vor face parte din comisie. Ulterior, reprezentanții PAS au anunțat că locurile opoziției din comisie rămân vacante pentru 60 de zile.

Despre comisie

Comisia de anchetă este formată din 11 deputați. În funcția de președinte al Comisiei a fost desemnat deputatul Dinu Plîngău.

Potrivit Legislativului, Comisia va verifica dacă fondurile publice și patrimoniul de stat au fost administrate în conformitate cu prevederile legale. Totodată, membrii acesteia vor analiza eventualele prejudicii aduse întreprinderilor de stat și vor evalua eficiența autorităților publice competente în prevenirea și identificarea abaterilor sau a eventualelor abuzuri comise de administratorii acestor întreprinderi.

Membrii Comisiei de anchetă vor examina, în mod special, cazurile în care au fost angajate persoane cu încălcarea procedurilor legale și a principiilor meritocrației, profesionalismului și integrității. De asemenea, Comisia va examina nivelul remunerației administratorilor și al angajaților întreprinderilor de stat, precum și situația întreprinderilor aflate în procedură de insolvabilitate sau care înregistrează pierderi financiare.

Comisia de anchetă va prezenta, în termen de 60 de zile, un raport privind rezultatele activității sale. Documentul va include propuneri de perfecționare a legislației, măsuri pentru consolidarea mecanismelor de control asupra activității întreprinderilor de stat, precum și soluții pentru protejarea angajaților întreprinderilor aflate în proces de insolvabilitate.

***

Pe 1 iulie, deputatul PAS Dinu Plîngău a anunțat intenția de creare a comisiei, precizând că inițiativa îi aparține și este susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu. Ulterior, la ședința Parlamentului din 2 iulie, vicepreședinta Legislativului și deputata PAS Doina Gherman a propus, din partea fracțiunii PAS, includerea pe ordinea de zi a unui proiect privind constituirea „Comisiei parlamentare de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat”. În replică, socialistul Vlad Batrîncea a declarat că PSRM are înregistrat încă din 25 iunie un proiect de hotărâre privind crearea unei comisii similare, susținut de fracțiunile de opoziție, și a afirmat că aceasta ar trebui să fie condusă de un reprezentant al opoziției, precum Ion Chicu. Detalii AICI.

NewsMaker

Maia Sandu, declarații după ce premierul a demisionat pentru că nu-și mai poate „exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile” proprii LIVE

Președinta Maia Sandu susține o conferință de presă, după demisia premierului Alexandru Munteanu, în această dimineață. NewsMaker transmite LIVE declarațiile șefei statului.

Amintim, prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia din funcție pe 3 iulie, după o întrevedere pe care ar fi avut-o cu președinta Maia Sandu, susțin sursele NewsMaker. Demisia vine la scurt timp după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a provocat un val de demisii în instituțiile statului.

Demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

Reamintim, Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
screenshot

Vlah, întrebată dacă va candida la un al treilea mandat de bașcan al Găgăuziei: ce a răspuns

Fosta bașcană, Irina Vlah, nu ia în calcul posibilitatea de a candida la funcția de bașcan al Găgăuziei. Ea a motivat că este liderul unui partid politic și că se concentrează pe dezvoltarea acestuia. Declarațiile au fost făcute în ediția din 2 iulie a emisiunii „RealPolitik” de la NewsMaker.

„Nu voi participa la alegerile pentru bașcan. (…) Eu, potrivit legii, pot participa la aceste alegeri. Am fost aleasă bașcan al Găgăuziei în 2015, sunt foarte recunoscătoare locuitorilor Găgăuziei pentru asta, și în 2019, sunt foarte recunoscătoare. Am lucrat două mandate. Cred că destul de mult a fost făcut de echipa noastră”, a declarat Vlah, în prezentă lider al partidului „Inima Moldovei”.

Întrebată de ce nu candidează pentru al treilea mandat, Vlah a declarat: „Eu sunt lider al unui partid politic „Inima Moldovei” și noi construim partidul, îl dezvoltăm și lucrăm la nivel național. Dar asta nu înseamnă că nu urmăresc ceea ce se întâmplă în Găgăuzia, că nu îmi fac griji. Asta înseamnă că eu voi fi mereu alături de locuitorii Găgăuziei mele mici”.

Irina Vlah a câștigat alegerile în UTA Găgăuzia, în 2015 și 2019. Conform legii, ea nu a putut candida pentru al treilea mandat consecutiv. Mandatul Irinei Vlah în funcția de bașcan al Găgăuziei a expirat pe 19 iulie 2023.

În urma scrutinului din 14 mai 2023, Găgăuzia a ales-o pe candidata Partidului „ȘOR”, Evghenia Guțul, la funcția de bașcan. Pe 5 august 2025, Guțul a fost condamnată în prima instanță la 7 ani de închisoare în penitenciar de tip semi-închis pentru femei, în dosarul de finanțare ilegală a fostului partid „Șor”. În prezent, Guțul este deținută la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.

***

Între timp, criza politică din Găgăuzia se adâncește. Documentul elaborat de Chișinău și Comrat, care urma să creeze cadrul juridic necesar pentru organizarea alegerilor în Adunarea Populară a Găgăuziei, nu a fost aprobat de deputații locali. NewsMaker a explicat AICI ce s-a întâmplat și de ce acum se discută despre organizarea a două scrutinuri: alegerea unei noi componențe a APG și alegerea unui nou bașcan.

Tudor Mardei | NewsMaker

Alexandru Munteanu demisionează din funcția de prim-ministru al R. Moldova, după doar opt luni de mandat⚡️⚡️⚡️

Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, și-a anunțat demisia din funcție. Decizia a fost făcută publică pe 3 iulie, după o întrevedere pe care premierul ar fi avut-o cu președinta Maia Sandu, susțin sursele NewsMaker. Demisia vine la scurt timp după scandalul de la întreprinderea de stat MoldATSA, care a provocat un val de demisii în instituțiile statului.

„Azi îmi închei mandatul de prim-ministru. Am acceptat propunerea de a fi premier cu multă responsabilitate și cu ferma convingere că pot contribui la schimbarea lucrurilor în bine. În momentul în care am înțeles că nu-mi mai pot exercita mandatul în acord cu principiile și convingerile pe care le am, aleg să plec”, a scris Alexandru Munteanu pe rețele.

Acesta a anunțat că va continua să își „servească țara” „din orice poziție se va afla, indiferent de locul în care va trăi sau de responsabilitățile pe care le va avea”.

Amintim, Guvernul Munteanu a fost învestit în funcție pe 1 noiembrie 2025, după ce cu o zi înainte a primit votul de încredere al Parlamentului.

Ce urmează după demisia lui Alexandru Munteanu

Demisia prim-ministrului atrage automat și demisia întregului Guvern. Potrivit Constituției și jurisprudenței Curții Constituționale, nu este necesar ca fiecare ministru să își depună separat demisia.

Dacă premierul își anunță public demisia, aceasta produce efecte din momentul anunțului. Curtea Constituțională a stabilit că demisia prim-ministrului „antrenează de drept demisia Guvernului”, fără a fi necesare alte formalități.

Ulterior, Parlamentul poate adopta o hotărâre prin care ia act de demisia premierului și a Guvernului. Această hotărâre are un caracter constatator și nu condiționează intrarea în vigoare a demisiei.

După demisie, Cabinetul de miniștri continuă să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice până la învestirea unui nou Guvern. În această perioadă, Executivul nu mai dispune de un mandat politic deplin.

După consultarea fracțiunilor parlamentare, președinta Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru. Acesta trebuie să prezinte Parlamentului programul de guvernare și lista noului Cabinet.

Noul Guvern este învestit prin votul de încredere al Parlamentului și își începe oficial mandatul după depunerea jurământului.

Curtea Constituțională a stabilit că noul Guvern trebuie învestit în termen de cel mult trei luni de la data la care demisia premierului a fost comunicată. Dacă acest termen nu este respectat și sunt întrunite condițiile constituționale, poate fi declanșată procedura de dizolvare a Parlamentului.

***

Reamintim, întreprinderea de stat MoldATSA, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, se află în centrul unui scandal după ce o investigație a Ziarului de Gardă, publicată pe 18 iunie, a arătat că fostul director al instituției, Dumitru Vangheli, ar fi inclus în CV informații false despre studiile și experiența sa profesională. Potrivit investigației, acesta a susținut că a obținut licența de pilot la una dintre cele mai mari academii private de pilotaj din Canada și că a lucrat timp de doi ani ca pilot la Air Canada, informații care nu ar corespunde realității.

În urma investigației, Agenția Proprietății Publice a anunțat demiterea lui Dumitru Vangheli, începând cu 22 iunie. APP a invocat „pierderea încrederii fondatorului în persoana administratorului”. Interimatul funcției este asigurat de Andrei Cebanu, director adjunct al Autorității Aeronautice Civile.

Scandalul a continuat și în legătură cu Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu. O investigație RISE Moldova a arătat că aceasta a fost remunerată cu peste un milion de lei în mai puțin de un an de activitate în calitate de purtătoare de cuvânt a MoldATSA. Potrivit investigației, în 2026 remunerația sa lunară a depășit 120.000 de lei, fiind de aproximativ opt ori mai mare decât salariul mediu pe economie și de aproape patru ori mai mare decât salariul președintei Maia Sandu. Taburceanu și-a anunțat recent demisia și a dat asigurări că va returna bonururile și adaosurile la salariu de care a beneficiat.

Pe 29 iunie, în urma scandalului, deputatul PAS Radu Marian, care l-a propus pe Vangheli la funcția de director al MoldATSA, și-a anunțat demisia de la conducerea Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Câteva ore mai târziu, a demisionat și directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a anunțat „o curățenie generală” în instituțiile statului, în contextul scandalului de la MoldATSA. Șefa statului a declarat că neregulile de la întreprinderea de stat și alte cazuri similare sunt incompatibile cu valorile pe care le promovează și a anunțat, în acest context, un șir de măsuri, printre care revizuirea modului de numire în funcțiile-cheie, introducerea obligativității avizelor SIS și CNA pentru aceste numiri, reevaluarea consiliilor de administrație ale întreprinderilor de stat și reglementarea remunerației membrilor acestora.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Colaj NM

Șefa Institutului Național al Justiției, reacție după ce Țîrdea a cerut confirmări sau infirmări că nu vine la serviciu: lucrez până la 16 ore pe zi

Șefa Institutului Național al Justiției din Moldova, Ramona Strugariu, fostă eurodeputată din România, susține că dedică între 10 şi 16 ore pe zi funcției sale. Ea a menționat că lucrează inclusiv în weekenduri și în concedii. Strugariu a spus că a activat și de la distanță, însă doar 11 zile cumulat. Precizările au fost făcute după ce deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat audierea ministrului Justiției în Parlament pentru a confirma sau infirma informațiile potrivit cărora Strungariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”.

Ce a declarat Țîrdea

Pe 2 iulie, în debutul ședinței Parlamentului, deputatul socialist Bogdat Țîrdea a solicitat prezența ministrului Justiției pentru a confirma sau infirma, potrivit parlamentarul, informațiile din presă potrivit cărora Ramona Strugariu „nu vine practic la serviciu și activează de la distanță”. „Funcția ei, de facto, o exercită Olimpia Gribincea, care crează impedimente pentru doamna Strugariu. Olimpia Gribincea este soția lui Vladislav Gribincea, judecător la Curtea Supremă de Justiție”, a comunicat Țîrdea.

„Dumneavoastră ce cereți: divorțul sau audierea? Ca să înțeleg”, a reacționat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Supusă votului, inițiativa de a-l audia pe ministrul Justiției în acest caz nu a întrunit numărul necesar.

Reacție

În replică, Ramona Strugariu a calificat afirmațiile deputatului drept „nedocumentate”. „Am, în acelaşi timp, toată dorința de a comunica cât timp îmi petrec în Institutul Național al Justiției şi pentru Institutul Național al Justiției. Între 10 şi 16 ore pe zi, de cele mai multe ori. Şi în pauza de prânz. Şi după orele de program. Şi în weekenduri. Şi în deplasări. Şi în concedii. (…) Sigur, aleg să fac asta, pentru că mă motivează şi cred profund în ceea ce fac. Nu mă obligă nimeni să dedic acest timp”, a menționat Strugariu pe o rețea de socializare.

În același timp, ea a spus că „există un Cod al muncii, un contract colectiv de muncă şi reguli care guvernează programul de lucru şi care permit inclusiv munca la distanță”. „Eu, personal, am avut parte de acest regim de muncă 11 zile (cumulat, de toate, într-un an şi jumătate de activitate (aproximativ 330 de zile lucrătoare). Pentru aceste zile (la fel ca şi pentru toate celelalte) activitatea mea se poate vedea pe ORE la care a fost expediată corespondență, documente, la care am lucrat la diferite rapoarte sau umăr la umăr cu echipa”, a comunicat Strugariu.

În ceea ce privește relația sa cu Olimpia Gribincea, președintă a Consiliului Institutului Național al Justiției, Strugariu a vorbit despre „o colaborare excelentă”. „Nu am avut vreodată vreun impediment, dimpotrivă. Mă bucur că facem echipă, cu toți membrii Consiliului şi personalul INJ, pentru rezultate care se văd”, a adăugat ea.

„Mă întristează, în egală măsură, că sunt oameni care probabil consideră că nu poate exista devotament pentru Republica Moldova şi pentru o cauză dreaptă, care presupune multă muncă, şi că nu avem altă treabă decât să găsim căi pentru a sta departe. Eu am venit de departe. Şi nu e uşor. Dar aduce multe satisfacții morale munca asta, şi merită tot efortul. În altă ordine de idei, în instituțiile europene şi pe piața muncii din Europa este chiar încurajată munca la distanță. Are multiple beneficii. (…) Trăim în secolul 21 şi într-un spațiu european. Mergem accelerat către Uniunea Europeană. Aş fi putut beneficia mai mult de nişte drepturi garantate prin lege. Dar am ales să fiu prezentă şi aici”, a conchis Ramona Strugariu.

***

Ramona Victoria Strugariu, fostă eurodeputată din România, a fost numită director al Institutului Național al Justiției în februarie 2025, iar în aceeași lună a obținut cetățenia Republicii Moldova.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: